391,604 matches
-
am participat la unele treburi gospodărești în cadrul întreprinderii unde eram salariat. Trebuia făcută o lucrare cu târnăcopul. Eram vreo treizeci de inși și...un târnăcop. Majoritatea erau mult mai tineri și mai robuști decât mine. Toți se îndemnau râzând să pună mâna pe târnăcop. Unii spuneau că nu știu să-l mânuiască (ce, vrei să-mi rup picioarele?), alții se fereau să pună mâna pe el (da’ acesta este greu, mă!). Când am luat târnăcopul și au văzut colegii cum lucrez
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și...un târnăcop. Majoritatea erau mult mai tineri și mai robuști decât mine. Toți se îndemnau râzând să pună mâna pe târnăcop. Unii spuneau că nu știu să-l mânuiască (ce, vrei să-mi rup picioarele?), alții se fereau să pună mâna pe el (da’ acesta este greu, mă!). Când am luat târnăcopul și au văzut colegii cum lucrez cu el, m-au întrebat mirați: - Unde-ai mai lucrat, colega? Ai fost miner, sau ai făcut armata la CFR? - Nu, stimați
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sau ai făcut armata la CFR? - Nu, stimați colegi, le-am răspuns, am învățat să lucrez cu târnăcopul în clasele primare. De atunci știu să muncesc. Așa că...feriți-vă! Însă, în acei ani îl uram pe domnul Arsu că ne punea să muncim. Nu atât la muncile grele, cât, mai ales la cele migăloase. Într-o primăvară ne-a dus (numai băieții) la lotul școlii de cultivat legume. I se spunea „la Cișmele”, pentru că era în apropierea locului de unde izvora un
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ne însușisem noțiunile date. Mulțumit că lucrăm ca niște automate, s-a retras puțin mai departe, la umbra unor sălcii, după un răzor. Când ne-am văzut scăpați de tăișul privirilor sale de oțel, am început să murmurăm: - Trebuie să punem tot orceagul ăsta, mă? E așa de mult... - Uf! Nici până diseară nu reușim! - Of, ce mă dor șalele! Și mi-au înțepenit picioarele! - Cum scăpăm de orceagul acesta, mă? - Să facem o groapă și să-l aruncăm pe tot
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ce mă dor șalele! Și mi-au înțepenit picioarele! - Cum scăpăm de orceagul acesta, mă? - Să facem o groapă și să-l aruncăm pe tot acolo! - Nu, mă, le-am spus eu, care mă credeam mai deștept. În loc de un bulb, punem într-un loc câte cinci-șase. Chiar mai mulți. Într-o oră terminăm tot orceagul. - Așa facem! M-au aprobat colegii. Nu ne-am dat seama că domnul Arsu ne supraveghea de la distanță. Ne-a lăsat să lucrăm câteva rânduri, după
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pământul greblat și ne-a dovedit prosteasca șmecherie. - Cine v-a spus să faceți asta? Toți au tăcut, dar câțiva mi-au aruncat priviri piezișe și domnul Arsu a înțeles. - Deci, tu ești deșteptul cu invenția! Ar trebui să te pun numai pe tine să-l scoți din pământ. Dar îl vom lăsa acolo, să vedeți ce o să răsară. Să vă dați seama ce obțineți când lucrați de mântuială. Apoi, m-a chemat deoparte și m-a „dăscălit”: Dragul meu, inteligența
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
tristă, dar poate, în același timp fericită ... Mi-am dat seama că m-ai părăsit cu adevărat, când ți-am auzit ultima suflare pe care am simțit-o ca pe un cutremur ... Și nu știam ce trebuie să fac, durerea pusese stăpânire pe întreaga mea ființă, dar oamenii cu care ai lucrat și cei cărora o parte din viața ta le-ai dat, mi-au sărit în ajutor. Prietenii, în acele clipe, m-au smuls morții. Trebuia să rezist, să dovedesc
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
universul lucrează pentru împlinirea acestei dorințe. Am avut o dorință, o dorință care a prins rădăcini în sufletul meu odată cu propunerea domnului Romeo Ioan Roșiianu de a veni împreună cu prietenii și colaboratorii dânsului de la gruparea eCreator, la Severin, pentru a pune „un picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și să înțeleagă importanța acestor întâlniri între oamenii care iubesc și împărtășesc aceeași pasiune pentru cuvântul scris. Și iată că, universul mi-a ascultat ruga și a trimis un mesager să pună aripi dorinței mele. Acest mesager, acest om cu suflet mare care a făcut ca visul meu să devină realitate, a fost doamna Gabriela Valentina Dobrotă care înțelegând importanța acestui demers a sponsorizat apariția numărului 5 al revistei eCReator intitulat „Prietenii
