1,687 matches
-
da de ea“, Îi retezase vorba pe un ton destul de hotărât. „Și v-am mai pus tot acolo, adăugase ea, și o țâră de rachiu, asta dacă veți simți nevoia să vă dregeți... Răposatul Onisei așa obișnuia...“ „Eu nu sunt răposatul Onisei, să avem pardon, replicase Împleticindu-și limba la fiecare silabă Extraterestrul. Dar, la o adică, l-aș putea Înlocui. Sigur că da. Ori fac pe câinele, ori fac pe Onisei, mi-e totuna...“ „L-ați cunoscut pe fostul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la una mică... Ai zis că mi-ai lăsat și o țâră de rachiu? Asta nu e rău...“ Mașa se hotărîse să nu-i mai pună nici o Întrebare oaspetelui, deși ardea de curiozitate să afle ce s-a Întâmplat cu răposatul ei soț. Vizitatorul era Într-un asemenea hal de beție, Încât sigur nu ar fi fost În stare să spună ceva coerent. Chiar treaz fiind, vorbea În așa fel Încât nu puteai să Înțelegi orice. Acum, dacă l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a fi acoperit cu capacul sicriului iar rudele Îl păzesc și-l bocesc două-trei zile și nopți având mare grijă să prigoneasă „Pisica”, nu care cumva să treacă pe sub cosciugul mortului: acesta se transformă imediat În...strigoi! După această priveghe, răposatul este așezat Într-un vehicul mobil - după posibilități financiare și, este plimbat În jurul străzilor din cartier cu bani aruncați la fiecare răspântie de drumuri În timp ce rudele mortului se agită zgomotos făcând paradă de isterie și leșinuri, contribuind În suficientă măsură
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
camera lui. Și ea sentimentală, Margotte spusese: „Desigur, Unchiule. Ce gând frumos. Chiar Îl iubeai pe Ussher.“ Margotte era nemțoaică, romantică. Sammler era altceva. Nici nu-i era unchi. Ea era nepoata soției lui, care murise În Polonia În 1940. Răposata lui soție. Răposata mătușă a văduvei. Oriunde te uitai sau Încercai să te uiți, dădeai de răposați. Îți lua ceva să te obișnuiești. Suc de grapefruit bea dintr-o cutie cu două găuri triunghiulare ținută pe pervaz. Draperiile se desfăcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ea sentimentală, Margotte spusese: „Desigur, Unchiule. Ce gând frumos. Chiar Îl iubeai pe Ussher.“ Margotte era nemțoaică, romantică. Sammler era altceva. Nici nu-i era unchi. Ea era nepoata soției lui, care murise În Polonia În 1940. Răposata lui soție. Răposata mătușă a văduvei. Oriunde te uitai sau Încercai să te uiți, dădeai de răposați. Îți lua ceva să te obișnuiești. Suc de grapefruit bea dintr-o cutie cu două găuri triunghiulare ținută pe pervaz. Draperiile se desfăcură când se Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Margotte era nemțoaică, romantică. Sammler era altceva. Nici nu-i era unchi. Ea era nepoata soției lui, care murise În Polonia În 1940. Răposata lui soție. Răposata mătușă a văduvei. Oriunde te uitai sau Încercai să te uiți, dădeai de răposați. Îți lua ceva să te obișnuiești. Suc de grapefruit bea dintr-o cutie cu două găuri triunghiulare ținută pe pervaz. Draperiile se desfăcură când se Întinse și privi afară. Fațade continue de piatră brună, balustrade, bovindouri, fier forjat. Ca timbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ar putea să se facă Înțeles cu claritate. Mai mult de atât, familia ei fusese distrusă aproape În Întregime de naziști, ca și a lui, dar ea plecase În 1937. Nu și el. Războiul Îl prinsese, cu Shula și soția răposată, În Polonia. Se duseseră acolo ca să lichideze averea socrului lui. Ar fi trebuit să se ocupe avocații, dar era important pentru Antonina să supravegheze asta personal. Fusese omorâtă În 1940, iar fabrica tatălui ei de instrumente optice (una mică) fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
