791 matches
-
său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii au aparținut dintotdeauna Europei. Întreaga lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parte, fac ce vreau! Să nu încercați să mă împiedicați! Ferdâșcenko, ațâță focul! — Nastasia Filippovna, nu mă ascultă mâinile! îi răspunse stupefiat Ferdâșcenko. — E-eh! strigă Nastasia Filippovna, înșfăcă vătraiul, răscoli două bucăți de lemn care ardeau mocnit și, de îndată ce răbufniră flăcările, aruncă pachetul în ele. Se auziră țipete; mulți chiar își făcură cruce. A înnebunit, e nebună! se auzea din toate părțile. — Oare n-ar... trebui s-o legăm? îi șopti generalul lui Ptițân. Sau să trimitem după... E clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
își dădură seama că Ganea nu se va duce să scoată pachetul, că nu vrea să se ducă. — Hei, dacă ard banii, tot tu te faci de rușine! îi strigă Nastasia Filippovna. După asta o să te spânzuri, nu glumesc! Flăcările răbufnite între cele două bucăți de lemn aproape mistuite la început părură că s-au stins, atunci când pachetul căzuse pe ele, apăsându-le. Dar o flăcăruie albastră se mai ținea încă de o muchie a lemnului de dedesubt. În sfârșit, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se ridică și în ea străluci ceva; prințul nici nu se gândi s-o oprească. Își aminti doar că, se pare, a strigat: — Parfion, nu cred!... Apoi deodată, dinaintea lui, parcă se căscă o prăpastie: o lumină interioară neașteptată îi răbufni în suflet. Această străfulgerare ținu, poate, o jumătate de secundă; totuși el, clar și conștient, își amintea începutul, sunetul cel dintâi al teribilului său țipăt, care i se smulse singur din piept și pe care nu l-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mă vor primi la pieptul lor și mă vor ruga să-i iert de ceva pentru ca și eu să-i rog, la rândul meu; într-un cuvânt, am terminat ca un prost sadea. Și iată, chiar în orele acelea a răbufnit în mine «ultima convingere». Mă mir acum cum de-am putut trăi șase luni fără această «convingere»! Știam precis că am tuberculoză, și încă incurabilă; nu-mi făceam iluzii și vedeam clar lucrurile. Dar, cu cât le vedeam mai clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zece minute, cu căldură, repede, parcă neapucând să-și enunțe mulțimea gândurilor înghesuite în cap; spre sfârșit, ochii i se umeziră chiar de lacrimi; totuși, nu spunea decât fraze fără cap și fără coadă, cuvinte neașteptate și gânduri neașteptate, care răbufneau brusc și pe neașteptate, sărind unele peste altele. — Ajunge! M-ați înțeles și m-am liniștit! încheie el deodată și se ridică. O inimă ca a dumneavoastră nu poate să nu-l înțeleagă pe cel aflat în suferință. Prințe, sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu dea crezare acestui vis!) Vorbea puțin, răspundea doar la întrebări; până la urmă, tăcu de tot, ședea și asculta, dar era evident că se topea de încântare. Încetul cu încetul se înfiripa în el un fel de inspirație gata să răbufnească la primul prilej... Însă a început să vorbească întâmplător, tot răspunzând la o întrebare și, parcă, fără să aibă intenții deosebite... VIItc "VII" În timp ce o sorbea din ochi cu încântare pe Aglaia, care conversa veselă cu prințul N. și Evgheni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
entuziast în fața obiectului sau evenimentului celui mai neînsemnat, întâmpinat adesea cu o imnică fervoare (a se vedea, în acest sens, primele paragrafe ale evocării din aceleași Memorii lovinesciene), ele acoperă și nostalgia, sentimentalismul „răvășit descompus”, adică un fond de anxietate răbufnind nu o dată la suprafață din miezul „contemplației visătoare”. Între asemenea coordonate, „minunata putere bovarică” e, de fapt, mai degrabă expresia unei autentice nevoi de comunicare / comuniune, de solidaritate compensatoare cu un grup uman animat de un ideal în care ființa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca un străin în Franța. În 1648 are loc un eveniment foarte important atât pentru atitudinea de mai târziu a primului ministru, cât și pentru tânărul Louis al XIV lea care va rămâne marcat pentru toată viața: nemulțumirea populară a răbufnit într-un scurt război civil, numit Frondă. Motivul resentimentelor francezilor de rând se datorau politicii demografice inițiată de Mazarin. În 1644 Parisul număra deja jumătate de milion de locuitori, iar condițiile precare de igienă îi puteau transforma în orice moment
