3,728 matches
-
marginea acestora și nicidecum un sclav al lumii vizibile. Vreme de treizeci de ani Ion Dumitriu a pictat pămîntul. Pămîntul frust, pămîntul fertil, pămîntul în plină jubilație germinativă și pămîntul metafizic, cutremurat de melancolii și de presentimentul extincției și al pustiului. Dintr-o existență posacă și dintr-un principiu abstract, așa cum este pămîntul în ordinea realului nemijlocit și în vechile reverii cosmogonice, Ion Dumitriu a făcut o lume polimorfă, un spectacol neîntrerupt și o imensă matrice în care se plămădesc toate
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
pe o comoară neștiută de metope, al căror secret Milionarul crede că-l deține numai el, deși locurile sunt bântuite periodic de societățile de geologie și arheologie ce caută alte filoane. Unul dintre ultimii exploratori, Emil Havaet a simțit ,vântul pustiului care s-a abătut asupra orașului", amintind că un poet bizantin ,numise Metopolisul oraș al apusurilor" și citează presupuse versuri care ar face parte dintr-un text profetic: ,Oraș al metopelor roșii, oraș hrănit cu apusuri,/ Aici își cioplea Bizanțul
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
că filoanele de marmură roșie trec pe sub Metopolis, determinându-l să dărâme case ca un tăvălug și să exploreze adâncurile orașului cu dinamită. Din toate părțile se simt semne rele pentru oraș, adiat de ,un vânt de bătrânețe și de pustiu rece". Milionarul e un fel de cronicar al câmpiei dicomesiene ca spațiu imaginar și al Metopolisului, sortit prăbușirii și pustiirii. El înregistrează legendele locului și ale personajelor, principala sursă fiind Generalul Marosin. Plasate la limita credibilului, povestirile alunecă în fantastic
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
se ține încă bine. Ai fi tentat să îi dai cam 70-75 de ani. La auzul veștii că în realitate are 89, ai putea rîde ca de o glumă bună. Senin ca un patriarh și înțelept ca un avva din pustiu, Mihai Șora este, de cîteva decenii încoace, vocea de acord fin din viața publică românească. În dezbaterile de idei pe teme politice sau culturale, unghiurile sale de abordare a problemelor sînt mereu surprinzătoare, dar, de fiecare dată, capabile să surprindă
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
un puț adânc", un izvor de nedumeriri, ce nu poate fi secat. ,Osânda" de a se confrunta cu aceste bariere ale cunoașterii ,nu se schimbă, e pe viață". Metafora nopții e adesea, în alte poeme, un sinonim al labirintului. Stepa, pustiul, ceața, noaptea, ,dropiile de beznă" sunt semnele unei autoprotecții a misterului. Căutarea, o bâjbâire prin labirint, e simbolul cunoașterii argheziene ca o pedeapsă permanentă a condiției umane. Acest eseu va fi, va rămâne în mod intenționat sau, poate, fatalmente, o
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
se definește ca la o voioasă întâlnire cu cititorii: "și iertați-mă cu toții voi care acolo sus în balcon / v-ați așteptat să arunc din gâtlej / lungi triluri de privighetoare tradițională / dar gâtlejul meu e răgușit după atâta țipat în pustiu / asta e situația v-o spun cu deplină sinceritate / poemele mele au duritatea pământului sărac / parfumul lor e duhoarea florilor căzute în șanț / au strălucirea lămpii afumate (...)" Mărturisirea de sine a creatorului revine cu gravitate în poemul "Cărți" (p. 382
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
cei ce ți-au fost dragi. Icoanele din adîncuri le ardem în mijlocul camerei pe un rug de împunsături, scrîșnete și gemete înfiorătoare. A mai rămas ceva? Smulge-l și, sîngerînd, aruncă-l pe jarul minciunii. Cu cît mai mare e pustiul rămas în urmă, cu atît mai bine". Resortul principal al detenției la Pitești era, după cum se știe, experimentarea așa-zisei "autodemascări", iar țelul de căpetenie transformarea victimelor în călăi. După "demascarea externă" care consta în obligația victimei de a dezvălui
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
a cross’’). Poet, traducător, adică traduttore sau traditore, sau cititor, vor fi întotdeauna ,,răstigniți pe deplin’’, împărțiți între Logosul divin, Cuvân tul, EL Creator și Caiafa trădător, în singurul lucru care ne-a mai rămas: „îți trebuie să stai în pustiul de seară/ până la capăt/ iară și iară” (30) sau „you would need to stay in the evening emptiness/ till the end/ and endless” (30). După un timp reiei cartea tradusă, o citești. Bucuria este complexă. Pe de o parte, te
