985 matches
-
și pentru căpușe, păduchi și alți paraziți. Dar, din prima clipă, pielea de drac mă corectează: nu e vorba de paraziți, ci de un fel de vânători; căci ce e vampirul, care cu sânge supt se hrănește, la fel ca puricele? Un vânător micuț și, tocmai de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora din vânatul lui devine subzistență pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
relațiile biocenotice, atât de simple la origine: producător-consumator- descompunător-și iarăși producător, adică. Iar o biocenoză cu relații mai complexe este cu atât mai stabilă. Dreptu-i, asta e spre bucuria Naturii, nu spre a celui care simte mușcătura vampirului ori Înțepătura puricelui. Dar trebuie să fim cu toții de acord cu ceva similar a ceea ce e prea bine cunoscut: că individul este adesea sacrificat pentru supraviețuirea nivelului superior, specia. Ca orice vânător, zisul parazit constituie o limită În privința proliferării speciei gazdă. Căci, cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biotică a planetei. Vorbeam de complicarea relațiilor biocenotice? Utilă tocmai stabilității vieții pe termen lung? Păi asta nu se poate face decât prin noi specii. Și, alături de grâu-șoarece-pisică-vreun șacal care-i devorează hoitul-și lanțul de microscopici descompunători, intervine și puricele care, sugând sângele pisicii, leagă șoarecele direct de acei descompunători. Noi specii? Asta se cheamă creșterea biodiversității, chiar dacă În forme pe care le detestăm; pisica rabdă cu stoicism prezența puricelui, căci nu vrea să devină altceva decât pisică. Noi, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i devorează hoitul-și lanțul de microscopici descompunători, intervine și puricele care, sugând sângele pisicii, leagă șoarecele direct de acei descompunători. Noi specii? Asta se cheamă creșterea biodiversității, chiar dacă În forme pe care le detestăm; pisica rabdă cu stoicism prezența puricelui, căci nu vrea să devină altceva decât pisică. Noi, care ne vrem zei, transformăm, antropomorfizând, o realitate a lumii, cât se poate de benefică, Într’o fabulație gen greierele și furnica, ceva demn de dispreț. Cam grăbindu-ne, chiar dacă și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În mintea puternicului zilei: adaptarea la firescul absenteism al unui electorat care nu gândește - ca pe aiurea - cum să trăiască mai bine, ci cum să cîștige, astăzi, o pâine... Parcă primul cuvânt rostit a fost supraviețuirea. 12. Țigănie Privind saltul puricelui care mi-a scăpat dintre unghii, mă consolez: la urma urmei, și acest parazit e Îngăduit de Înțeleapta Natură. De ce? Pentru că, lipsită de parazitismul ciupercii care profită de substanța reducătoare risipită literalmente În sol ca beneficiară a unei energii de-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Implicit, la ce bun un lanț trofic de felul: plantă șoarece pisică, iar după ce asta „dă colțul“ ciupercă bacterie și, din nou, plantă, câtă vreme cercul poate căpăta și o diagonală, adică parte din șoarecele Înghițit de pisică este, prin purice, trimisă direct bacteriei, căci și puricele „se ușurează“? Pentru că biosfera are nevoie de o diversitate cât mai mare pentru a supraviețui căci, poate tocmai gena „X“ a teniei poate deveni, Într’un mediu viitor, ceea ce are nevoie pentru a-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trofic de felul: plantă șoarece pisică, iar după ce asta „dă colțul“ ciupercă bacterie și, din nou, plantă, câtă vreme cercul poate căpăta și o diagonală, adică parte din șoarecele Înghițit de pisică este, prin purice, trimisă direct bacteriei, căci și puricele „se ușurează“? Pentru că biosfera are nevoie de o diversitate cât mai mare pentru a supraviețui căci, poate tocmai gena „X“ a teniei poate deveni, Într’un mediu viitor, ceea ce are nevoie pentru a-i rămâne compatibilă. Dar bănuiesc că plictisesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
crâșmă dar nici În taxiul care-l duce acasă. Și, totuși, tocmai grație paraziților, a mobilității lor genetice, ne integrăm În Europa, Începând cu lebedele vieneze ale anului 1990... Și aici aflăm iarăși bionica, prin disimularea parazitului, generatoare de confuzie: puricele e turtit, iar țiganul rom; În limbajul universal, precum e cel al ecologiei, acel „rom“ aduce aminte de Roma, deși În limbajul strict al etniei e doar un substantiv comun Însemnând, ca În orice altă limbă primitivă, „om“... 441 CARTEA
