1,122 matches
-
găsește turma de ciute: „Pe munți de piatră,/ De piatră crăpată/ (...) Pasc și mi s-adapă,/ Că-i iarba-nverzită,/ Apa limpezită,/ Valea răcorită” (Călărași-București), „Roua ce-a picat/ Ruptu-mi-s-a, faptu-mi-s-a/ Di-un lac iezărel./ Ce-m creștea în el-u?/ Răchită înflorită/ Trestie măruntă.” (PogoneștiVaslui). Este o natură edenică, regenerată, ce amintește de „perfecțiunea începuturilor”, în termenii lui Mircea Eliade, o „amintire imaginară a unui «Paradis pierdut»”. Eroul descinde în spațiul cu trăsături precosmogonice din speranța „recuperării beatitudinii «începuturilor»”. Apa limpede
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș trișca s-o da pisti cap și s-o făcut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cum ? "."Sai în sus popă Tătare, nici încet, și nici prea moale ! ". Înainte de a mă duce în gazdă la protopopul Zarian, el ținea în gazdă o fată tare frumoasă, pe care o chema Fevronia Constantinescu, fiica preotului Constantinescu din comuna Răchiți, județul Botoșani. Cât am stat la Zarian, mă duceam în fiecare duminecă și sărbătoare la biserica Adormirea și țineam isonu dascălului. Și la amiază veneam de la biserică, cu traista plină de mere, pere, colăcei și brânză. Și mi-am zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
citesc aceste rânduri, cu multele greșeli de exprimare sau de stil. Studiile mele sunt patru clase primare și de aceea sunt cu multele-mi greșeli. M-am născut În anul 1942, luna ianuarie, ziua 21, În județul Botoșani, În satul Răchiți. Pe tata Îl chema Dumitru, iar pe mama o chema Iustina. Eu eram al cincilea copil În familia mea de țărani săraci. Pe atunci era război. Și tata era plecat la război. Între timp ne murise o soră. Așa că rămăsesem
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vor lăuda / Și mărire Îți vor da: / Slavă Întru cei de sus / Și pace pân’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau În satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate cele trei zile colindau și se bucurau nespus de sărbătoarea Crăciunului. Pe atunci nu se făcea pom, adică brad Împodobit. Noi toți eram pomul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spate și de “centralul” Decă, iar în minutul 60 Budescu s-a jucat cu apărarea băcăuană și a finalizat o acțiune personală cu un șut precis din 8 metri, readucându-și echipa în avantaj. Același Budescu, introdus inspirat de 191 Răchită în minutul 55, a finalizat cu un șut plasat din mijlocul careului gazdelor, o centrare ideală a lui Cr. Vlad, în minutul 63. Se părea că soarta meciului e decisă, însă Boghian n-a fost de acord și a înscris
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Doboș (min. 64 Mihălăchioaie)Vraciu (min. 36 Curiliuc). Antrenor: Gheorghe Poenaru. PETROLUL: A. Vlad - Burlacu, Păun, Bozga, P. Stoica - Neagoie, Stănescu (min. 64 Fl. Dumitru) - C. Stoica, Cr. Vlad, Gafița (min. 55 Budescu) - M. Ene (min. 82 Benga). Antrenor: Valeriu Răchită. Arbitru: Daniel Decă (Brăila). Asistenți: Cătălin Teodor (Brăila), Cătălin Guloiu (Tisău - BZ). Rezervă: Mihai Harabagiu (Bacău). Observator: Iosif Olah (Sf. Gheorghe). Poenaru acuză arbitrajul, Răchită zice că a meritat victoria Antrenorul echipei FCM Bacău, Gheorghe Poenaru, era supărat la finalul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
C. Stoica, Cr. Vlad, Gafița (min. 55 Budescu) - M. Ene (min. 82 Benga). Antrenor: Valeriu Răchită. Arbitru: Daniel Decă (Brăila). Asistenți: Cătălin Teodor (Brăila), Cătălin Guloiu (Tisău - BZ). Rezervă: Mihai Harabagiu (Bacău). Observator: Iosif Olah (Sf. Gheorghe). Poenaru acuză arbitrajul, Răchită zice că a meritat victoria Antrenorul echipei FCM Bacău, Gheorghe Poenaru, era supărat la finalul partidei cu Petrolul, apreciind că elevii săi ar fi meritat mai mult: “Consider că am pierdut nemeritat această partidă și sincer vă spun că nu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
