1,715 matches
-
era posibil ca sângele de la locul unei crime să se fi evaporat ca prin minune. M-am dus la banca în care stăteam și m-am uitat cu atenție înăuntru. Gumele de mestecat și desenele pe care le făceam în pupitru erau tot acolo, deci am nimerit unde trebuie. Mi-am îndreptat apoi atenția spre piciorul băncii, căci anii și elevii și-au lăsat diverse semnături pe lemnul masiv. Scrijelitura făcută de mine cu cheia de la cufărul personal era tot acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se poate de vizibilă. Trecu printr-un coridor îngust și la capătul lui dădu într-o incintă rotundă împrejmuită de geamuri, care ofereau mecanicului o vedere de aproape trei sute de grade. În fața ei erau tot felul de instrumente și un pupitru peste care era aplecat un om. Acolo, mecanicul stătea în scaunul său și se uita pe o hartă complicată, făcându-și calculele sale în timp ce trăgea din când în când câte o ocheadă la peisajul care se desfășura în fața ochilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
te urăște, și asta În fața unor oameni care nu-ți sunt prieteni apropiați? Această Întrebare mi-a venit În minte În timp ce o urmăream pe Lucinda Pari, director de comunicare la Muzeul de Artă Asiatică, ridicându-se și apropiindu-se de pupitru pentru a spune și ea câteva cuvinte de omagiu În memoria mea. Cândva Îmi spusese că am fost ca o mamă pentru ea. Și iat-o acum, la Înmormântarea mea, lăudându-mi calitățile: — Banii rezultați din vânzarea proprietăților lui Bibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și, într-o declarație tacită plată și prost articulată, și cu atât mai denigratoare, vor considera că ar fi niște poeme mici, subacustice, care n-au reușit să pătrundă pe scena contemporană occidentală cu propriul lor soclu transatlantic, echipat cu pupitru de lectură, pahar și carafă cu apă de mare de la gheață. Și totuși, remarc eu, un artist adevărat va supraviețui. (Și, bănuiesc, va supraviețui chiar și elogiilor.) Și îmi amintesc că odată, în copilărie, într-o noapte, Seymour, îmbrăcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să omit fapte. Dacă scotoceam doar după fapte nu mă alegeam cu altceva decît cu disperarea clientei. Mă tot Învîrt de la distanță În jurul unor fapte, fără sens, Încercînd să explic inexplicabilul. Deodată, studenta din stînga mea se lăsă mult peste pupitru, pînă dincolo de despărțitura dintre noi și, aplecată mult În față, Începu să decupeze o fotografie cu o lamă de ras. Fără să vreau, m-am aplecat și eu mult să văd ce face și apoi, jenat, mi-am văzut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vor înțelege nimic, iar pe noi nici atât. Cum să înțeleagă paradoxul de-a lumina iadul cu mâinile în smoală, deschizând cărărui spre nădejdile din prima zi a lumii? cine a văzut îngeri în iad, și mai ales sus, acolo, lângă pupitrul de comandă? Și vom rămâne singuri, neînțeleși, noi câți vom fi, puțini-mulți ai ceasului de acum. Dar totuși, îmi spuneam, în ziua aceea... Învățătorul trecu lângă fereastră și, stând în picioare alături de măsuța cu vaza Gallé, reașeză - a plictiseală sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
toată lumea Predă arta undeva Scrie articole științifice în, în reviste de știință, John. Este un strălucit arheolog amator. Oamenii din toată lumea îl consultă în legătură cu obiectele de artă. În prima scenă îl văd pe Garfield citind cu glas tare de la un pupitru din prima ediție a lui Shakespeare, legată în piele de vițel. În spatele lui, pe perete, o colecție întreagă de uleiuri. Vechii maeștri, John. Își înalță capul și, în timp ce privește spre cameră, lumina îi cade pe monoclu și el... Am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
unde fusese comisă o crimă, explicarea științifică a petelor de sânge, texte care te învățau cum să cauți probe incriminatorii într-o cameră de 6 pe 8 în fix o oră. Danny se așeză să citească, ridicându-și picioarele pe pupitrul de la recepție, stația de comunicare dată încet de tot. Hans Maslick tocmai divaga despre tehnica prelevării amprentelor în cazul degetelor arse, despre soluțiile chimice necesare recoltării de țesut cicatrizat fără ca pielea să fie perforată sub nivelul contuziei. Maslick își perfectase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o cerere de favoruri. — Karen scumpo, ești ocupată? Fata îl văzu și își scoase căștile. Danny se întrebă dacă n-ar trebui s-o aburească cu o nouă invitație la cină. — Bună ziua, detectiv Upshaw. Danny depuse dosarele delincvenților sexuali pe pupitrul de control. — Unde s-a dus ”Bună, Danny”? Karen își aprinse o țigară în stilul Veronicăi Lake și începu să tușească. Nu fuma decât atunci când le făcea ochi dulci polițiștilor din schimbul de zi. — Sergentul Norris m-a auzit spunându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