societate a desființat toată ideea asta cu răspunderea generală. Pe bucățele s-a ajuns aici. E ca și cum În loc de o pădure cu copaci enormi te-ai gândi la plante mici cu rădăcini superficiale. Civilizația modernă nu mai creează mari fenomene individuale. Răposatul Arkin, În general afectuos și indulgent, știa cum s-o facă pe Margotte să tacă din gură. Era un bărbat Înalt, splendid, pe jumătate chel, mustăcios, cu un creier subtil În cap. Teoria politică Îi fusese domeniul. Preda la Hunter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Soția lui fusese evreică nemțoaică, deasupra lui social, sau cel puțin așa credea ea. Cei din familia ei fuseseră pioneri În 1848. Gruner era un emigrant Ostjude. Sarcina ei fusese să-l rafineze, să-l ajute să-și construiască cabinetul. Răposata doamnă Gruner fusese decentă, pusă la punct, cu picioare subțiri, păr bufant Înțepenit de fixativ și cu toalete de la Peck & Peck, geometric corecte la milimetru. Gruner crezuse În superioritatea socială a soției lui. — Nu ginul Îmi agravează tensiunea. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Normal că dacă nu pot ajunge, nu pot ajunge. Când te uiți la el nici n-ai ghici... Arată așa de bine. — O, da, spuse Wallace. De ce nu? Sammler oftă la asta. Bănuia cât de mulțumită trebuise să fi fost răposata doamnă Gruner de Wallace al ei, capul lui frumos format, gât lung, păr ondulat și sprâncene bine trasate, linia scurtă și curată a nasului și goliciunea ordonată a dinților, rezultatul iscusimii ortodontice. — E ereditar, să ai anevrism. Se Întâmplă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
se numea „afundată“. Trebuia să cobori. O fântână, o piscină, un bazin carpetat. Era mobilată sau decorată cu o desăvârșire profesionistă, aranjată dens. Acest lucru, dacă te lăsai În voia lui, Îți putea crea disconfort. Sammler Îl cunoscuse pe decoratorul răposatei doamne Gruner. Creatorul de ridicol. Croze. Croze era micuț, dar avea puterea unei personalități artistice. Stătea ca un sturz. Burtica Îi ieșea cu mult În față și Îi ridica pantalonii mult deasupra gleznelor. Fața lui avea o culoare Încântătoare, părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pregătirea acesteia fiind expediate la ambasada din Santiago, cu un avion special, câteva tone de "materiale de propagandă". Am zâmbit la citirea informației că noul șef al statului, generalul Augusto Pinochet Ugarte, a comunicat că este dispus să reînnoiască invitația răposatului Allende, de a-l primi pe Nicolae Ceaușescu, după Lima, la Santiago! De la biblioteca ministerului, am luat câteva cărți despre Chile istorie, politică, geografie, cultură... La sfârșit de noiembrie 1979, am plecat! Era un început de iarnă urâtă, cu lapoviță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sfințesc singure de la Dumnezeu toate apele lumii. Dacă spuneți domniile voastre... zâmbi bătrâna. —Spun, nană Floare, căci și eu sunt puțintel preot; și taică-meu, fie-iertat, tot preot a fost. —A, da, se grăbi să încuviințeze nana Floarea, așa spunea și răposatul cantor Negoiță, dar tot aș dori aiasmă de la Iordan, de la noi din sat. Îmi mai aduc aminte de lume și de petrecerile noastre de la sărbători. Tare m-am depărtat și m-am pustiit eu aici. Bătrâna a urmat a vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întrebat ades, Leon, care era adevăratul motiv al aducerii tale la Roma, pentru ce ne-am hotărât într-o bună zi să-l punem pe Pietro Bovadiglia să răpească un învățat maur de pe coastele Berberiei? Era un plan pe care răposatul papă Leon n-a găsit niciodată prilejul să ți-l dezvăluie. A sosit momentul astăzi. Guicciardini tăcu, iar Clement continuă, ca și cum ar fi recitat amândoi același text: — Să privim lumea în care trăim. La răsărit, un imperiu de temut, însuflețit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
E greu să-l prind în această pagină, acum. Atunci, în urmă cu ani, îmi stârnise un fel de admirație disprețuitoare. Stătea acolo, la fereastră, și-și privea, spunea el, casa. O parte din clădirea de peste Bulevard o moștenise de la răposata soție. Îi fusese confiscată. Făcuse pușcărie, iar când se întorsese nu mai avusese unde să stea. Își înjghebase o cămăruță, într-o fostă boxă de cărbuni, în curtea interioară a clădirii și reușise să ajungă fochist. Părea împăcat cu ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vedem ce pică. Pentru moment, o să trag de cîteva fire, să vedem ce mai aflu despre Miquel Moliner. Și n-ar strica să arunc o privire și la Nuria Monfort, care mi se pare că se dovedește a fi ceea ce răposata maică-mea numea o șopîrlă. — Greșești În privința ei, am intervenit eu. — Dumitale ți se arată o pereche de țîțe ca lumea și crezi că ai văzut-o pe sfînta Teresa de Jesús, ceea ce, la vîrsta asta, e de iertat, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