demonstrat că suntem o echipă bună, în condițiile în care lotul s-a schimbat în proporție de 80% față de sezonul trecut. Cert este că am ieșit cu capul sus din Cupa României. “ De partea cealaltă, antrenorul principal al Petrolului, Valeriu Răchită, a declarat: “Jocurile de cupă sunt aparte, mult mai spectaculoase decât cele de campionat și eu cred că am obținut o calificare meritată. FCM Bacău ne-a dat o replică peste așteptări și le doresc baftă în campionat, iar eu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sportive. Fiind prieten cu Ciprian Panait, știu că sunt aici două echipe care se vor bate la promovare și sper ca una dintre ele, cea mai bună, să ajungă în Liga a II-a.” Referitor la penalty-ul reclamat de gazde, Răchită s-a eschivat: “Nu știu, de unde eram eu nu sa văzut, e problema arbitrajului, eu nu-l mai comentez, fiindcă am avut destule probleme în campionatul trecut.” 192 10 SEPTEMBRIE Buni și pe sintetic: Politehnica Galați - FCM Bacău 1-2 (0-1
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și bun prieten, la intrarea în parcul central al orășelului. Victor a ajuns ceva mai devreme la locul convenit. O bătrână tuciurie, așezată pe treptele de ciment de la intrare, l-a îmbiat să cumpere semințe prăjite din coșul ei de răchită. Mai încolo, un vânzător ambulant de înghețată striga din toți rărunchii: Proaspătă și răcoritoare aveeeeem! Victor a trecut pe lângă ei și s-a oprit la panoul unde era afișat programul cinematografului: n-a mai apucat să citească ce film rulează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
s-a făcut mecanic, deținuții având grijă să meargă bine munca. N-am fost pus la muncă silită, forțată, dar atât cât putea fiecare. Am mai fost duși la defrișarea terenului de copaci, de spini și de plopi și de răchită, pentru că terenul trebuia pregătit să fie cultivat, redat agriculturii. Prin aprilie am fost duși la taluzat digurile pentru orezărie, tot în Balta Brăilei și în Bărăgan când am fost cantonați pe bac. Prin mai, apoi, ne-au dus la Salcia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a întâmplat să nu aibă curent electric. Mi-a spus că nu, niciodată. Și un ultim detaliu sublim din această "Little Romania". Șirul de produse propuse cumpărătorilor, de la zacuscă la apă minerală Borsec, se termină apoteotic cu un coș de răchită plin cu prăjitura Eugenia, la modica sumă de 0.30 dolari canadieni bucata. Eugenia, blestemul comunist lucrat de timp, a devenit vehiculul nostalgiei. Au fugit de comunism și de demonii săi, iar acum ei, românii din Canada, își încheie cumpărăturile
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei, nuc, carpen, brad, plop, soc, răchită, paltin, mesteacăn, etc. Se putea observa o diversitate de fibre ale lemnului de diferite forme și nuanțe în exponatele unde artistul a lăsat culoarea naturală a lemnului, pentru a încânta privirea admiratorului, haosul fibrelor ce uneori luau o diferită formă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Coniac. Și whisky dacă vrei. Cu gheață? întreb. Cuburi de la congelator, îmi răspunde. Sifon ? Autosifon. Și apă minerală "Borsec". Muzică? Magnetofon stereo. Acasă, zic, am un fotoliu foarte comod. Am și eu mai multe... Două le-am văzut: sînt de răchită împletită, pe marginea piscinei. Jaluzelele erau ridicate... Deseară, vor fi lăsate... La mine acasă, cînd vreau să fie întuneric, acopăr geamul cu o pătură, îi spun, ridicîndu-mă. Mi-ar plăcea să te ajut... Ba mai degrabă aș dori să fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Teona suferă; dar cît de fericită s-ar simți și cît de satisfăcut i-ar fi orgoliul dacă s-ar convinge că mă poate rupe din brațele Liviei chiar și pentru cîteva ore!... Whisky, sifon, cuburi de gheață, fotolii de răchită... și-a pus la bătaie toată recuzita, numai să învingă! Poate c-ar fi dispusă și la un ceas de dragoste cu mine, dar eu, acum, sînt sigur că nici n-am s-o văd deseară o, ce multe m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
