1,643 matches
-
speriat cu ochii bulbucați. În cavernă, într-un colț, pe o treaptă de stâncă era întinsă o mumie. Auzise de așa ceva, dar nu-și închipuia cum arată în realitate. „Oare chiar mumie să fie? Dacă-i ceva necurat? Un cadavru putrezea și doar scheletul mai rămânea din el.” Îl cercetă cu atenție, dar nu-l atinse. „Trebuie să anunț preotul de această descoperire. Asta este o minune!” Când să se întoarcă rămase buimac: „Cum mai cobor de aici?” Într-adevăr la
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
de lucru și sporovăiau până noaptea târziu. Privi stâlpul crăpat de ploi și soare, suportul pe care se monta Vârtejul la sărbătoarea Dragobetelui. Era făcut de bunică-su, din lemn de salcâm, ars la partea îngropată în pământ, ca să nu putrezească. Își mai aduse aminte cum s-a dat prima dată în Vârtej cu Floarea lui Mitru, colega lui de clasă, și mamele lor râdeau de ei și le scoseseră vorbe că se plac. Se așeză pe un butuc gros din
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
clasă, și mamele lor râdeau de ei și le scoseseră vorbe că se plac. Se așeză pe un butuc gros din lemn de salcie, scobit a fi bancă. Deși era de pe vremea copilăriei lui, crăpase și se înnegrise, dar nu putrezise, sau uitase el cum a fost. Deja era impresionat și timpul parcă se oprise în loc... Privi unde odinioară era vatra focului, unde se coceau jaiurile de la porumbii rămași toamna verzi. Atunci iarba nu creștea niciodată pe această vatră, acum era
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
dialogul pe care l-a avut Avva Isaia cu Avva Pimen. Avva Isaia întrebând cum poate scapă omul de gândurile rele, i s-a răspuns: "- Ce se întâmplă cu o lada plină de haine?- Dacă le lăsăm acolo, cu timpul putrezesc. - La fel și gândurile rele, dacă nu le întrupăm, cu timpul se strică ori putrezesc". Gândurile cele rele sunt asemenea unor avioane care caută aeroporturi. Ele zboară, dar nu trebuie să aterizeze. Lupta de a alunga din noi cele necurate
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
poate scapă omul de gândurile rele, i s-a răspuns: "- Ce se întâmplă cu o lada plină de haine?- Dacă le lăsăm acolo, cu timpul putrezesc. - La fel și gândurile rele, dacă nu le întrupăm, cu timpul se strică ori putrezesc". Gândurile cele rele sunt asemenea unor avioane care caută aeroporturi. Ele zboară, dar nu trebuie să aterizeze. Lupta de a alunga din noi cele necurate, ne face să ajungem la întristare, stres, nemulțumire de noi înșine, neîncredere, deznădejde etc, la
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
malul unui lac. În cele din urmă, Pană-Împărat fu închis într-o grotă de sub pământ, într-o cușcă atârnată deasupra unui lac fără fund, unde nu putea pătrunde nici rază de Soare și nici pală de Vânt. - Aici să-ți putrezească oasele, îi strigase Colț-Împărat, să te usuci fără hrană și apă, așa cum s-a uscat inima în mine când mi-ai furat fericirea! Ce putea face sărmanul Pană-Împărat? Dacă se mișca prea mult, cușca atârnată în funii deasupra lacului se
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
palat! Acum știu de cine îmi aduce aminte! De Pană-Împărat! A ajuns un zvon la mine cum că dușmanul meu de moarte ar fi avut o fată. Acum am s-o închid alături de el în grotă și acolo să le putrezească oasele! Vreau să văd cum vine împărăteasa în fața mea și se roagă în genunchi să-i înapoiez fata. Ei, bineînțeles că nu găsiră fata și că nu trecu mult până descoperiră că în grotă nu mai e nici urmă de
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
de femeie supărată se auzi deodată, dojenind fiarele întărâtate, dar văzând furia cu care acestea insistau să alunge "demonul" ce le invadase teritoriul, intrigată coborî scările de lemn ale pridvorului și nu mică îi fu mirarea când zări printre scândurile putrezite de timp și ploi doi ochi înlăcrimați ce implorau ajutor. Pricepu într-o clipă despre cine era vorba și alungă cu asprime câinii, ce făceau un tărăboi, de parcă trebuiau să apere casa de cine știe ce mare pericol. Tot satul cunoștea drama
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