din cap că da. — Scumpo, a venit vreun răspuns de la Lex și Quentin în legătură cu Marty Goines? Karen făcu altă mutră - pe jumătate vicleană, pe jumătate cochetă. — Ți-aș fi spus. De ce mi-ai adus dosarele astea? Danny se aplecă peste pupitru și-i făcu cu ochiul. — Mă gândeam să luăm cina la Mike Lyman’s după ce mai scap de treabă. Ai chef să m-ajuți? Karen Hiltscher încercă să-i facă și ea cu ochiul, dar geana falsă pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca să văd cine se-arată. În seara asta lucrezi tură dublă? Până mâine dimineață la opt. Atunci uite ce să faci: ascultă stațiile celor de la oraș și comitat și vezi dacă mai apare vreun cadavru de bărbat alb. Rămâi la pupitrul tău, dă difuzoarele încet și fii atentă dacă se-aude vreunul care urlă că are niște victime bărbați albi. Dacă auzi așa ceva, sună-mă aici, la fel ca înainte. Ai înțeles? — Da, Danny. Și, scumpo, să nu afle nimeni. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
AUFT că marele juriu era kaput. Văzu Fordul lui Dudley Smith în parcare, parcă mașina lângă el și intră pe ușa din față. Dudley era în dreptul cabinei dispeceratului și discuta cu un căpitan în uniformă de la comitat. O fată din spatele pupitrului de comandă trăgea în mod evident cu urechea, jucându-se cu casca de telefonistă lăsată pe gât. Dudley îl văzu și îi făcu semn să se apropie. Mal se duse la ei și îi întinse mâna comandantului. — Mal Considine, căpitane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
LAPD! Bine că-i am pe polițiștii de la comitat să mă șteargă la fund! Danny văzu mai multe găuri mici punctând fața lui Mickey: gangsterul numărul unu din L.A. era folosit ca țintă pentru săgeți. În fața camerei se găsea un pupitru și o tablă neagră. Danny găsi creta și scrise cu litere de-o șchioapă „Detectivul D. Upshaw, LASD”. Se așeză în fața pupitrului, exact așa cum făcea doctorul Layman la cursul de Medicină Legală, și se strădui să se gândească la cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Mickey: gangsterul numărul unu din L.A. era folosit ca țintă pentru săgeți. În fața camerei se găsea un pupitru și o tablă neagră. Danny găsi creta și scrise cu litere de-o șchioapă „Detectivul D. Upshaw, LASD”. Se așeză în fața pupitrului, exact așa cum făcea doctorul Layman la cursul de Medicină Legală, și se strădui să se gândească la cealaltă misiune, ca să nu fie prea agitat atunci când le va explica cum stă treaba oamenilor lui - trei detectivi mai în vârstă și mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe agentul/ proxenetul Felix Gordean, asociat accidental cu amicul lui Wiltsie, Duane Lindenaur, ca să încerce să afle cine erau ei cu adevărat. Danny își verifică ceasul - 8.53. Ceilalți polițiști trebuiau să sosească la 9. Se hotărî să rămână în spatele pupitrului, își scoase carnețelul și analiză sarcinile pe care le concepuse. O clipă mai târziu auzi cum cineva își drege foarte discret vocea și privi în sus. Un tip solid, blond, de vreo treizeci și cinci de ani, se apropia de el. Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
LASD despre omorurile Goines/ Wiltsie/ Lindenaur. Nici o speculație scoasă din dosarul lui personal, nimic despre Felix Gordean, nimic despre Duane Lindenaur ca fost șantajist. Bărbații își scoaseră pachetele de țigări și chibriturile și își aprinseră câte o țigară. Danny așeză pupitrul între el și ei, preluând comanda pentru întâia oară. — Domnilor, cam tot ce știm se află acolo. Rapoartele autopsiilor, cronologia evenimentelor, rezumatul făcut de mine rapoartelor în calitatea mea de polițist aflat la locul descoperirii victimei numărul unu. LAPD n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
făcu o pauză și se uită direct la Gene Niles, care îl pironea cu privirea de când comentase ironic faptul că LAPD își bătuse joc de probele materiale. Niles nu-și mută privirea. Danny se propti mai bine pe picioare în spatele pupitrului, pentru a-și păstra calmul. — În noaptea de 1 ianuarie am periat South Central Avenue, zona din care fusese furată mașina folosită pentru transportarea cadavrului lui Martin Goines. Martorii oculari l-au plasat pe Goines în compania unui individ înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
