1,102 matches
-
prefigurate de teorie s-au confirmat în majoritatea ț)rilor imperialiste, si (3) dac) majoritatea ț)rilor în care s-au îndeplinit cerințele erau de fapt imperialiste. M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât că s) fac mai facile testele pe care trebuie s) le treac) teoriile economice ale imperialismului, ci pentru c) excepțiile eșueaz) în invalidarea unei teorii, dac) ivirea lor poate fi explicat) cu temei. O pâl) de vânt care poart) o
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și pentru Keynes, abordarea este una macroeconomic), examinând relațiile dintre aggregate la nivelul sistemului în ansamblu, pentru a explica starea economiei ca întreg. Avem acum în fâț) elementele de sorginte economic) ale teoriei hobsoniene a imperialismului. Confruntați acas) cu o rât) a profitului în sc)dere și cu resurse subutilizate, potențialii investitori pornesc în c)utarea unor posibilit)ți mai mari peste granit). Acele oportunit)ți sunt descoperite acolo unde au fost cel mai puțin exploatate la maxim - adic), în ț
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri ale activit)ții imperialiste. Astfel, Hobson a tras concluzia c) imperialismul ,,implic) manevrarea mecanismului guvernamental de c)tre interese private, în special de c)tre capitaliști, în vederea garant)rii de câștiguri economice în afara ț)rii lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul, zelul misionar, spiritul de aventur), de exemplu. Ins) factorul economic reprezint) ,,r)d)cină” din care pleac) toate, cauza determinant), f)r) de care întreprinderea imperialist) dispare. Forțele economice reprezint) ,,adev)râtul factor determinant în interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul, zelul misionar, spiritul de aventur), de exemplu. Ins) factorul economic reprezint) ,,r)d)cină” din care pleac) toate, cauza determinant), f)r) de care întreprinderea imperialist) dispare. Forțele economice reprezint) ,,adev)râtul factor determinant în interpretarea politicii concrete”. Pe deasupra, direct sau indirect, imperialismul a fost considerat a fi r)spunz)tor pentru majoritatea, dac) nu chiar pentru toate r)zboaiele moderne (1902, pp. 94, 96, 126; cf. pp. 106, 356 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
relația de tip imperialist dintre bogați și s)răci r)mane principala explicație a bun)st)rii câtorva și a suferinței celor mulți. Trebuie atunci s) ne punem întrebarea dac) p)rțile nordice și vestice ale lumii le-au împov)rât, într-adev)r, pe cele sudice și estice, si dac) exploatarea celor din urm) le-a îmbog)țiț, în schimb, pe primele. A adus imperialismul exploatare economic), s)r)cie și conflict asupra unor popoare care nu fuseser) deja dinainte afectate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din motive dezv)luite într-un comentariu pe care el îl face asupra sistemelor internaționale anterioare: O ,,moderație sau o imoderație a sistemului ar putea”, scrie el, ,,fi m)surat) examinând obiectivele principalelor unit)ți” (1968, p. 33). E adev)rât, el chiar accept) uneori influențe sistemice, ins) acestea par a fi întotdeauna ușor dep)site - de efectele tehnologiei nucleare, dac) nu de ambițiile conduc)torilor. Sistemul s)u este atat de deficitar, încât îi d) libertatea s) selecteze pe oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
le-a înzestrat cu tendințe proprii, pentru c) a presupus c) sistemele atribuie roluri actorilor, pentru a fi avut convingerea c) structurile instituie nevoi și determin) finalit)ți, si pentru c) a neglijat forțele interne (1959, pp. 360-361). E adev)rât, într-o carte prin care încearc) dezvoltarea unei teorii a politicii internaționale, Kaplan enunț) în mod firesc și corect unele asumpții simplificatoare, omițând s) scrie pe larg despre diversit)ți naționale și forțe interne. Chestiunea teoretic) relevant) r)mane totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cunoaștere studiind structura. Lucrurile ar sta astfel din dou) motive. Despre structur) se spune c), în sens larg, este un concept static, și în sens restrâns unul lipsit de conținut. Deși nici una dintre pozițiile afirmate nu este în totalitate adev)rât), ambele sunt sugestive. Structurile apar ca fiind statice, deoarece ele se întind adesea pe perioade lungi. Chiar și atunci când structurile nu se schimb), ele sunt dinamice, nu statice, în sensul c) altereaz) comportamentul actorilor, afectând rezultatele interacțiunilor lor. Dat) fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