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în anturajul lui Stalin, Ana Pauker, cunoștea strategia Uniunii Sovietice, care ar fi dorit ca trupele sale să elibereze capitala României și o parte însemnată a teritoriului nostru. Mândria lui I.V. Stalin, care se considera ”tătuc” al popoarelor mici a răbufnit atunci când românii au pregătit ei acest act. CAPITOLUL AL - XI - LEA BIOGRAFIILE UNOR LIDERI SOCIAL DEMOCRAȚI șI SOCIALIȘTI Ecaterina Arbore (1873 - 1937) Provenită dintr-o ilustră familie, cu tradiții în istoria Molddovei, ajungându-se până la celebrul pârcălab al Sucevei, Luca
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
într-o măsură mai mare decât exagerările geopoliticii. Aceste exagerări s-au limitat, în general, la Germania și s-au transmis într-un limbaj ezoteric. Pe de altă parte, excesele naționalismului sunt evoluția logică a unei religii laice care a răbufnit în războaiele sfinte de exterminare, înrobire și cucerire a lumii doar în anumite țări, dar au avut o mare influență și în alte părți. Deoarece naționalismul a individualizat caracterul național ca fiind pivotul filosofiei, programului și acțiunilor sale politice, observatorii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Împotriva celor care vor să se aventureze pe teritoriul ei, fie ca o sinistră izolare simbolizată de beton și de lacrimi. Înseși instituțiile sunt percepute când ca realități hidoase, când ca puncte de sprijin, „furia” fiind acea violență pură care răbufnește periodic fără a-și stabili niciodată scopuri foarte precise. Toate aceste evoluții traduc „descompunerea unui sistem de acțiune secular” și pot fi plasate Într-un cadru mai larg, care combină repunerea În discuție a statului-providență, disfuncțiile de pe piața muncii și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vrăjitoare ca oricare (profesionistă), ci una (spontană) care se formează din mers: ea știe sau învață ce este voluptatea zborului, se lasă inițiată în acest exotic carpe diem (chiar dacă impus de profesorul de magie neagră Woland), chicotește ca o fetiță, răbufnește ca o femeie deplină, face năzbâtii, pedepsește, e și walkirie, și amazoană, și ghidușă ori ciufulită, și simili-vampireasă. E de toate! Concentrează în ea, ca vrăjitoare, aproape toate nuanțele emoționale femeiești: pasiunea, ura, jocul, tristețea, compasiunea, contemplația, prietenia, suspiciunea etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
65, cum le numește Lyotard, și, mai ales, după cei cincizeci de ani de comunism. Istoria, de cele mai multe ori, o scriu cei aflați la putere. Martirii închisorilor comuniste sau ai lagărelor de muncă forțată, cenzurați din cărțile de istorie, au răbufnit după 1989 din gropile lor comune pentru a trezi conștiința păcatului într-o societate anesteziată de ideologii totalitare, teroare sau tăcere. Niciodată apoftegma lui Löwith nu a fost mai adevărată: "Pentru credincios, istoria nu este un domeniu autonom al străduințelor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
unică eronată atunci cînd băiatul, Sartoris, află că tatăl său este din nou la tribunal, în fața unui judecător, și presupune că, precum ultima dată, a venit pentru a nega (în mod fals) o acuzație de incendiere premeditată. În consecință, băiatul răbufnește, „Nu a făcut-o el! Nu a dat el foc...” înainte ca tatăl său să-l facă să tacă. De fapt, ar fi mai adevărat să spună, „Nu a făcut-o încă”, deoarece Snopes are într-adevăr viciul incendierii de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu femeia e ca și cu oaia, cu vaca, să-i dai tot ce-i trebuie, tropi pastorali! ar fi doar o pînză pe marea apropierii de întîmplare și pe ochii partenerului de conversație, după Cîmpulung Moldovenesc eruditul, că pot răbufni, profesor în Oltenia, geografie, istorie, mi-a plăcut să știu, te văd că scrii, ești reporter! Pojorîta răcoare, singurătatea la brad, reabilitează limbajul peisagistic, el să-l vorbească pe om, intenția vînătorilor amerindieni și a oricăror popoare preagricole, afirmau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