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
autoarea se împărtășește de tainele ei cu respect, compasiune și smerenie. Ea și soțul ei au vizitat, timp de zece zile undeva, la 3000 m altitudine, într-o izolare totală, și o Școala de Tehnologie și Informatică unde, într-un pustiu verde și inconfortabil, sunt instruiți cei ce vor cuceri lumea vestică prin pregătire și inteligență. Occidentul a făcut deja cunoștință cu multe genii ale tehnicii contemporane venite din India, dar nu cunoaște încă secretele care le-au produs. Și câte
DIN MEMORIA INIMII de Daniela Mocioc. In: Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam, mâncam, o mâncare bună, albă, parcă era mană cerească și eram În pustiu, dar În pustiul acesta era cineva prezent, deosebit de bun, de zâmbitor, de cald, de copilăros, care știe să fie prezent doar printr-un zâmbet, pe care nu-l mai poți uita și eu l-am chemat la masa mea. El
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam, mâncam, o mâncare bună, albă, parcă era mană cerească și eram În pustiu, dar În pustiul acesta era cineva prezent, deosebit de bun, de zâmbitor, de cald, de copilăros, care știe să fie prezent doar printr-un zâmbet, pe care nu-l mai poți uita și eu l-am chemat la masa mea. El a zâmbit și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ceva demonic În el. O, Doamne, când mă ridic de jos, cu Încetinitorul, văd totul În jurul meu altfel, deși nimic nu s-a schimbat. Totul este la fel. Dar eu În conștiința mea sunt alta, parcă aș fi fost În pustiu și aș fi fost lovită de duhul răutății. Nisipul este același. Cerul este același. Dar eu nu mai sunt aceeași, mâncarea nu mai este aceeași. Nu mai este aceeași nici farfuria și nici covorul pe care stăteam. Acum sunt cioburi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de multe ori venea acasă cu genunchii umflați ca turtele de floarea-soarelui după ploaie și strălucind ca oglinda. Stătea în genunchi să frece podelele cu leșie. Ahhh! De câte ori n-am auzit-o că-i vine să țipe ca lupii în pustiu, de durere. Era o toamnă mohorâtă și tristă, nu prevestea nimic bun și tata, care nu mai avea altceva de făcut, mă ducea de mână, zilnic, la școală. Treceam pe Schulbeck Street, pe lângă vitrine după care erau tupilate femei roșcate
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
lui Dumnezeu: apa purificatoare a Iordanului/ curățirea spirituală, pâinea împărțită la Cina cea de Taină/trupul hristic, vinul/ sângele, peștele/ Ichtus-acrostihul lui Hristos; leul/ Marcu, vițelul/ Luca, prin jertfa făcută; postul Paștelui/ cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustiu, când a rezistat ispitelor Satanei, care-l îndemna să-și folosească nepermis puterile divine: să transforme pietrele în pâine, să-l slujească pe diavol în schimbul puterii asupra tuturor regatelor lumii etc. Sau simbolurile legate de Fecioara Maria: crinul, albastrul ceresc
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
Marină Constantinescu Oare numai el? Poate că insula singurătății lui este chiar lîngă insula singurătății mele care se află aproape de cea a pustiului din tine sau din tine sau din tine. Robinson sînt eu. Cum tot atît de bine poate că Eu să fie El. Insule cu solitari plutesc pe pămînt. Privesc către cea a lui Robinson din capul lui Gellu Naum. Un
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
începe cu Pavor nocturn) își descoperă, traumatizat, drama de a nu mai putea fi altminteri. Nimic din neoexpresionismul tinerei generații predispuse la suferințe de tot soiul, care de care mai însângerate, nu e de regăsit aici. Și totuși, senzația de pustiu și de aer greu respirabil e dominantă tocmai din cauza încăpățânării de a nu vedea în lucruri sau oameni mai mult decât ceea ce sunt. Chiar natura și cosmosul - despre care minimalistul Sociu vorbea până acum cu reținere - devin, prin simpla lor
Post-sentimente by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4168_a_5493]
-
mai dură decât pădurile din jurul lacului Walden, de pildă. Ce uită poate unii, îmbătați de parfumul apropierii de natură, de ideea revenirii la origini și de imaginea idilică a unei posturi de ascet iluminat, capabil să descopere în singurătate și pustiu sensul vieții sau al universului, este că pe lume există și multă violență. Natura are legile ei și se poate arăta extrem de neiertătoare dacă nu le înțelegi și nu le accepți. Volumul lui Jon Krakauer ridică și o altă întrebare
