641 matches
-
ale marelui humor de abia în epoca modernă, trecem acum direct de la Platon la Renaștere. În Evul Mediu, vom găsi humor mai ales în credințele și obiceiurile populare, ca de pildă în reprezentarea dracului prost. Dar o expresie a unei răfuieli depline cu experiențele vieții nu a putut exista în condițiile Evului Mediu. Bruno și Spinoza au întemeiat, în linii mari, concepția despre lume specifică epocii moderne, prezentînd primele imagini de ansamblu pe baza a ceea ce dăduseră la lumină noua astronomie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
uscăciune / ram reînviat de cais / [Mai târziu față-n față cu sinele / fi-va și el alter ego proscris]” - Triptic, III). SCRIERI: Nocturnalia, Cluj-Napoca, 1985; Dragonul spre ziuă, București, 1988; Patimile tânărului Ioan în Arcadii, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Liviu Rebreanu, Răfuiala și alte nuvele, postfața edit., Cluj-Napoca, 1983; N. Steinhardt, Monologul polifonic, Cluj-Napoca, 1991. Traduceri: Anatole France, Zeilor le e sete, Cluj-Napoca, 1978, Revolta îngerilor, Cluj-Napoca, 1978; Anna Brâncoveanu de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se că Edgar, Fiu-izgonit, cu contele de Kent, e-n Germania. KENT: Veștile-s schimbătoare. Timpu-i să luăm aminte. Ostile Regatului s-apropie-n pas iute. CURTEANUL: Răfuiala Va fi, cred, sîngeroasă. -Adio, șir. (Iese) KENT: Viața și soarta mea se va-mplini Or bine,-ori rău, cum lupta de-azi va fi. (Iese). ACT V SCENE I [The British camp near Dover.] Enter, with drum and colors
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
poate, să cunoști toată teoria și să o uiți atunci când citești.” În secțiunea a doua a volumului (intitulată Critică și teorie literară), sunt de remarcat, între altele, analiza „criticii semiotice” și eseul despre Roland Barthes. Impresionează, prin luciditate și antidogmatism, „răfuiala” senină și obiectivă cu critica semiotică; el însuși reprezentant, o vreme, al respectivei orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor” în metodologia critică: semiotica a fost precedată de tematism și este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
dintre gravele neajunsuri ale prozei realist-socialiste, figura palidă a personajului pozitiv, începe să fie înlăturat. Dar să reținem câteva opinii din două cronici literare. În Contemporanul: „Tânărul gazetar Dumitru Mircea - autorul romanului Pâine albă - este cunoscut cititorilor prin câteva nuvele (Răfuieli, Candin etc.) publicate în ultimii ani în reviste. Aceste nuvele s-au remarcat printr-o reușită descriere a unor aspecte din viața satului (...). Primul său roman Pâine albă constitue în această privință un serios pas înainte. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ai detenției. Momente fugare din drastica recluziune se întretaie cu scene din viața frământată, măcinată de suspiciuni și îngrijorări a exilului românesc din capitala Franței. Autorul, care își investește în epicul atent condus propriile, bântuitoare, amintiri, respinge soluția vindictei, a răfuielii cu uneltele mărunte ale marilor tartori, de la noi și de oriunde. El semnalează sfidătoarea impostură a „oficinelor care rescriu istoria țărilor din Est în anii ’50-’60”, a căror imundă strategie este aceea de a „machia minciuna”, ferind de judecata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
de la organizațiile clandestine. În intervalul dintre refluxul armatelor germane și preluarea efectivă a controlului de către guvernele aliate, frustrările populare și vendetele personale au generat, adesea sub impulsul oportunismului politic sau al unui avantaj economic, un scurt, dar sângeros ciclu de răfuieli. În Franța, circa 10.000 de oameni au fost uciși prin metode „extrajudiciare”, mulți dintre ei fiind executați de grupurile independente de rezistență armată, mai cu seamă de faimoasele Milices Patriotiques, care i-au adunat pe suspecții de colaborare, le-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