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Gabriela Valentina Dobrotă care înțelegând importanța acestui demers a sponsorizat apariția numărului 5 al revistei eCReator intitulat „Prietenii literare Drobeta Turnu Severin - Baia Mare” și astfel pilonul acestui pod ce va uni sudul literar al tării de nordul ei a fost pus în data de 21 martie 2016 odată cu deschiderea către publicul larg a „Cetății Severinului”. De atunci în decurs de o lună de zile scriitorii severineni și băimăreni au pus umăr lângă umăr și au bătut cuvânt lângă cuvânt construind acest
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
va uni sudul literar al tării de nordul ei a fost pus în data de 21 martie 2016 odată cu deschiderea către publicul larg a „Cetății Severinului”. De atunci în decurs de o lună de zile scriitorii severineni și băimăreni au pus umăr lângă umăr și au bătut cuvânt lângă cuvânt construind acest pod „literar” care s-a arătat în toată splendoarea lui în data de 22 aprilie și nu oricum, ci printr-o întâlnire de excepție, la zi de mare sărbătoare
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
interesat lucruri care pot să devină obiecte de lectură, subiecte interesante și tot ceea ce face deliciul lecturii în general. Eu am încercat în paginile pe care le-am scris să continui o inițiativă mai veche și anume aceea de a pune în evidență unele obiective care de-a lungul timpului au intrat în uitare.” Intrând în evenimentul propriu-zis domnul Viorel Mirea a dat cuvântul domnului Ioan Romeo Roșiianu: - Vreau să vă mulțumesc în primul rând pentru prietenie chiar dacă pare un non
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
dar această lucrare este de referință, este o punte între porțile nordului și porțile sudului. Mulțumesc mult de tot! Dau cuvântul domnului Eugen Golea. Domnul Eugen Golea ne-a explicat de ce doamna Gabriela Drobotă nu a putut fi alături de noi punând totodată accentul pe faptul că acest demers al dânsei nu are nici o legătură cu viitoarele alegeri la care participă. Eu îi mulțumesc lui Romeo, vă mulțumesc tuturor că îmi dați ocazia să fiu aici alături de dumneavoastră, dealtfel am fost și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
mai bine de o sută de ani de când nu am mai văzut o mare prietenie în literatura română iar conceptul prieteniei este atât de important între oameni și cu atât mai important este între scriitori” de faptul că acest volum pune în valoare cultura existentă la acest moment și scriitorii care o fac, că „este cu siguranță document și dacă pune în lumină câțiva poeți din Severin, câțiva poeți din Maramureș cu siguranță este un mare lucru mare adică ea și-
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
prieteniei este atât de important între oameni și cu atât mai important este între scriitori” de faptul că acest volum pune în valoare cultura existentă la acest moment și scriitorii care o fac, că „este cu siguranță document și dacă pune în lumină câțiva poeți din Severin, câțiva poeți din Maramureș cu siguranță este un mare lucru mare adică ea și-a îndeplinit scopul dar e foarte bine să fie toți cei care scriu căci nu vârfurile fac literatura ci mediocrii
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
aici e totul dat peste cap, păcatele mele, că ați întins cărțile astea cu furca, parcă e dugheană sau galantar, sau dracu mai știe ce... - Știi ce? Dacă mai vine să-i spui că băiatul nu-i acasă! - Nu zău! - puse femeia mâna-n șold - faci mofturi, domnule Eminescu! Afurisiți mai sunt bărbații-ăștia, eu să fiu în locul dumitale aș tace chitic! Să-ți cadă o damă prună pe colac și să faci mofturi! Asemenea marfă nu-i de toată ziua
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
amfiteatrele, sălile de curs și bibliotecile, asistase și la un curs, o prelegere filozofică cu privire la metafizica aristotelică cu profesorul Theodor Vogt și rămăsese entuziasmat. Îi rămăsese gândul la secretarul care-i făcuse înscrierea. „Ce credea el că mă încurcă?” Îi pusese o întrebare cu șic: „Denumirea școlii în care studentul a urmat ultimul trimestru?” „Școală particulară în București!”- îi răpunsese el sigur. „Sunteți neamț, cumva?” - mirat de limba germană pe care o vorbea perfect. „Nu, domnule, sunt român, am certificatul de
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
