8,125 matches
-
de vopsea încep să sară din bucățile de lemn ciobit și nebuna aleargă iar prin cameră și caută ceva caută orice caută un obiect cu care să dărâme ușa să spargă ușa să dizolve ușa, dar camera e goală și pustie, și nebuna știe că trebuie neapărat să spargă ușa, altfel ceva îngrozitor se va întâmpla, dar în același timp o spaimă primară îi spune că dincolo de ușă e un om negru un om fără față un neom, și acum nebuna
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
din lună. Nu cred că mă aude. Pot să spun orice, e chiar reconfortant, e o schimbare binevenită, m-a băgat în depresie nebuna aia. Cred că asta e gre șeala mea, empatizez prea tare cu personajele mele. Șoseaua e pustie. Apasă faza lungă și farurile sapă un jet lung de lumină în întunericul total. Conduce încet și ochii lui urmăresc atent linia albă din centrul șoselei. În oglinda retrovizoare apar alte faruri. Și faru rile astea se apropie cu viteză
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
tremurânde. Intră în parcarea hotelului și oprește motorul mașinii. Ascultă liniștea. Deschide portiera și iar ascultă liniștea. Noua liniște e puțin bruiată de activi tatea nocturnă a câtorva mii de gâze, nepăsătoare în fața morții recente a câinelui. Parcarea e aproape pustie. Cred că e un lucru normal la sfârșit de sezon. Coboară din mașină și trântește portiera. Apasă buto nul de pe cheie și aude zgomotul care anunță că toate portierele mașinii sunt blocate. He he. M-a închis înăuntru. Credea că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pe câțiva metri. Nu e vulpe. E un câine care seamănă cu o vulpe. Pardon. Era. E un fost câine, care semăna perfect cu orice vulpe încă în viață. Telefonul, setat pe modul discret, zumzăie inter mi tent. Șoseaua e pustie. Parcă am fi într-un film din ăla postapocaliptic. Aș putea să opresc. Aș putea să am curajul să mă uit la ce-am făcut. Deja distanța s-a micșorat considerabil. Mai sunt doar câțiva metri. Încă vreo cinci sau
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
câțiva greieri care nu tac niciodată noaptea în anotimpul ăsta. Să ajung odată mai repede. Să dorm. Să stau. Piciorul lui se tot ridică de pe pedala de acce le rație. Mașina merge încet. Prea încet. Pe o șosea dreaptă și pustie. M-am prins de ce faci asta, șmechere. Ca să avem timp să reacționăm, moșule. În caz că ies brusc din pădure vreo două mii de câini, deghizați în vulpi. O procesiune a câinilor loviți de dambla. Poate joacă și ei vreo ruletă rusească. N-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
se supra pun peste linia continuă de pe asfaltul șoselei. Nebuna își frânge mâinile. Nebuna plânge încet. Nebuna stă nemișcată și ochii ei sunt mari și uimiți. Nebuna se sinucide cu o andrea (își face harachiri). Ochii nebunei caută prin camera pustie un om din lună. Care nu mai e acolo. Nici luna nu mai e acolo. Nimic nu mai e acolo. Nebuna stă sprijinită de un pe rete. Căzută. Nebuna își smulge părul din cap. Nebuna își zgârie fața cu unghiile
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cap și fără minte în cap trebuie să moară, trebuie să fie pedepsit. Cavanosa își simte pleoapele gigantice care îi adăpostesc ochii. Pleoapele lui clipesc în ralanti și decorul se schimbă. E noapte și doar lucirea lunii luminează un oraș pustiu, postapocaliptic. Cavanosa își sprijină degetele enorme de acoperișurile unor clădiri înalte, părăsite. Se uită la străzile murdare ale orașului în ruine. Des coperă o mașină neagră, cu toate geamurile fumurii. Mașina stă neclintită în timp ce motorul ei ambalează puternic. Vruuum vruuum
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
după gând. Cuvintele mor și devin culori și se topesc unele în altele. Te-am visat. Nu cred că visul ăsta înseamnă ceva, nu vreau să te sperii. Dar simt nevoia să ți-l povestesc. Eram singuri, într-un oraș pustiu, un oraș în ruine. Toate casele erau pe jumătate dărâmate, nu mai era nimeni nicăieri în orașul ăsta. Și noi căutam o ieșire. Amândoi știam că undeva există un loc, departe de orașul ăsta, un loc în care oamenii au
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
