2,475 matches
-
dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea împărăției cerurilor; iar ca mijloace, care pregătesc și înlesnesc împlinirea acelui efect și acelui scop, sunt rugăciunile, cântările, citirile din Sfânta Scriptură și, în general toate cele ce se săvârșesc și se rostesc, cu sfântă rânduială, înainte și după sfințirea darurilor.”[ 7] Precum observă și liturgistul german J. Kramp, Cabasila distinge un scop direct, apropiat sau imanent (έ̉ργον) și unul indirect, mai depărtat sau transcendent (τέλος) al Liturghiei. Cel dintâi este sfințirea darurilor, adică
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
La originea ei și în constituția ei însă, Liturghia nu se poate concepe fără împărtășirea credincioșilor, bineînțeles a celor pregătiți și vrednici. Taina era adică organic și inseparabil legată de jertfă; împărtășirea credincioșilor constituia o parte integrantă și esențială din rânduiala Sfintei Liturghii. Acest aspect îl scoate în evidență însăși alcătuirea ei, care presupune și implică împărtășirea credincioșilor, prin texte categorice: „Să luăm aminte sfintele sfinților” „Cu frică de Dumnezeu și cu credință și cu dragoste să vă apropiați” ori ectenia
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
texte liturgice dacă nu împărtășirea tuturor membrilor Bisericii.[9] Așa se face, de exemplu, că Liturghia darurilor mai înainte sfințite, care la originea ei nu este decât o simplă slujbă mai solemnă, a putut primi numele de liturghie, deși în rânduiala ei nu există o sfințirea a darurilor, acestea fiind mai înainte sfințite. Deci, în ființa și în menirea ei, Liturghia nu este ceva rezervat exclusiv preotului sau credincioșilor izolați. 2. Despre Preoție și Jertfa supremă a. Cele trei direcții ale
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
cultului, aducând chivotul Legii în Ierusalim, noua capitală a regatului său. Cu acest prilej a compus el primul psalm, pe care l-a încredințat apoi leviților să-1 execute, acompaniat de harfă. Cântarea Psalmilor la templu a fost socotită permanent o rânduială a lui David (vezi Ezra 3, 10-11). Dulcelui cântareț al lui Israel îi sunt atribuiți 73, iar după Septuaginta 84 de psalmi. Acești psalmi sunt: 1-40, 50-71, 85, 90, 92- 103; 107-109; 132; 137-144. Rabinii atribuiau lui David întreaga Psaltire
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Internetului...Și, totuși, citind și aprofundând opera domniei voastre (mai cu seamă, poemele, firește!), simt că ne cunoaștem chiar de mai multe rânduri de vieți! Sunt sigur că, în anterioarele încarnări, am fost, oareșicum, ființe gemelare...! Dar, ca să avem oarece rânduială în interviul nostru (cu toate că rânduiala se va impune, de la sine, când e vorba de un Inițiat, precum sunteți domnia voastră!), vă întreb (nu doar de curiozitate, ci SPRE PILDUIREA noilor generații!): când și de ce ați simțit nevoia să urmați “studii complementare
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
aprofundând opera domniei voastre (mai cu seamă, poemele, firește!), simt că ne cunoaștem chiar de mai multe rânduri de vieți! Sunt sigur că, în anterioarele încarnări, am fost, oareșicum, ființe gemelare...! Dar, ca să avem oarece rânduială în interviul nostru (cu toate că rânduiala se va impune, de la sine, când e vorba de un Inițiat, precum sunteți domnia voastră!), vă întreb (nu doar de curiozitate, ci SPRE PILDUIREA noilor generații!): când și de ce ați simțit nevoia să urmați “studii complementare, în filosofie metafizică, filosofie orientală
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
la următoarea adunare națională de la Blaj. Avram Iancu câștigase o atât de mare influență între moți, încât la un moment dat poate să îi spună unui reprezentant al autorităților „că nici opt regimente nu ar fi în stare să țină rânduiala între iobagii din domeniul de sus ca el singur”. Încă înainte de adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, în Munții Apuseni se va institui starea de asediu. Cu toate acestea, Avram Iancu și toți fruntașii români din munți, însoțiți
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Dinspre lac răzbătea o duhoare de pește rânced și apă stătută, dincolo înspre fluviu - aflat la o aruncătură de băț - febrilitatea unor activități având aceeași culoare cu cea a Dunării înspumate și tulburi, în care ostoiau tigori scremute de noile rânduieli pe cale de a-și afla pe pământ strămoșesc obiceiuri nebănuite, pungășii mărunte și abordări de gogomănie de neam prost și lacom după bunătățuri care prisoseau pe tarlale, ape, saivane și pivnițe. Ele vâsleau în bărci ce-naintau într-o tăcere