cabine, pirații beau incontinuu, își schimbă partenerile între ei, se mai împușcă de la vreo femeie, dar în general e liniște! - Ai auzit ce au de gând cu noi? - Se vorbește că unii le-au oferit bani. Sunt destui pe aici putrezi de bogați. Știu sigur că n-au luat legătura cu autoritățile! - De ce? - E foarte riscant... pentru toți! - Au fixat vreun termen? Știi ceva? - Mîine ar trebui să ajungă banii, apoi suntem liberi. O las să-și facă treaba în voie
DRUMUL APELOR, 31 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375700_a_377029]
-
pereții între care se află, arată celor din jur ce credincios este cu un scop reprobabil, un mare păcat în sine. Garantat că Becali nu va ajunge în rai și, cum nu este Catolic spre a beneficia de purgatoriu va putrezi în iad după milenii petrecute în smoala fierbinte. El se face că crede, ceea ce îl condamnă definitiv. Să nu faceți ca el. Un creștin adevărat își începe ziua cu o mulțumire Domnului pentru noua zi pe care i-a hărăzit
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
peroanele vieții gândind cu voce tare sau vorbind banalități colorați, diverși și anonimi?... iubirea mea, îți amintești gară tristeților noastre îmbrățișările între două plecări și săruturile fugare pe fruntea unui timp trecut în neuitare ca un fluture cu aripile tăiate putrezit într-un insectar ? îți mai amintești, iubire? Citește mai mult gările...își amintești iubitul meu, gările?gările iubirii noastre?gară aceea baroca din filmul de epocăcu personaje care ne incitau la trăiri intensesau gară din volumul tău de prozăunde călători
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
ea deși fără scăpare... „Mi-e frică de iarnă/ de mumiile înghețate ale zăpezii/ care ies noaptea/ din umbrele pomilor/ prin cale.// La un pas departe este toamna/ de umbra grasă a nucului/ care se-ntinde cu lenevie/ sub frunzele putrezite din grădină/ care acoperă tainele sub piele// Deoarece primul curent al ploii/ poate spăla/ acea urmă a călcâielor/ care merge până la canalul/ de pe marginea drumului/ unde se varsă timpul meu liber.// Ceva ca acid/ mi s-a vărsat în limbă
FIINŢĂ: INIMĂ, SUFLET, LUMINĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375786_a_377115]
-
TRAGEDIE DIN VENEȚIA Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Uneori, în fața unei acuarele cu Veneția, nostalgia transformă în arome dulci de flori înmiresmate, mirosul de mâl de fructe de mare putrezite pe canale.” ( Gabriel Garcia Marquez ) În largi Veneții inundate compromise și-adultere, prin canale demodate ce sunt strivite de mistere Plânge crunt gondolierul - cel ce lumea o descântă, cu privirea către ceruri spre o moarte se avântă. A pierdut din
TRAGEDIE DIN VENEŢIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379214_a_380543]
-
În patru labe și târâș eu sunt de curând venit. În odaia cu tabloul frigul lent se lasă Iar bruma cea mai rece limpezește Sentimente-n alb și negru prinse-n plasă Și-o inimă ce-n dor de moarte putrezește. Doar un pui de văduvă păianjen Își țese plasa deasă peste-al meu tablou În fapt un cinic dar și-un banal desen Cu locul lui în al uitării preacurvit cavou. Referință Bibliografică: SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE
SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379293_a_380622]
-
desăvârșit prost-gust, precum manelizarea și grosul festivalurilor care rămân la stadiul de aflare în treabă. Mi se va răspunde că manelele aparțin țiganilor. Da, dar dacă aceste fioroșenii n-ar fi cumpărate de românii subanalfabeți, producătorii lor n-ar fi putrezi de bogați și România n-ar fi amenințată azi de un adevărat cancer al culturii și spiritualității. Dar cei mai nocivi pentru cultură sunt falșii culți, această oribilă grupare de inculți sadea și mai ales de semidocți cu pretenții, care
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
țin. Asigurați veți fi, în cușcă o să stați, răsplata-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură, Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
vă țin.Asigurați veți fi, în cușcă o să stați, răsplata-i pe măsură;Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpațiGroapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură,Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Una-i să lătrați, și alta să ajungeți la cei ce vă comandă; Când treaba își vor face, zăbrele pun, și cușca o să-nchidă. Groaznică-i trădarea!... Nici soarele n-are să vă mai vadă, Câini