casă. În Italia. E un sătuc pe-acolo. Se cheamă Vasto. Pe la trei după-masa, toată lumea își face siesta. Așa că pe străzi e liniște totală. Deci. O să-mi iau o casă mică în Vasto. O să mă plimb cu bicicleta pe străzile pustii. După masa. Când doarme toată lumea. Și, din când în când, o să mai trec și prin orașele mari. New York. Paris. Locuri de-astea mai cosmopolite. O să merg și la Los An geles, atunci când o să trebuiască să negociez cu pro ducătorii ăia
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ai fi existat vreodată. O să te uit începând de acum. Cinci dimineața. Cavanosa tușește asurzitor și se trezește și tusea continuă să-i muște pieptul și nu-l lasă să respire. Cade din pat și se târăște horcăind până pe holul pustiu. Mâinile lui se înalță rugător spre pereții casei și pipăie orbecăind în căutarea unui întrerupător, pe care în sfârșit îl găsește și îl apasă. Pe hol se face lumină. Cavanosa ajunge în baie, în patru labe, și capul lui se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Mare. In periplul său,ajuns în vechea cetate Leptis Magna din nordul Africii,oripilat, scriitorul Ioan Grigorescu prefața viitorul : „Civilizația va distruge omenirea”. Matematicianul și poetul arab Omar Khayyam a tras o concluzie temporala: „ Ca izvoru-n râu și vântul pe pustii, Iar pleacă din viața mea o nouă zi; Două zile încă nu m-au întristat: Ziua ce-a trecut și ziua ce o veni !”. Aflat în parcul teatrului,printre fântâni arteziene,poetul Mihail Eminescu îi dă replica : „ Cu mâne zilele
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
u l !... Tulburat de descoperire îl îndemnă pe Dan. -Mergem ,Postumus? -Un moment Pisano.Ceva nu e în regulă. Dacă eu sunt aici,atunci cine s-a duelat cu Ioachimo,la Roma? -Un necunoscut,pe nume Will Shakespeare... „In locul pustiu,de mult înghețat, Până și somnul respiră mai rece. La luptă încă nu au renunțat Și încă speranța nu vrea să plece”. (Marius Stănescu) Dragoste la a doua vedere Orașul a fost înțesat cu magazine în care se vând haine
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
masa nașilor. Ii șopti ceva la ureche unchiului său.Luă de la garderobă haina sa tip șerif, cojocul de blană al Alintei și o sacoșă... Inainte de a ieși mai degustă un pahar. Se îmbrăcară pe hol.Porniră încet pe strada pustie.Tocurile ei metalice sunau cadențat. -E suficient de rece,reînodă ea dialogul. Emil nu răspunse.Trase un ultim fum și aruncă restul de țigară într-un coș de gunoi. Scuipă un fir de tutun,apoi vorbi. -Mîine e Anul Nou
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
aș pune să înghită niște lame de ras. Una câte una. După ce s-ar sătura, i-aș mai îndesa câteva pe gât, din partea casei. Oricum, din ce am citit reiese că nimeni n-a văzut nimic. Ore înaintate, întuneric, trotuar pustiu. Nu sunt martori. Asta dacă nu cumva polițiștii vor să-mi întindă vreo cursă, știu că așa se procedează, de regulă, nu dai toate informațiile către presă sau dai unele eronate, pentru ca respectivul criminal să se culce pe o ureche
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
În cușcă cu balauri.Toate, toate au uitat cât de bună fusese Zâna cu ele.Doar o vrăjitoare bătrână și șchioapă i-a ținut partea, așa că până la urmă au hotărât să o alunge, să trăiască singură În locuri ascunse și pustii.Și au aruncat asupra ei blestemul că niciodată să nu se poată Întâlni cu Făt-Frumos și să nu moară, să trăiască până În celălalt veac, singură și necăjită. Și așa a fost: niciodată Zâna cea bună nu s-a putut Întâlni
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
inventă imediat un cuvânt), afară este zăpadă. Și uite așa veni pe pământ prima zăpadă de Crăciun, la Nașterea Domnului, când Îngerii cântă, iar copii umblă pe la case colindând. LANUL DE GRÂU Într-un sat Îndepărtat, pe o uliță aproape pustie, mergea un copil desculț și cu hainele prea largi ponosite.Ochii lui mari erau triști, iar pașii abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de paie, bunica lui, bolnavă.Ducea În brațe o pâine rotundă și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
drept În ochii, ascultându-i cântecul și oftatul. Curând avea Sâmpetru să afle răspunsurile la toate nedumeririle lui.Căci Îl află pe Dumnezeu.I se Închină.Îi Încredință viața, sufletul.Slobozi oile, caprele și măgarii, le vorbi blând, lăsă stâna pustie.Vorbi cu fiecare dintre câini În parte, Îi Îmbrățișă, strângându-le grumazul, le Împărți și ultima bucată de pâine.Se despărțeau.Câinii au Înțeles ce se Întâmplă: se despărțeau.Câinii stau cu urechile și cozile plecate, urlau.Din ochii bărbatului