semene una cu alta. Pattern-urile se formeaz) cu privire la amplasarea firmelor, la felul lor de organizare, la modurile lor producție, la felul în care arăt) produsele lor, si la metodele lor de marketing. Ordinea se vede în rezultate, nu neap)rât în într)ri. Cei care supraviețuiesc împ)rt)șesc anumite carateristici. Cei care se îndreapt) spre faliment nu le au. Competiția impulsioneaz) actorii s)-si acomodeze comportamentele cu practicile sociale cele mai aceptabile și mai reușite. Socializarea și competiția reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ministru, în m)sura în care i se acord) puteri sporite, este probabil s) aib) o asemenea vârst) sau experient), o înțelepciune, dac) vreți, care ar face improbabli), din partea sa, o exercitare în fort) a acestei puteri. Dac) este adev)rât c) Anglia se mișc) lent, aceasta este o parte a explicației - o parte mai consistent) decât mult pomenitul caracter național, despre care se presupune c) vine în contradicție cu angajamentul ideologic sau politicile programatice. Limit)rile la care ajung s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și când primul ministru se confrunt) cu o facțiune rebel), întrucât un partid nu este niciodat) monolitic. Un partid bine condus va ar)ta ca fiind disciplinat aproape în mod inerțial, ins) abilit)țile manageriale sunt dificil de dobândit. Adev)râtul prim ministru sau lider de partid acționeaz), dac) este posibil, în moduri care s) evite disensiunile, anticipându-le. Sunt f)cute concesii; chestiunile dificile sunt amânate și, din când în când, evitate în întregime. Dac) ne imagin)m cele dou
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prețul crește, atunci și profiturile vor crește. Dac) profiturile cresc, atunci va fi atras capitalul, și producția va crește. Dac) producția crește, atunci prețul va sc)dea pan) la nivelul lla care produc)torii m)rfii obțin profituri la o rât) prevalent). Aceast) succesiune de propoziții ar putea fi extins) și prelucrat), ins) procedând astfel nu ar servi scopului meu. Vreau s) subliniez c), desi aștept)rile formulate au devenit acum banale, la ele nu ar fi putut ajunge economiștii care
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
alte state, în locul supraviețuirii lor formale. Ea mai las) s) se înțeleag) faptul c), atunci când își urm)rește propria securitate, nici un stat nu va acționa în deplin) cunoștinț) de cauz) sau cu toat) înțelepciunea - dac) am putea ști cu adev)rât ce ar putea s) semnifice acești termeni. Unele sisteme revendic) cerințe speciale pentru a funcționa. Traficul nu este posibil dac) cei mai mulți, dar nu toți, conduc pe partea corespunz)toare a drumului. Dac) este necesar, trebuie luate m)suri drastice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar cel din urm) depinde de Kansas pentru a-și procura carnea de vit) și grâul. Atunci când spunem c) în astfel de situații interdependenta e strâns), nu înțelegem neap)rât c) una din p)rți nu s-ar putea descurcă s) tr)iasc) f)r) cealalt). Ar fi necesar s) spunem doar c) prețul destr)m)rii relației de interdependent) ar fi ridicat. Persoanele și instituțiile depind în mare m
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
astfel de situații, oamenii sunt victimele ,,tiraniei micilor decizii”, o sintagm) care sugereaz) c) ,,dac) o șut) de consumatori aleg opțiunea x, iar aceasta face că piața s) ia decizia X (unde X egal cu 100 x), nu este neap)rât adev)rât c) aceiași consumatori ar fi votat pentru acel rezultat, dac) acea decizie mare le-ar fi fost vreodat) explicit adus) la cunoștinț)” (Kahn 1966, p. 523). Dac) piața nu expune dilemă cu privire la decizie, indivizii sunt sortiți s) ia
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
situații, oamenii sunt victimele ,,tiraniei micilor decizii”, o sintagm) care sugereaz) c) ,,dac) o șut) de consumatori aleg opțiunea x, iar aceasta face că piața s) ia decizia X (unde X egal cu 100 x), nu este neap)rât adev)rât c) aceiași consumatori ar fi votat pentru acel rezultat, dac) acea decizie mare le-ar fi fost vreodat) explicit adus) la cunoștinț)” (Kahn 1966, p. 523). Dac) piața nu expune dilemă cu privire la decizie, indivizii sunt sortiți s) ia decizii care