asemenea mai multă experiență în înțelegerea mentalității grecești decît omologii lor americani. Consilierii americani proveneau dintr-un mediu diferit. Cu toate că o mare parte a lor lucrau cu mare bunăvoință și mult devotament, alții îi deranjau pe sensibilii greci. Resentimentele au răbufnit cu violență abia în anii '60, cînd, pe drept sau pe nedrept, Statele Unite au fost identificate cu regimurile nepopulare. Poziția americanilor era bineînțeles influențată și de modificarea situației internaționale. După deviaționismul lui Tito și evidenta dispariție într-o oarecare măsură
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Zbaterile și strădaniile episcopului uniat de a-și ridica națiunea la rangul de națiune politică s-a lovit de zidul rezistenței nobiliare, care avea tot interesul de a conserva "sistema" constituțională a celor trei națiuni. Pe fondul acestor eșecuri a răbufnit recrudescența ortodoxiei față de unire, prin acțiunile călugărilor Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara, care au dus, în cele din urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în 1759, prin care se recunoștea, după mai bine de o jumătate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ritm cu totul deosebit" (p. 4). Ritmul "cu totul deosebit" este formula eufemistică pe care autorii o găsesc pentru a descrie întârzierea cronică a societății românești față de occident. Totuși, chiar dacă este unanim recunoscută superioritatea civilizației și istoriei occidentale, mândria patriotă răbufnește în câteva puseuri de orgoliu naționalist. În această cheie poate fi interpretată afirmația făcută de Lambrino et al. (1939), care după ce admit implicit caracterul inferior al istoriei românești, susțin totuși că "de asemenea sunt epoci în istoria noastră, bunăoară aceea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În sincronie cu torsiunea ideologică înspre naționalism, ideea de independență revine pe matca în care a evoluat încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. După cum vom vedea, momentele tensionate ale trecutului românesc în care contradicțiile sociale au răbufnit sub formă de răscoale sau revoluții au fost recriptate ca având conotații profund naționale. Sensul social al luptei de emancipare colectivă de exploatare economică a fost hibrizat cu o semantică națională. Naționalizarea luptelor de eliberare socială este cel mai bine
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său PUNR) au introdus o falie etnică în comunitățile transilvane, alimentând totodată temerile naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii au aparținut dintotdeauna Europei. Întreaga lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unui student că dă bine". S. B.: Aveați micile stratageme. D. T.: Păi le aveam, cum să nu le avem? Ne întâlneam nucleul dur al Comitetului executiv, unde gândeam, ticluiam cum să iasă cât mai bine doleanțele noastre, problemele care răbufneau: cantine, cămine, studenți străini, cultural, presă, cenzură etc. Pe unele le strecuram insidios, pe altele le inseram mai ferm, dar prin gura unui student... Ceaușescu asculta studentul, întreba cine e și tot timpul scria. Noi, bătrânii, vorbeam, dar nu monopolizam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
propagandă vedeau primenire, sânge nou, profesionalizare. S.B.: Încercau să facă o organizație sănătoasă sau cel puțin mai școlită. D.T.: Sănătoasă, în perspectivă dinamică, diacronică, nu numai pe o analiză statistică de aia conțopistă. Eu așa le vedeam și atunci și răbufneam de multe ori. S.B.: De asta a fost tot timpul o problemă cu reprezentarea intelectualilor în partid. D.T.: Exact. Dacă o luăm în registrul acesta, "umblați după funcții, ați vrut să fiți și voi în suprastructuri", ratăm explicația fenomenului. Nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]