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
spuse că părintele e un bătrân cam ciudat, cu toane... Mulțumi, plăti cu un bacșiș consistent "domnului Costel" pentru informațiile oferite. A doua zi, pe la 10, era la catedrală, un edificiu impozant, cam încorsetat între imobilele vecine. Intră în biserica pustie la acel ceas, admiră altarul, cu icoane de preț... Citise la intrare un scurt istoric al lăcașului construit prin secolul al XIV-lea ca o capelă catolică, cumpărată de călugări dominicani în 1865 și, după expulzarea acestora în 1880, achiziționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în ele, dar și-a zis că nu-i momentul pentru o suferință în plus. Nu acum, poate mai târziu, poate niciodată... Ajuns în București, luă un taxi și merse direct la Universitate, la atelierul lui. Totul era în întuneric, pustiu. Nu se mai deschisese ușa probabil de când plecase. Închise și o luă pe jos, spre casă. Aici află că feciorul lui, Radu, pe care-l lăsase la magazin, plecase la Londra, la Mihai. Nu prea se simțise atras de atelier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de călătoria asta, poate nu trebuie s-o fac, dar... Dumnezeu să mă ajute și să ne ajute! Citită ultima scrisoare, Petre se repezi la geam, îl deschise larg și rămase așa uitat, privind colinele înzăpezite, pădurea, livada adormită, ulițele pustii... Clody, Clody, ce-am făcut și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să scap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vom avea de plată? Păi, nu v-am spus? Le cântărim la basculă și plătiți la kilogram, preț de fier vechi. Vă mulțumim mult. Și eu vă mulțumesc. Noroc bun! Petre, împreună cu domnul Pavelescu și badea Ion, intrară în fabrica pustie, trecură de la un atelier la altul, văzură, pipăiră, își însemnară ba una-ba alta și, în final, își strânseră mâna bucuroși că făcuseră o treabă bună. Rămaseră înțeleși cu directorul, să-i comunice în următoarele zile decizia lor. Se întoarseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ei. M-am dus la stație, am cumpărat bilet și m-am urcat într-un tren care mergea spre Tokyo. Am coborât la Asagaya, am luat-o spre ieșirea de nord și, urmând indicațiile primite, am ajuns la „Salcia“. Era pustiu acolo. — Tocmai a plecat cu un cârd după el. Ziceau c-o să-și petreacă noaptea la Chidori în Nishiogi. Chelnerița era mai tânără decât mine, calmă, manierată și prietenoasă. Mă întrebam dacă ea o fi fata cu care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Pentru unii - însorit zenitul, Pentru alții - briză la ferești, Pentru noi - nimic. Doar ruginitul Scârțâit de chei și bocănitul Trufașelor cizme soldățești. Ne sculam ca pentru liturghie, Traversam orașul câinoșit, Ne-adunam stafie cu stafie Să sorbim pe Neva cea pustie Al speranței cântec răgușit. I s-a spus sentința. Se mai ține. Și deodată urlă tremurând, Cum i-ar smulge inima un câine, Cum ar biciui-o un oricine. Dar se duce... Singură... Căzând... Unde-mi sunt azi soațele cu
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
astăzi să mă pască: Tot ce-i amintire să zdrobesc, Sufletul să-l fac să împietrească, Iarăși să învăț cum să trăiesc... Că de nu... Își prăznuie fiesta Vara cu alaiu-i azuriu. Presimțeam demult finalu-acesta: Zi cu soare și cămin pustiu... 1939, vara, Casa de pe Fontana VIII CĂTRE MOARTE Oricum, dar vei veni. De ce nu chiar acum? Eu te aștept. Sunt la strâmtoare. Lumină nu-i. Deschisă-i și ușa dinspre drum, Poftim, cum simplă ești și mare. Ia chipul care
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
pot oferi decît reveriile livrești: Țăndărei, sub numele de Huzurei, constituie miezul romanelor Mai mult ca perfectul (1984), Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlîc (1988) și, postum, între timp (1990). Ce e Huzurei-Țăndărei în proza lui Paul Georgescu? Un loc pustiu, toropit de vipie, cu oameni lingavi, mereu nădușiți de căldură, mișcîndu-se alene de la o cîrciumă la alta, printre muște, ghiozuri și închinîndu-se zeiței atotputernice care este siesta: "la diuseor dă la vi!" - iată ce caută și, culmea!, găsesc cei din
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]