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
un cosmos și o sinteză armonioasă a cosmosului, e necesar să cugetăm și să primim ideea unui stăpân care le adună și le ține strânse pe toate și înfăptuiește o armonie între ele. Și, deși nu Se arată ochilor sub rânduiala și armonia celor contrare, este de cugetat Cârmuitorul și Orânduitorul și Împăratul” [61] . Deci Frumusețea divină este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
un cosmos și o sinteză armonioasă a cosmosului, e necesar să cugetăm și să primim ideea unui stăpân care le adună și le ține strânse pe toate și înfăptuiește o armonie între ele. Și, deși nu Se arată ochilor sub rânduiala și armonia celor contrare, este de cugetat Cârmuitorul și Orânduitorul și Împăratul”Deci Frumusețea divină este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Responsabilii Pământului ( Familiile Regale) și 100 sunt Stăpânii Lumii ( probabil, Republicanii). Între aceștia, intuiția mea îmi spune că mai există 100 de Cârmuitori Eonici, dintre care 50 pe Pământ și 50 Mesageri între universul social-planetar și galactic-universal, care coordonează toate rânduielile de pe planetă, pentru a stabili echilibrul dintre forțele infernale și cele cerești. Să nu ne facem iluzii, aceste forțe, diametral opuse, au existat dintotdeauna și vor mai exista cât va dăinui planeta Terra prin Voința bunului Dumnezeu. În concluzie, șansa
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
sufletele credincioșilor de azi abia mai pâlpâie într-o sclipire lină duhovnicească, fiindcă tăvălugul lumesc cu neîncetatele lui patimi-rostogoliri tasează omenirea într-o neîncetată tulburare și o cârmuire de sine prin: jigniri, trufii, sminteli, vrajbe, răzmerițe, tăgăduiri ale conștinței, ale rânduielilor creștine, atentate la credință, la libertate, la tradiție, la adevăr, la cultură, la istorie, la tot ceea ce este firesc, venerabil și onorabil. Lumea rațională, ca o expresie a eu-ului ei multiplicat luptă fără încetare cu omenirea spirituală creștină, încercând
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
pământ fără cer, lavă devenită cenușe astfel pretinsa lor obiectivitate împroșcă în jur erori subiective și spirite claustrate. Toți acești învrăjbiți ai urii, toți acești uzurpatori ai temeliilor creștine se străduiesc și răușesc până la un punct anume, să dărâme întreaga rânduială ortodoxă a Neamului: familia, societatea, biserica, pentru a le preface într-o sălbăticie a nihilismului lor ateu. Cine sunt în spatele acestui război de nimicire a dragostei pentru Dumnezeu, Neam ori Neamuri, știm! Cine face din indivizii care și-au călcat
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
s-au nevoit desăvârșiți sihaștri, am putea vorbi despre o trăire desăvârșit athonită? - Mănăstirea Frăsinei este un loc ales de sfinți. Înainte de Sfântul Calinic, ocrotitorul acestei sihăstrii, la Frăsinei s-au nevoit părinți sihaștri care încă din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de blestem pe care Sfântul Calinic l-a lăsat acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și de viață pustnicească este și un loc
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și de viață pustnicească este și un loc al prezenței Sfântului Calinic. El nu a părăsit niciodată această sfântă mănăstire, rânduiala impusă de el păstrându-se și astăzi. Ceea ce înseamnă că harul pe care l-a primit Sfântul Calinic de la Dumnezeu de a întemeia această sfântă mănăstire este prezent acolo, prezent în viața și trăirea monastică a locului. Ceea ce mă impresionează
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Sfântul Calinic de la Dumnezeu de a întemeia această sfântă mănăstire este prezent acolo, prezent în viața și trăirea monastică a locului. Ceea ce mă impresionează foarte mult este că cei care ajung la Mănăstirea Frăsinei nu caută un călugăr anume, ci rânduiala Sfântului Calinic, care este o rânduială de slujbă, de rugăciune, de viață duhovnicească. Prin aceeași rânduială, se știe că femeilor nu le este îngăduit să pășească în Sfânta Mănăstire Frăsinei, și asta din simplul motiv de a respecta regulile monastice
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
întemeia această sfântă mănăstire este prezent acolo, prezent în viața și trăirea monastică a locului. Ceea ce mă impresionează foarte mult este că cei care ajung la Mănăstirea Frăsinei nu caută un călugăr anume, ci rânduiala Sfântului Calinic, care este o rânduială de slujbă, de rugăciune, de viață duhovnicească. Prin aceeași rânduială, se știe că femeilor nu le este îngăduit să pășească în Sfânta Mănăstire Frăsinei, și asta din simplul motiv de a respecta regulile monastice ale locului ocrotit de duhul Sfântului
