927 matches
-
fie agresiv pentru semințe: veți așeza, prin urmare, ghivecele într-o tavă cu apă pentru a le uda prin imersiune. Lăsați-le cam 15 minute și acoperiți-le apoi cu o placă de sticlă sau capace din plastic. Imediat ce apar răsadurile, descoperiți ghiveciul și coborâți nivelul temperaturii cu câteva grade. Protejați rădăcinile atunci când răsădiți Plantele din familia cucurbitaceelor, precum castraveții, pepenii galbeni, bostanii sau dovlecii, au rădăcini foarte fragile. Deci nu pot fi răsădite. Veți avea grijă să le semănați în
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
răsădite. Veți avea grijă să le semănați în ghivece de turbă biodegradabilă. Unele specii precum roșiile pot, de asemenea, să fie semănate direct în ghivece individuale și nu vor avea nevoie să fie răsădite. Răsădirea Răsădirea constă în replantarea tinerelor răsaduri într-un vas mai mare, separându-le unele de altele. Scopul este ca ele să dispună de spațiul necesar creșterii. În plus, răsădirea favorizează dezvoltarea rădăcinilor secundare, care asigură o mai bună susținere a plantei. Pământul folosit pentru răsădire trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de spațiul necesar creșterii. În plus, răsădirea favorizează dezvoltarea rădăcinilor secundare, care asigură o mai bună susținere a plantei. Pământul folosit pentru răsădire trebuie îmbogățit cu materii nutritive pentru a satisface nevoile plantei. Puteți începe răsăditul din momentul în care răsadurile prezintă deja măcar două frunze. Dacă așteptați mai mult, rădăcinile riscă să se amestece între ele și va fi mai dificil să răsădiți fără să le stricați. Înainte de a răsădi, aveți întotdeauna grijă să udați bine răsadurile. Apoi, degajați delicat
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
momentul în care răsadurile prezintă deja măcar două frunze. Dacă așteptați mai mult, rădăcinile riscă să se amestece între ele și va fi mai dificil să răsădiți fără să le stricați. Înainte de a răsădi, aveți întotdeauna grijă să udați bine răsadurile. Apoi, degajați delicat pământul cu un bețișor. Țineți-le de o frunză, nu de tulpină, și separați delicat fiecare răsad. Răsădiți-le într-o lădiță sau în mici ghivece, acoperindu-le până la primele frunze. Apoi, udați delicat. După două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și va fi mai dificil să răsădiți fără să le stricați. Înainte de a răsădi, aveți întotdeauna grijă să udați bine răsadurile. Apoi, degajați delicat pământul cu un bețișor. Țineți-le de o frunză, nu de tulpină, și separați delicat fiecare răsad. Răsădiți-le într-o lădiță sau în mici ghivece, acoperindu-le până la primele frunze. Apoi, udați delicat. După două săptămâni, fertilizați cu un îngrășământ ecologic solubil, dizolvat în apa cu care udați. Plantarea în grădină Dacă locuiți în regiuni cu
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
-le până la primele frunze. Apoi, udați delicat. După două săptămâni, fertilizați cu un îngrășământ ecologic solubil, dizolvat în apa cu care udați. Plantarea în grădină Dacă locuiți în regiuni cu climă mai rece, nu e bine să scoateți prea repede răsadurile din casă la exterior. Este bine să respectați o perioadă de aclimatizare, care durează între o săptămână și zece zile, perioadă în timpul căreia plantele vor fi expuse gradat la condițiile exterioare. Udați mai rar și expuneți ghivecele din ce în ce mai mult timp
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
îl plantăm, când îl răsădim? Primăvara. Metodă de înmulțire: semințe Boli și insecte dăunătoare: făinare, păianjeni Veți semăna castraveții în cuiburi, prin lunile martie-aprilie. Veți începe cu semănatul în interior: semințele nu pot încolți la mai puțin de 16o C. Răsadurile vor fi plantate la sfârșitul lui mai. În timpul răsăditului, veți adăuga bălegar. Dacă locuiți în sud, puteți planta în pământ din luna aprilie. Apoi, tăiați plantele de castravete deasupra celei de-a patra frunze, pentru a produce ramuri secundare. După
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în detrimentul florilor. Bine de știut Trebuie să țineți semințele la înmuiat cu o noapte înainte de a semăna. Dacă semănați în luna februarie, veți putea răsădi încă din aprilie, odată cu primele zile frumoase, lăsând un spațiu de 30 de centimetri între răsaduri pentru a forma o bordură frumoasă. Plantele pot fi cultivate în ghivece de turbă sau direct în pământ la sfârșitul lunii mai. Trebuie să știți că aveți de-a face cu o plantă care apreciază în mod deosebit soarele. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