animale sau o proteză din metal - dar nu dinți umani. Danny își mută privirea de pe Niles și îi scrută pe toți cei trei subordonați ai lui. Breuning fuma nervos. Shortell își lua notițe. Uriașul Gene făcea găuri cu țigara în pupitrul din fața lui. Danny îl privi doar pe el și aruncă prima minciună: — Așadar, avem de-a face cu un bărbat înalt, cărunt, între două vârste, cu grupa de sânge 0-I și Rh pozitiv, care poate face rost de heroină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ca Griffith Park, South Central și zona în care a fost aruncat trupul lui Goines să fie cercetate din nou, la sânge. Breuning gemu. Niles deschise gura pentru prima oară: — Vrei cam multe, Upshaw. Știi asta? Danny se aplecă peste pupitru. — E un caz important și vei beneficia de recunoașterea cuvenită în momentul rezolvării lui. Niles pufni. — E un jeg de homo, n-o să-l prindem niciodată și chiar dacă-l prindem, ce importanță are? Îți pasă câți poponari o să mai taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Pentru cariera ta, băiete. Ai nu știu ce aranjament cu un evreu de la Procuratură. — Niles, las-o moartă! Danny privi în jur ca să vadă cine țipase, își simți gâtul vibrând și văzu că degetele lui se învinețiseră de cât de tare strângea pupitrul. Niles îl săgetă cu privirea. Danny nu reuși să-l înfrunte. Se gândi la restul discursului său și îl prezentă, cu un ușor tremurat în voce. — Ultima noastră abordare e destul de ambiguă. Toți cei trei bărbați au fost tăiați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de sânge și al semnalmentelor fizice. Jack Shortell continua să noteze. Mike Breuning îl privea într-un mod ciudat, cu ochii îngustați, semănând cu două fante. Danny se întoarse spre Niles: — Înțeles, sergent? Niles își aprinsese altă țigară și ardea pupitrul cu vârful ei incandescent. — Te ai tare pe bune cu evreii, nu, Upshaw? Cu cât te plătește Mickey Jidanul? — Cu mai mult decât ți-a dat ție Brenda. Shortell râse. Privirea ciudată a lui Breuning se transformă într-un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
transformă într-un zâmbet. Niles își aruncă țigara și o strivi cu talpa. De ce n-ai raportat ce știai despre culcușul lui Marty Goines, șmechere? Ce mă-sa se-ntâmpla acolo? Mâinile lui Danny dislocară o bucățică de lemn din pupitru. Spuse cu o voce străină: — Sunteți liberi. *** Considine și Smith îl așteptau în biroul lui Ellis Loew. Masivul Dudley tocmai punea telefonul în furcă, după ce spusese „Mulțumesc, flăcău”. Danny se așeză la masa de conferințe a lui Loew, simțind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
laboratorul se găsea într-o clădire cu stucatură maronie, iar un semn discret plasat deasupra ușii constituia singura lor reclamă. Danny parcă în față și intră într-un mic hol de recepție, cu o secretară plasată în spatele unui birou, un pupitru de comandă în față și poze de calendar pe pereți, cu anul 1950 repetat de o duzină de ori: animale arătoase reprezentând luna ianuarie pentru atelierele locale de taxidermie. Tânăra îi zâmbi și spuse: — Da? Danny se legitimă. — LASD. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și intră un domn înalt și slab, cu mustață mică, neagră, cu părul despărțit în cărare la dreapta și bine pieptănat, cu nasul coroiat și ochii mici, negri și plini de răutate. Toți elevii se ridică automat în picioare, trântind pupitrele surd și tropăind pe scândurile proaspăt spălate și date cu bradolină. ― Bună dimineața, băieți! Unii mormăie timid ceva, în semn de răspuns; iar alții se așează jos, fără să fie poftiți de cel care intrase cu o hârtie în mână
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Chiorul la lecție, se zăpăcește și-i face semn cu cotul în coaste: ― Chiorule... bă, Chiorule! Chiorul crede, după convenția făcută, că se râde în clasă, și-odată, în liniștea aceea mormântală, sare-n sus în bancă, bate cu mîinile-n pupitru și-ncepe să râdă ca un scos din minți, de unul singur: ― Hă, hă, hă, hă, hăăăă! Clasa, încremenită o clipă, că nu știa ce să creadă, izbucnește într-un râs nemaipomenit, pe care Fischer cât abia poate să-l
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]