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe cărarea dinspre fântână, lipa-lipa, o namilă de lup cât un vițel, nu alta! Și îi sticleau ochii-n cap, ca două mărgele de jeratic, încât am simțit un compres de gheață pe șira spinării! Și, cu inima cât un purice m-am tras iute înăuntru. Am învârtit cheia în broască. Și-am tras iute și zăvorul. Profiră! Sai repede că dă lupul peste noi...! Atâta am apucat să strig... Și, dintr-un salt, mă repăd spre găzuțul care ardea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prin Universitatea suceveană, m-a răsplătit pentru munca mea". În același sens, într-o scrisoare din 28 noiembrie 2005, trimisă unui prieten, la Suceava rememorând clipele decernării titlului de Doctor Honoris Causa, zilele în care a fost oaspetele istoricilor Ștefan Purici, șeful Catedrei de Istorie și Mihai Iacobescu, membru al aceleiași catedre și prorector al Universității Erich Beck scria: "Mă gândesc, adesea, cu încântare la zilele anului 2003, când mi-am putut petrece timpul la Suceava; totul a fost pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în Suceava, în schimb, în prima scrisoare din 4 noiembrie 2003 soția sa, Ursula, nu contenea să mărturisească faptul că "suntem încă în întregime copleșiți de ospitalitatea de la Suceava" și că "excursia de la Râșca, realizată împreună cu Mihai Iacobescu și Ștefan Purici a fost pentru noi o înaltă și unică bucurie, inclusiv întâlnirea cu starețul, părintele Mihail Bălan, dar înainte de toate cu maica Rafaela, acest monument de iubire umană...", apoi "actul ceremoniei din Aula Magna, arhiplină de studenți și profesori, primirea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în clasa goală. hă.. hă..!” Am părăsit.. cu moartea în suflet, pentru totdeauna.. sala de clasă, școala Ieromonahului Veniamin... rămânând atotstăpânitori vremelnici Groza, Pauker și ceilați.. Am ieșit pe poarta mare, din fier forjat, larg deschisă.. cu inima cât un purice. În ușa căsuței de la poartă, cu perdeluță albă la fereastră, moș’ Vasile-portarul, scund și bondoc, cu fața-i încontinuu surâzătoare, om de o bunătate rară... ne petrecea plângând și râzând, totodată,.. știa că și el ne va urma... El, „căpitanul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a fost, pentru că dacă n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit, pe când făcea plopul pere și răchita micșunele, când se băteau urșii-n coade, iar lupii și mieii se luau în brațe și se sărutau ca frații, când puricele se potcovea cu nouăzeci și nouă de livre de fier și sărea-n înaltul cerului de ne-aducea povești, când se iscălea musca pe perete: mai mincinos e cine nu crede.” Ar trebui să istorisesc și eu miturile mediteraneene în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Găină Silvestru ) 18991970), Hacman Maximilian ( 1877-1961), Hurmuzache Eudoxiu (1812-1874), Longhin Constantin (1871- 1961) , Luceac Ilie ( 1950), Lunguleac Ioan ( 1886- 1942), Lupu Octavian ( 1898-1988), Morariu Leca ( 1888- 1963), Nandriș Grigore (1895-1968), Nimigeanu George (19091987), Oproiu Dulgheru Carmen (1929), Procopovici Alexe (1884-1946), Purice Ștefan (1968), Rainer Francisk Iosif (1874-1944), Repciuc Emil (1911-1981), Sbierea Radu (1876-1946), Trebici Vladimir (1916-1999), Topa Emilia (1900 ). Comunitățile românești reprezentate În forurile politice, culturale, administrative ale statului ucrainean au formulat obiectivele existenței și drepturilor Încă la scurt timp de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Facultatea de Teologie, Universitatea din București. Sesiunea septembrie 1996.LLR,26, NR.1, 1997, Rezolvare:49-50. [197] PROGRAMA școlară de limba și literatura română pentru concursul de admitere în licee și școli profesionale, LLR, 26, nr.1, 1997, 46-47. [198] PURICE, MIHAIL, Limba română, Tipografia Centrala, 1997. [199] PUȘCAȘ, FLORICA MARIA, Seminarii de limba română: pregătirea elevilor pentru admiterea în liceu. Timișoara, Eurobit, 1997, 211 p. [200] ROBEA; ATINA, Limba română. Exerciții și teste pentru examenul de admitere în licee, școli
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care putea fi și cel din urmă, cel al Golgotei!!! Nu bănuiam că se apropie din nou coșmarul de Borobudur, și implicit de noi?! După accentele de bărbăție ale plecării, pe 421 parcursul drumului, inima mi se făcu cât un purice și fiorul rațiunii Îmi cuprinse mădularele. Ce se poate Întâmpla? Ce urmează? Invoc În gând, cu disperare și mânie, zei cunoscuți și necunoscuți din calendarul creștin, budist, hinduist, panteist, Forța Absolută, ca și cum Cerurile, transformate În infernuri arzânde, aveau timp de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o dată pe zi de mâncare. Era o pajiște frumoasă, verde, iar În mijlocul pajiștii era un pârâu micuț, dar În care puteai să te speli. Dimineața, când veneam, ne duceam la pârâul ăla - aveam un palton, stăteam așa și dădeam jos puricii. Era negru, domnule, negru de purici dimineața. Mulți s-au Îmbolnăvit și au murit