teatrului pe care îl scrie "ăla de la combinat": Da, doamnă, voi veni. Vă promit! Abia aștept să beau un whisky cu cuburi de gheață în el, să beau un sifon ori o apă minerală "Borsec", să stau în fotoliul de răchită, să ascult muzică stereo, să privesc tabloul cu magnolii, iar în final să beau, rusește, o vodcă mare, rusească, dintr-un pahar cu sticla groasă, apoi să sparg paharul de podea, rusește, și-n drum spre ieșire să mă opresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a dus/ Unde ești, bădiță, nalte/ De mă lași pe așteptate/ Că eu mor de dorul tău/ Unde ești, nu te știu rău./ Taci, fetițo, c-am venit/ De când luna s-a ivit/ și te-aștept pe după casă/ Sub răchita rămuroasă/ Ai venit, bine-ai venit/ Suflețelul meu iubit/ Că eu ard de dorul tău/ căutându-te mereu./» − Frumos ați cântat, spuse Gheorghiță, păcat că n-am adus cu mine vioara ca să vă cânt; de altfel n-aș fi putut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dispărem". La întrebarea mea de ce, însoțită de comentariul că este vorba de ziariști invitați, omul începe să dea ca un automat din cap, făcându-mi semn să mă uit la o cameră cu glasvand, în care tronau două fotolii de răchită și o minge de volei. Neînțelegând semnalele disperate, tovul mi-a spus:" sunt ale tovarășilor, nu-i voie să treacă străini pe aici" (retrospectiv scena lui Schiller cu Wilhelm Tell și pălăria împăratului mi se pare oareșicare). I-am replicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am urmărit morocănos, Într-o oglindă prost iluminată, Înălțarea spontană a unui straniu castel Într-o Spanie necunoscută. Când eram Însă foarte mic, mi se repartizase o improvizație mai modestă, situată neglijent Într-un ungher Îngust dintre un paravan de răchită și ușa care ducea la baia camerei de copii. Îmi plăcea să țin acea ușă Întredeschisă; prin ea priveam somnoros tremurul aburilor de deasupra băii din mahon, flotila fantastică de lebede și bărcuțe, sau mă priveam pe mine cu o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
degrabă pregătindu-se să-și așeze, În timp ce falca Îi tremură ca o piftie, prodigiosul ei posterior, cu cei trei nasturi Într-o parte, și lăsându-se cu precauție În jos; apoi, În ultima secundă, Își Încredințează corpul voluminos fotoliului de răchită care izbucnește, Înspăimântat, Într-o salvă de scârțâituri. Stătusem În străinătate aproape un an. După ce petrecusem vara lui 1904 la Beaulieu și Abbazia și câteva luni la Wiesbaden, am pornit spre Rusia la Începutul lui 1905. Nu reușesc să-mi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
era altă lumină decât licărirea unui cămin masiv lângă care ședea o siluetă Întunecată, Într-un fotoliu și mai Întunecat. Am Înaintat spunând: „Numele meu este...“ și m-am Împiedicat de serviciul de ceai așezat pe preș lângă fotoliul de răchită al domnului Harrison. S-a aplecat mormăind Într-o parte ca să pună la loc ceainicul, apoi a adunat cu mâna și a turnat Înapoi terciul negru din frunze de ceai care cursese din el. Astfel a Început viața mea la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lângă un foc plăcut. „Ia să vedem“, spuse el, Întorcându-se Încet În fotoliul scund, „Nu-mi prea dau seama...“. A urmat un trosnet Îngrozitor, o zăngăneală fatală: călcasem În serviciul de ceai așezat pe jos, lângă fotoliul lui de răchită. „O, da, desigur“, a rostit el, „știu cine ești“. Capitolul 14 1 Spirala este un cerc spiritualizat. În forma spirală, cercul, nedescolăcit, nedesfășurat, Încetează să fie vicios: este eliberat. Am descoperit asta când eram elev și am descoperit de asemenea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fântână în curte. După câțiva ani mama a plecat la Domnul. Am ramas patru copii. Eu abia împlinisem șase ani. Mare jale și durere a fost la înmormântarea ei. Că era tânără. Avea 34 de ani. județul Botoșani, în satul Răchiți. Pe tata îl chema Dumitru , Maria Mosneagu (Bulgaru) Și copiii nu mai aveau mama. Dar... Dumnezeu s-o ierte și cu sfinții s-o odihnească! Tata era un creștin bun, cu teamă de Dumnezeu și un agricultor care știa să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]