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
și trăirea monastică a locului. Ceea ce mă impresionează foarte mult este că cei care ajung la Mănăstirea Frăsinei nu caută un călugăr anume, ci rânduiala Sfântului Calinic, care este o rânduială de slujbă, de rugăciune, de viață duhovnicească. Prin aceeași rânduială, se știe că femeilor nu le este îngăduit să pășească în Sfânta Mănăstire Frăsinei, și asta din simplul motiv de a respecta regulile monastice ale locului ocrotit de duhul Sfântului Calinic. - Știu că mănăstirea dumneavoastră de metanie este Frăsinei, că
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
ci pentru că acolo poți trăi cu desăvârșire o permanentă asceză. Mănăstirea nu este un loc de meditație și odihnă. Postul, rugăciunea, metaniile, lacrimile, slujbele de noapte, acestea sunt hrana de fiecare clipă a călugărului. Dacă monahul reușește să își facă rânduiala, ca pe un principiu de viață, abia atunci putem spune că a dobândit calea cea dreaptă a împărăției lui Dumnezeu. Slujba călugărească ne învață că "Iisus Hristos trebuie să îți fie la sculare, Iisus Hristos să-ți fie la culcare
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
fost contemporani, el ajungând doar cu câteva luni înaintea mea în mănăstire. Eram din aceeași zonă, aveam aceleași idealuri, asemănându-ne în dorul permanent după Dumnezeu și după rugăciune, fiind cu toată ființa iubitori ai Sfântului Calinic. Pentru părintele Ghelasie rânduiala mănăstirii era ceva sacru, de care nu-i era îngăduit nimănui să se atingă. El a avut un canon al lui, datorită căruia multă vreme nu a slujit, iar eu am avut marea bucurie să-l repun în activitate ca
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Euharistie nu este pentru ei. Apoi, în acele ocazii foarte rare și excepționale când sunt împărtășiți, ei primesc Sfânta Euharistie ca pe o "obligație ce trebuie împlinită", prin care, pentru un an întreg, ei se consideră din nou "în bună rânduială". Dar de unde, într-o astfel de atitudine care, din păcate, a devenit o regulă în Biserică, se poate găsi - fie doar și într-o mică măsură - smerenia și pocăința, evlavia și frica lui Dumnezeu? De fapt, atunci când această atitudine și-
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
fără nici o deosebire și unde fără martori nu (te)poți (pe)trece, unde evocările concentrează bucurie și tristețe ca și viața omului, unde meditația provoacă semerenie și evlavie față atotuputernicia Cuvântului biblic, faptele și atitudinile se înșiruie reverențios într-o rânduială prestabilită, de o armonie fără cusur și în cadrul căreia ne place să credem că suntem parte, pecete a clipei ce, repetată la nesfârșit, înlănțuie neostenit veșniciile, pe noi odată cu ele și unde izbăvirea sau pedeapsa divină par atât de aproape
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
locurile sfinte”), apărut tot la Roman; în același an au mai apărut: „Călăuză ortodoxă în Biserică” apărută la Editura „Trinitas” din Iași; în anul 1993 a apărut „Călăuză ortodoxă în familie” la aceeași editură a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, apoi „Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii”, „Părintele Paisie Duhovnicul”; în anul 1994 au fost publicate „Părintele Cleopa Duhovnicul” sau „Convorbiri cu teologi ortodocși și străini” - toate apărute la aceeași editură bisericească ieșeană, multe dintre aceste lucrări fiindu-i traduse și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
din drepturi, trăind din milostenii, părintele era mult milostiv: purta de grijă elevilor orfani ai Seminarului (de la Mănăstirea Radu Vodă - București, unde era profesor), le achita bursele, le cumpăra haine și cărți, și pe toate le știe Dumnezeu. Parcă urma rânduiala Sfinților neadormiți, care opreau în mănăstire cât le era de trebuință pentru hrana zilnică și restul împărțeau până seara” - după mărturisirea făcută în această carte, la ultima rubrică a ei, de către Părintele Adrian Beldianu - Parohul Bisericii Mihai Vodă din București
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
de ocară, În ziua când mergeam la spovedit!) Fiind copii mâncam în Postul mare Nu doar urzici că ne rodea burtica, Ne mai spurcam și noi, deh! la mâncare, Că popa nu știa, zicea bunica, Dar totul se făcea cu rânduială Și toate le-așezau la locul lor, Știau bătrânii bine, fără școală, Cum să-L primim pe-al lumii Salvator ... În miez de noapte, satu-n așteptare Biserica-ntr-o horă o strângea, Lumini se arătau pe la altare, Isus, Cristosul nostru
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]