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau absolut toat) lumea - trebuie s)-l doreasc) și trebuie s) acționeze în acest sens, decurge în mod logic c) explicația se concentreaz), în ultim) instant), asupra a ceea ce sunt statele în realitate, luate separat. Dac) acest lucru este adev)rât, atunci teoriile care analizeaz) nivelul național, sau poate unul mai redus, vor explica în mod satisf)c)tor politică internațional). Dac), spre exemplu, echilibrul unei balante este menținut prin intermediul statelor care se supun regulilor, atunci se cere o explicație a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rii descriptive. În cele din urm), acest lucru fiind legat de cea de-a treia propoziție a noastr) despre teorie în general, teoria balanței de putere este adesea criticat), din pricina faptului c) nu explic) politicile particulare ale statelor. E adev)rât, teoria nu ne spune de ce statul X a f)cut o anumit) manevr) marțea trecut). A ne aștepta la acest lucru, ar fi totuna cu a ne aștepta că teoria gravitației universale s) explice traiectoria imprevizibil) a unei frunze în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în afacerile lor reciproce. Ele devin din ce in ce mai dependente de resurse care se g)sesc în afara granițelor proprii. Prin aceste patru puncte se enunț) c) marile puteri nu mai sunt în mod clar distinse de celelalte. Dac) acest lucru este adev)rât, atunci definiția pe care am dat-o structurii internaționale a devenit inadecvat). Am v)zut c) punctul întâi induce în mod flagrant în eroare: deși corporațiile multinaționale nu sunt nici nesemnificative din punct de vedere politic, și nici cu ușurinț
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
diminueaz); iar doi este cel mai mic num)r posibil. Leg)tură care exist) între schimbarea sistemului și amploarea interdependentei trebuie s) fie atent formulat). Corelația nu este perfect), deoarece interdependenta economic) variaz) odat) cu m)rimea, si nu neap)rât odat) cu num)rul marilor puteri. Deși m)rimea tinde s) creasc) pe m)sur) ce numerele scad, se poate imagina o lume de patru mari puteri, toate aflate, din punct de vedere economic, la niveluri sc)zute ale interdependentei
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cealalt); în privința puterii și a bog)ției, ambele au mai mult de câștigat de pe urma dezvolt)rii pașnice a resurselor interne, decat dac) ar curta și ar câștiga de partea sa - sau ar lupta și impune - alte state din lume. O rât) de creștere cu cinci procente, susținut) timp de trei ani, adaug) produsului național brut american o sum) care dep)șește o jum)țațe din PNB al Germaniei de Vest, și în întregime pe cel al Mării Britanii (anul de referinț
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
percepția faptului de a se află în opoziție s) pun) în umbr) interesele reciproce? Un sistem al numerelor mici poate fi întotdeauna destr)maț de acțiunile unuia precum Hilter, sau de reacțiile unuia precum Chamberlain. De vreme ce acest lucru este adev)rât, s-ar putea p)rea c) ne afl)m în poziția inconfortabil) de a ne baza pe moderația, curajul și bunul simț al celor care dețin poziții de putere. Date fiind capriciile omenești și impredictibilitatea reacției indivizilor fâț) de evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Franței. În cele din urm), avantajul nostru în privința exportului de bunuri prelucrate a depins foarte mult de exportul produselor de înalt) tehnologie. În cei trei ani, incepand cu 1973 și pan) în 1975, acele exporturi au crescut pan) la o rât) medie anual) de 28, 3 procente (IERP*, 1976, p. 120). Oricum ar fi f)cute evalu)rile, Statele Unite reprezint) țară care deține controlul. Se poate pune întrebarea dac) poziția de lider nu este una costisitor de menținut. Ț)rile în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
descris) alt)dat) drept intolerabil). Instrumentele care nu pot fi utilizate pentru a face fâț) unor cazuri mai puțin importante - acelea care sunt moderat de periculoase și de d)un)toare - r)mân neutilizate, pan) ies la iveal) cazurile cu adev)rât importante. Ins), în acest caz, apelul la forța major), în vederea ap)r)rii unui interes vital, ar duce la severul risc al represaliilor. În asemenea circumstanțe, cei puternici sunt împiedicați de propria putere; și, cu toate c) cei slabi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ajung) la rezultate decisive, care s) fixeze în mod categoric relațiile concurenților” (1904, p. 675). Un adev)r inc) și mai vechi, formulat de David Hume, este acela c) ,,forța este întotdeauna de partea celor guvernați”. ,,Sultanul Egiptului sau împ)râtul Romei”, a continuat el s) argumenteze, ,,și-ar putea trata supușii s)i nevinovați că pe animalele s)lbatice, contrar sentimentelor și inclinațiilor lor. Ins) el trebuie, cel putin, ca m)car pe mamelucii sau pe g)rzile sale pretoriene
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]