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
Acasa > Impact > Scrieri > MICA SIRENĂ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Danemarca e eternă, Danemarca-socială Danemarca e în toate, duhul ei e pretutindeni... Ce mai face Danemarca? Putrezește mai departe și e sănătoasă tun! Un loc de atracție specială este castelul de la Helsingor. Aici, Shakespeare a plasat acțiunea celei mai profunde și tulburătoare dintre tragediile sale. De la țărmul stâncos, valurile înspumate au dus până la Halsingloor-gul suedez blestemele și
MICA SIRENĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362158_a_363487]
-
aruncă vălul de mătase, închizi ochii și scrii până la ultima lacrimă. tragi nasul sigur că ai scăpat de toate și de tot și o iei după o jumătate de oră de la capăt... cu tot, cu toate... nimic nu lași să putrezească. cum spuneam, călătoria melcului continuă. el a ales eu am cules. granitul din scufia melcului lasă adevărate sculpturi în inima cerului. unică privire ridică melcul apoi găsește apa călduță, podul de gânduri, arcul de cuvinte. le răstoarnă și o ia
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
așteptări, iubirea mea. Cu tine rătăcesc prin neguri și ploi Te aud cum tropăi cu dor în gând Soarele zâmbește timid cu noi Cu șoaptele tale iubite ce-n mine plâng In candelare de suflet pâlpâie vise Frunze palide, moarte putrezesc în noi Doar Luna ne zâmbește-n culise Printre ramuri dezgolite ale copacilor goi. Mă rătăcesc prin gânduri Cu pași de timp prin iarbă în vorbele tale șoptite printre rânduri Lacrimă mea oftează pe fragedă nalbă. Valentina Geambașu 29.10
CU ŞOAPTELE TALE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378652_a_379981]
-
Acasa > Poezie > Delectare > NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIȚI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului NU MĂ MAI TEM Furtuna putrezește pe flori și pe frunze... e prea bătrână să mai renască-n noi... se spală depărtările uitate la margini de cărare. Nu mă mai tem de viscol și nici de viața de apoi... e o cale doar spre albe flori
NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIŢI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378795_a_380124]
-
renască-n noi... se spală depărtările uitate la margini de cărare. Nu mă mai tem de viscol și nici de viața de apoi... e o cale doar spre albe flori de măr. Alunec în tăcere prin viața boemă, căci furtuna putrezește pe flori și frunze... Flori Gomboș**** MI-S OCHII OSTENIȚI Mi-s ochii osteniți de-atâtea vremuri pline de păcate. Te uită! Înfrânge vraja clipei din năvala vremurilor, se-ntunecă... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIȚI
NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIŢI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378795_a_380124]
-
Senat, și se trec din fir în păr în "Monitorul oficial", spre rușinea statului român - ce trebuie să se fi întîmplînd ca practică administrativă prin județe? Se estrădează de cătră un prefect cetățeni români pe mâna justiției criminale din străinătate, putrezesc acolo cu lunile prin închisori; un deputat interpelează guvernul și e maltratat pe uliță de prefectul roșu. Un alt prefect al guvernului roșu intră în casa unei femei onorabile și o bate pentru că ea nu voiește a-i închiria niște
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
natura cu "circulația elementelor" unde "elementele și moleculele sunt slobode din nou să se desfacă și să se împreune"21. Poetul nu "lucrează" pe cadavrul uman (rege, faraon, prințesă, călugăr), ci pe acela al naturii "operând" cu laserul metaforei: "A putrezi în albia unei ape, a adormi până la umplerea odăii de paianjeni, a fi troienit de zăpadă sau de frunze, a te "desface" în univers, acesta e conceptul."22 Imagistica prozelor ne duce cu gândul la un creuzet, în care actanții
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
siguri, la imaginea aflată deocamdată pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut). Îl spurcă, dar... dar... își întrețin odraslele acolo. Într-o competiție autohtonă la modă, de mare bonton azi. Sînt, de fapt, aceiași compatrioți care ar putea avea capitalism (fie și decăzut) chiar aici, acasă, dacă nu i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]