ușă. Cap.II Ajunse acasă în amurg. Mam’zel Gretta, cu simțul ei prusac de ordine desăvârșită, făcuse o curățenie de zile mari: măturase, ștersese praful, aranjase cărțile și-i ordonase foile de pe masă, schimbase lenjeria, strânsese hainele și le pusese la garderobă... Pe masă pusese o mică carafă cu un buchet de ghiocei proaspeți ca niște gingași clopoței albi care-așteptau fiorii vântului să sune. -O fi cameră de burlac - se lăuda femeia - dar trebuie s-arate și ea civilizat,căci
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
în amurg. Mam’zel Gretta, cu simțul ei prusac de ordine desăvârșită, făcuse o curățenie de zile mari: măturase, ștersese praful, aranjase cărțile și-i ordonase foile de pe masă, schimbase lenjeria, strânsese hainele și le pusese la garderobă... Pe masă pusese o mică carafă cu un buchet de ghiocei proaspeți ca niște gingași clopoței albi care-așteptau fiorii vântului să sune. -O fi cameră de burlac - se lăuda femeia - dar trebuie s-arate și ea civilizat,căci duduia dacă vine, de mine
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
domnule Eminescu, să-ți fiu o povară tocmai acum în preajma examenelor! -O dulce povară, da, doamnă! - glumi el, privindu-i ochii adânci ca apele netulburate ale lacului Iozemitti, pe care-l cântase ea într-o poezioară. Privind prin cameră, femeia puse ochii pe un maldăr de cărți: -Dumneata trăiești aici în lumea cărților, nu mai ai timp și de lumea muritorilor de rând! - remarcă ea ironic, făcând aluzie la faptul că-i răpea timpul de studiu. -Timpul, când e vorba de
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
constipat. • Primul care moare ăntr-un conflict e adevărul. • Nu îmi plac clismele, d-apoi cataclismele... (Beatrice Vaisman). • Noi, slavă Domnului, suntem atei! • Înainte, e prea devreme... După, e prea târziu. • S-a urcat scroafa în copac și nimeni nu-și pune problema cum coboară. • Erori au fost, erori sunt încă...(amintită de Andrei Bacalu). Poți cheltui mai mult decât câștigi numai dacă mai întâi câștigi mai mult decât cheltuiești. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 8 mai 2016 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică
ZICERI (241/242) – INCREDIBIL & CU BUZUNARELE GOALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1462978104.html [Corola-blog/BlogPost/378514_a_379843]
-
predică și ne-a reamintit tuturor că doar prin dragoste față de Dumnezeu și cele sfinte reușești să parcurgi drumul plin de încercări al vieții. Imediat dupa slujba, a urmat un Părăstas de Obște pentru toți ctitorii bisericii; cei ce au pus o temelie la ridicarea acestui frumos lăcaș au fost amintiți și gândurile piose și recunoștință celor prezenți s-a indrepat înspre dânșii. Duminică a continuat prin tradiționalul picnic din care nu au lipsit delicioasele mâncăruri românești pregătite cu dragoste și
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_romaneasca_in_atlanta.html [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
care respectă munca și angajatorul. Ovidiu Daniel Rusu, 34 de ani, originar din Arad, locuiește la Latina, în regiunea Lazio. A venit în Italia în 1998 și de atunci a trecut prin toate etapele meseriei de constructor. În țară nu pusese piciorul pe șantier și nu avea idee ce înseamnă meseria de zugrav, faianțer, tâmplar sau electrician. “Am plecat în urmă cu 15 ani, hotărât să mă stabilesc în Italia. Era o perioadă foarte grea în România, nesigură. Nu că acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
pe făgașul bun. Secretul? Am reinvestit mereu banii câștigați și mi-am făcut o echipă de oameni serioși, responsabili și în care am încredere. Iar încrederea reciprocă, într-o echipă, e fundamentală. Când am ales angajații, toți români, i-am pus pe primul loc pe cei cu familie, cu responsabilități și profesioniști buni. Dar vreau să dau o șansă și celor tineri, neexperimentați. E de ajuns să facă munca de constructor din plăcere, cu pasiune.” Ideea de a se reîntoarce acasă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
Și gustam cu sete-un dulce alkahest... Chemat parcă fiind,spre sfere pornesc Fără de speranța c-am să te găsesc... De Hore se lasă-mpinși norii în părți, Nainte-mi se-ncheagă alte mândre porți. Anume zidite pline-n strălucire: Prag pus peste moarte,prag sub nemurire! Ale unei lumi mii de înțelesuri Cu un singur gând poți sa le împresuri. Clipa unei taine subtil se arată: Taina unei clipe-i veșnicia toată. Un covor de raze luminând se-așterne Spre împarația
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]