acolo. Pe pajiștea asta stăteau niște cai bătrâni, bolnavi, le curgea din răni... Pe caii ăștia Îi tăiau, făceau supă și ne dădeau să mâncăm la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o pajiște frumoasă, verde, iar În mijlocul pajiștii era un pârâu micuț, dar În care puteai să te speli. Dimineața, când veneam, ne duceam la pârâul ăla - aveam un palton, stăteam așa și dădeam jos puricii. Era negru, domnule, negru de purici dimineața. Mulți s-au Îmbolnăvit și au murit acolo. Pe pajiștea asta stăteau niște cai bătrâni, bolnavi, le curgea din răni... Pe caii ăștia Îi tăiau, făceau supă și ne dădeau să mâncăm la masă o bucată de mămăligă - și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de Aur din evul creștin. Idealurile erau prea înalte, dar așa se văd bine văile adânci, când munții dimprejur sunt înalți. Se scria pe talpa bocancilor unși cu săpun și pudrați cu DDT (primeam DDT ca să nu ne umplem de purici și de păduchi, în felul acesta să fie feriți și milițienii). O așchie din scândura priciului servea de condei. Expedierea la Jilava Venea primăvara fără să ne dăm seama. Era efectul programului: degajarea mora lă a suferinței. Nimeni nu simțea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le-am trecut împreună... a fost mai ușor. Acolo i-am cunoscut pe frații Voicu. Erau bucovineni, dar plecați în Brașov, care devenise zonă industrială și lucrau chiar la uzinele Tractorul. Mai era Petcu, tot un coleg de-al lor, Purice, care era student la Petrol și Gaze la Petroșani, parcă, Dorel Darvai, fratele renumitei cântărețe de muzică populară din Satu Mare, Victoria Darvai. Și-au mai fost și alții, dar nu-mi aduc aminte acum numele lor. Și cum eram tineri
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
1933 în localitatea Petresti, județul Satu Mare, România, fiul lui Ștefan și Juliana, cu domiciliul actual în Germania, 88214 Ravensburg, Federburg str. 45. 104. Avram Elenă, cetățean francez, născută la 20 decembrie 1940 în localitatea Eliseni, județul Harghita, românia, fiica lui Purice Constantin și ana, cu domiciliul actual în Franța 75018, Paris, Stephenson 44. 105. Rakolcza Ioan, apatrid, născut la 5 aprilie 1956 în localitatea Gherla, județul Cluj, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91781 Weissenburg, Judengasse
HOTĂRÂRE nr. 158 din 23 martie 1998 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120488_a_121817]
-
domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Grunegasse 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, Str. Bobocului, bl. UK18, ap. 8, județul Satu Mare. 323. Chincea Vivi, născut la 28 august 1967 în localitatea Mihalaseni, județul Botoșani, România, fiul lui Purice Gheorghe și Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Ruckergasse 61/ 1A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tarnova nr. 399, județul Caraș-Severin. 324. Coreni Alexandru, născut la 26 iunie 1950 în localitatea Banloc, județul Timiș, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Pavel S. Vasile 518. Pavel V. Alec 519. Păun N. Ovidiu 520. Pohrib G. Costache 521. Popa Gh. Ivan 522. Popa S. Cezar 523. Popa-Mare I. Stați 524. Postolache C. Vasile 525. Potârniche I. Vasile 526. Profir Al. Costică 527. Purice I. Ion 528. Ragea I. Dumitrache 529. Raducan Gh. Constantin 530. Raducan S. Vasile 531. Roșea Gh. Sandulache 532. Roșea N. Iulian 533. Rotaru V. Ion 534. Rusu I. Iancu 535. Sarbu V. Mihalache 536. Savastru S. Toader 537. Scurtu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
acestora. Pentru produsele periculoase care rezultă din degradarea substanțelor sau preparatelor periculoase trebuie furnizate informații de același tip. Acestea pot include următoarele: 12.1. Ecotoxicitatea Sunt incluse datele disponibile relevante cu privire la toxicitatea acvatică, atât acută, cât și cronică, pentru pești, purici de apă, alge și alte plante acvatice. Trebuie incluse și datele privind toxicitatea pentru micro- și macroorganismele din sol și pentru alte organisme importante pentru mediu, cum ar fi păsări, albine și plante, dacă aceste date sunt disponibile. În cazul
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]
-
Timofte Dan 11. Uzun Dumitru 12. Varzescu Ion 13. Visteanu Nicolae 14. Vizante Romeo 15. Vlad Elenă. Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea 1. Bouros Ștefan 2. Cireș Mihai 3. Fucigiu Traian 4. Ivanescu Jan 5. Mergeani Iancu 6. Pavel Valentin 7. Purice Marcel George 8. Scutelnicu Ionel 9. Vizireanu Paul. X. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj 1. Alexandru Mariana 2. Badea Adrian 3. Buia Nicolae 4. Crivineanu Ion 5. Diculescu Victor 6. Firu Marga 7. Floricel Ion
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]