câtă vreme ea a servit interesele germane. În consecință, atunci când armata germană s-a retras, primele victime ale răzbunării spontane din Est au fost minoritățile etnice. Forțele sovietice și aliații locali nu au făcut nimic pentru a Împiedica acest lucru. Răfuiala nepremeditată (Însă discret alimentată, În unele cazuri) contribuia la eliminarea elitelor locale și a acelor politicieni care ar fi putut sta În calea ambițiilor comuniste. În Bulgaria, de exemplu, nou-apărutul Front al Patriei a stimulat pedepsirea neoficială a colaboraționiștilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ei și liderii lor, fiind mai preocupați de neajunsurile personale (penuria de alimente, de locuințe etc.) decât de calvarul victimelor din Întreaga Europă. Ba chiar pozau ei Înșiși În victime, considerând procesele criminalilor și celelalte confruntări cu ororile naziste o răfuială a aliaților victorioși cu un regim defunct 3. Cu câteva excepții notabile, autoritățile politice și religioase din Germania postbelică și liderii firești ai țării (din profesiile liberale, justiție, administrația publică) erau cei mai compromiși dintre toți. De aceea, chestionarele au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-a Înclinat rapid În cealaltă direcție: era mai bine să Înoți În sensul curentului decât să fii pulverizat de mareea schimbării. Poate că socotelile ar fi fost altele În fața unor mulțimi violente, conduse de lideri mai belicoși, puși pe răfuială cu vechiul regim. Dar, din varii motive - printre care și evenimentele din Tiananmen, transmise pe posturile de televiziune chiar În ziua alegerilor poloneze -, protestatarii din 1989 au evitat deliberat violența. Revoluția poloneză nu a fost singura care se „autolimita”. După
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ar mai fi rezistat puțin -, probabil că nici Praga, nici Bratislava nu ar mai fi avut chef de ceartă când toată atenția le era absorbită de perspectiva aderării la Uniunea Europeană și de măcelul crunt din Bosnia vecină. XXItc "XXI" Răfuialatc "Răfuiala" Următorul război În Europa va porni de la cine știe ce fleac din Balcani. Otto von Bismarck țăranii Învrăjbiți păreau că abia așteaptă invadarea țării ca să poată se se vâneze și să se ucidă Între ei. Milovan Djilas, Vremuri de război (1977) Din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
probleme, s-a spus, trebuiau lăsate mai bine În seama istoricilor, care aveau acum acces la arhive și puteau scrie povestea corect, spre folosul generațiilor viitoare. Dar, În ce privește deceniile poststaliniste, toată lumea era de acord că trebuia să aibă loc o răfuială publică cu crimele și criminalii cei mai sângeroși: liderii comuniști cehi care colaboraseră la Înăbușirea Primăverii de la Praga, polițiștii polonezi vinovați de asasinarea părintelui Popie³uszko (vezi capitolul XIX), autoritățile est-germane ce ordonaseră Împușcarea celor care Încercau să escaladeze Zidul Berlinului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Corsica a apărut o mișcare separatistă, bazată pe un sentiment autentic de unicitate istorică și lingvistică și pe afirmația neplauzibilă că, detașându-se de Franța, insula ar Înflori. Dar, ca și ETA, naționaliștii corsicani, cu apetitul lor pentru violență (și răfuieli Între clanuri), nu au atras decât puțini adepți. Specificul Franței este că, În vreme ce politicienii și comentatorii din toată Europa exaltau acum, cel puțin formal, autonomia și guvernarea locală, la Paris orice zvâcnire de separatism regional provoca pe tot spectrul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și, În câteva cazuri, au atacat adolescenți sau familii israelite. Atacurile asupra evreilor și a instituțiilor lor - concentrate În primii ani ai secolului XXI - au stârnit Îngrijorarea nu prin amploarea lor și nici măcar prin caracterul rasist, ci prin aerul de răfuială Între grupuri. Nu era vechiul antisemitism european: pentru cei care căutau țapi ispășitori, evreii nu mai erau o țintă predilectă. Ba chiar se clasau destul de jos În ierarhia antipatiilor. Un sondaj francez din ianuarie 2004 a constatat că 10% dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trecutul dificil și de recuperare și prezervare a memoriei fărădelegilor trecutului. Strategiile de confruntare frontală și asumare a trecutului diferă, la rândul lor, în funcție de modul de abordare a trecutului. Pot fi identificate cel puțin două asemenea strategii confruntaționiste: a) stăpânirea/răfuiala, care se ramifică la rândul său în i) criminalizarea trecutului, și ii) demonizarea trecutului; și b) asumarea reflexivă a trecutului prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu trecutul" dictatorial care a durat 36 de ani (de la sfârșitul războiului civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști din 1939 până la moartea sa survenită în 1975), elita politică post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]