după care Îl spînzură și Îi dădu foc În Cetățuie, abandonîndu-i apoi trupul pentru a fi devorat de cîinii sălbatici ce mișunau prin zonă. După două decade de abandon, fără ca nimeni să se deranjeze să retragă catalogul de atrocități al răposatului Laszlo, Tenebrarium-ul fu transformat Într-o instituție de caritate publică, aflată În grija unui ordin de călugărițe. — Doamnele Ultimului Supliciu sau ceva la fel de morbid, zise Fermín. Partea proastă e că sînt tare riguroase În privința tainei locului (din pricina conștiinței Încărcate, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să ia cina În casă. M-am strecurat pînă În camera mea, fără să aprind lumina. De cum m-am așezat pe marginea patului, am băgat de seamă că mai era cineva În Încăpere, Întins În Întuneric pe pat, ca un răposat, cu mîinile Împreunate pe piept. Am simțit o șfichiuire rece În stomac, Însă de Îndată am recunoscut sforăiturile și profilul acelui nas fără de pereche. Am aprins veioza și l-am văzut pe Fermín Romero de Torres pierdut Într-un zîmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Încuviință. — Așa e. Ceea ce nu ți-a zis Nuria Monfort este că el, prietenul meu don Manuel, cînd a bănuit că poliția nu era prea interesată de cazul ăsta și a constatat că volumul găsit În buzunarul cadavrului purta numele răposatului, a decis să preia inițiativa și, chiar În după-amiaza aceea, În timp ce-l aștepta pe domnul Fortuny, a sunat la editură pentru a informa despre cele petrecute. — Nuria Monfort mi-a spus că funcționarul de la morgă a sunat după trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Îmi voi putea găsi o slujbă, am hotărît să pun la cale o stratagemă pe care am Împrumutat-o dintr-unul din romanele lui Julián. I-am scris mamei acestuia, la Bogotá, În numele unui presupus avocat recent numit, cu care răposatul domn Fortuny se consultase În ultimele lui zile pentru a-și pune treburile În ordine. O informam că, Întrucît pălărierul decedase fără testament, averea lui, care cuprindea apartamentul din Ronda de San Antonio și prăvălia situată În același imobil, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre Sfântul Părinte Nil Dorobanțu. Înainte de mutarea sa din cameră, împreună am îngenuncheat și, cu glas domol, Părintele a rostit: „Pomenește, Doamne, pe toți adormiții robii tăi, pe răposații părinți duhovnicești, pe părinții noștri trupești care ne-au făcut, ne-au crescut și ne au ridicat în lume, ne-au ajutat în viața noastră grea. Pomenește, Doamne, pe frații noștri, pe surorile noastre, camarazii noștri, rudenii după duh și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pute. Oare am eu dreptate sau Eleanor Roosevelt e lesbi? Dudley Smith râse cu zgomot. — Și zău că tare-i mai place să lingă prin păr! Am auzit că-i place și carnea mai tuciurie. Și știm cu toții despre slăbiciunea răposatului Franklin pentru terrieri negri pitici. Domnule Gerstein, locotenentul Considine și cum mine am vrea să vă mulțumim pentru contribuțiile aduse la cauza noastră și pentru ospitalitatea oferită în această dimineață. Mal înțelese aluzia și se ridică. Herman Gerstein întinse mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Beverly Hills. Buzz l-a urmat pe Mal la morgă și a dat o declarație la brigada Șapte-Șapte, făcând legătura dintre morțile lui Healy și Loftis și uciderea homosexualilor și insistând ca meritele pentru rezolvarea cazului să-i fie atribuite răposatului detectiv Danny Upshaw. Declarația lui omise ilegalitățile comise de el și de Mal. Buzz nu i-a menționat deloc pe Felix Gordean, Chaz Minear, Dudley Smith sau Mike Breuning. Las-o pe regina Chaz să se bucure de răzbunarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
trebuie să semneze Jonathan și urmărește indulgent cum băiatul își scrie numele. Parcă ezită, formând încet literele cu un scop anume, fără îndoială conștient, ca și ocrotitorul său, de importanța specială a momentului. — Aici, băiete. Gata. Așa cum și-a dorit răposatul tău tată. Bridgeman încuviințează. Este un individ destul de arătos, ceea ce este un miracol în sine. Spavin își amintește ziua în care bunicul acestui Bridgeman, care se numea tot Jonathan, l-a adus în birou pe fiul său, un băiat greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]