Transcendentalism în Alaska by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4177_a_5502]
-
de tradus”. Iată unul dintre cele mai scurte rezumate ale volumului Plumb, de George Bacovia: „Simbolist. Citadin. Teritorii sufletești obscure, Incertul. Vagul. Nevroza. Maladiva acuitate a simțurilor. Descompunerea materiei organice. Catastrofa. Sinistrul. Tenebrosul. Negrul. De cimitir. Cavoul. Plumbul. Cadavrul. Singurătatea. Pustiul. Obsesivul. Apăsătorul. Monotonul. Zadarnicul. Teama. Ploaia. Lumea în dezagregare. Plânsul. Dezolantul. Depresia. Disperarea. Mania. Izolarea. Imposibila întoarcere. «O, țară tristă. Plină de humor!» Brrr!”. Astfel, fiecărei cărți fundamentale îi este luat scheletul și supus unei analize dezinvolte, operate cu instrumentele
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
precis furtul din avuția agonisită de-o viață și înscrierea în partidul comuniștilor. Le-au urmat alte zeci de suflete, țărani, dascăli, preoți, femei și bărbați, care după ani de tortură și închisori din toată țara au luat și drumul pustiului din Bărăgan. Între ei s-au numărat și părinții Mariei Ștefan din Mercina și doi veri primari ai tatălui Carolinei. Năvala bezmetică a celor ce luaseră puterea sub pavăza șenilelor tancurilor rusești s-a contabilizat într-o cifră ce întrece
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
zvâcnește prin cuvinte numai latinitatea se lăfăie pe obrazul meu smead-creol un castel răvășit durat dorului ce jinduiește - bacovia-n toți și în toate - cad recad și nu mai tac din gură - bemol - ecorșeu uitat în toată jalea și-n tot pustiul cărnii care-l îndură ce cald e aicea la tine - schimbările se succed mângâierile etcetera ziceam că versul mă gâtuie că sunt bun de ceva mai presus decât neîmpăcată viață a mea. poezia scrijelată cu briceagul sacade amare (latinitate amară
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
a urmărit cu o pasiune devoratoare, aproape detectivistică, în evoluțiile lor, de dăinuire sau de simple fulguiri pe pânza obscură a proiecțiilor istoriei. Studia, spre pildă, colecțiile stufoaselor anale parlamentare cu o răbdare și atenție asemănătoare exploratorului care, în cine știe ce pustiu pierdut, se îndârjește a căuta floarea rară care știe că-l așteaptă undeva. Nu avea liniște dacă nu clarifica și ultimele necunoscute din viețile oamenilor săi din vechea vreme. Și acestea erau, îndeosebi, datele privind anul și locul morții lor
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
Simona Tache Am primit, azi, pe Messenger, următoarea glumă: EA: În octombrie deja miroase altfel, a depărtare, a pustiu... E iarăși frig, e iarăși rost de frunze arămii și de rugină printre vii, miroase iar a must, miroase a culori, portocaliu albit de prima brumă... EL: Ce vrei, fă, e toamnă...!
A ruginit frunza din vii, fă! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18764_a_20089]
-
de lume De prieteni, de vecini, De niște străini, Chiar de visele de dinainte Acolo e locul unde visul nu caută bogăția, Nici dragostea, nici răzbunarea E visul de aur pur, Golit de orice ambiție Prin tine trec în somn Pustiuri, neatinse de inhibiție Un vis curat Neviciat Face căt o lume Indiferent dacă e în Pustiu sau în halatul tău Auriu LOCUL MEU N-am știut niciodată unde mi-e locul Uneori m-am așezat prea în față, Alteori prea
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
locul unde visul nu caută bogăția, Nici dragostea, nici răzbunarea E visul de aur pur, Golit de orice ambiție Prin tine trec în somn Pustiuri, neatinse de inhibiție Un vis curat Neviciat Face căt o lume Indiferent dacă e în Pustiu sau în halatul tău Auriu LOCUL MEU N-am știut niciodată unde mi-e locul Uneori m-am așezat prea în față, Alteori prea în spate Mă puneam în lumină Ori în umbra unui nor Iubeam lumea Și ziceam că
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
îmi hrănesc trezirea. Așa că aștept să văd ce mai e de văzut, să aud ce mai e de auzit. Simt încă inima zbătându-se ușor între teamă și dezlănțuirea cocorilor în zbor spre cer. Și totuși, m-am vindecat de pustiu. Sunt vie și vin în întâmpinarea cântului cu brațele deschise. Știu că în zborul păsării dansează uneori curcubeul, că pe prăbușirea malului se așază uneori înțelepciunea stâncilor. Analizez terenul care mi se așterne înainte. Mă încântă peisajul. Mă retrag în
ZÂMBETUL ZILEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373781_a_375110]