veți pune nisip grunjos pe fundul scobiturii înainte de a îngropa partea de sus a rădăcinii. Plantați firele de lavandă de preferință primăvara, când nu trebuie să vă mai temeți de îngheț, lăsând un spațiu de 50 de centimetri între plante. Răsadurile cumpărate în ghivece vor trebui „îmbrăcate”: aveți grijă să separați rădăcinile și să eliminați rădăcinile amestecate (adică rădăcinile care au crescut prea lungi în ghiveci). Dacă pământul din ghiveci este de bună calitate, este inutil să fertilizați levănțica. Doar udați
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
să favorizeze creșterea și dezvoltarea rapidă a plantelor, așa cum sunt: zonarea corectă a speciei legumicole, amplasarea corectă a culturilor, pregătirea corespunzătoare a solului, respectarea epocii optime de semănat sau plantat. La speciile care se pretează, se recomandă înființarea culturii prin răsad, caz în care ciclul de dezvoltarea al plantelor este mai scurt, reducând perioada de acțiune al patogenilor sau dăunătorilor specifici; optimizarea rezistenței plantelor la boli și dăunători printr-un aport echilibrat de elemente nutritive și utilizarea de substanțe fortifiante (extracte
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
demontării și reinstalării plaselor; crește riscul bolilor criptogamice, datorită umidității mai mari de sub fileu, mai ales la plasele cu ochiuri mici; culturile sensibile la lovituri mecanice pot înregistra pierderi pe timp ploios, cu vânt. Recomandări pentru utilizarea corectă a plaselor: răsadurile se vor acoperi cu plasă până la plantare, iar la unele specii și după; culturile se vor reacoperi imediat după efectuarea prașilei; nu se vor planta răsaduri colonizate de dăunători; plasele se fixează pe margini pentru a nu fi luate de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pot înregistra pierderi pe timp ploios, cu vânt. Recomandări pentru utilizarea corectă a plaselor: răsadurile se vor acoperi cu plasă până la plantare, iar la unele specii și după; culturile se vor reacoperi imediat după efectuarea prașilei; nu se vor planta răsaduri colonizate de dăunători; plasele se fixează pe margini pentru a nu fi luate de vânt și nici să nu permită pătrunderea insectelor dăunătoare; să se adapteze diametrul plaselor în funcție de mărimea dăunătorului. La alegerea plasei se va ține cont în principal
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
acestor boli se referă la: asigurarea unui pat germinativ corespunzător, cu umiditate optimă și bine luminat; alegerea epocii optime de semănat, ceea ce permite germinarea și răsărirea rapidă a plantelor, reducându-se riscul infecțiilor; amestecul de pământ utilizat la producerea de răsaduri trebuie să fie dezinfectat termic sau electric; se adaugă la amestecul de pământ, compost proaspăt, în procent de 20 %, ceea ce stimulează pozitiv activitatea microbiană; adăugarea, la amestec, a suspensiilor de microorganisme poate reduce incidența patogenilor de sol asupra tinerelor plante
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
terenul infestat o altă specie gazdă a patogenului; utilizarea de soiuri și hibrizi rezistenți sau toleranți; asigurarea unei bune aerări a culturii prin înființarea acestora pe benzi înălțate, cu distanța între rânduri și benzi mai mare; utilizarea de semințe și răsaduri sănătoase; udări matinale cu cantități optime de apă, astfel încât plantele să se usuce repede; tratarea cu fortifianți (alge de mare sau produse biodinamice), care cresc rezistența frunzelor la atac; ̀ncorporarea adâncă a resturilor vegetale pentru a împiedica păstrarea viabilității
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
În solele cultivate cu cartof sau legume, terenurile vor fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvoltarea insectelor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în micșorarea rezervei semințelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. În categoria micoplasmozelor se încadrează și măturile de vrăjitoare de la cartof, vârfurile roșii ale cartofilor și germinarea cu colți subțiri la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
repicare, solul va fi udat cu soluție de Previcur 607 CS-0,25 % în cantitate de 3 l/m2 , sau se va prăfui cu Benlate 50 WP-4 g/m2, Captadin 50 PU6 g/m2 sau Ridomil plus 48 WP-6 g/m2. Răsadurile vor fi stropite preventiv cu zeamă bordoleză 0,5-1 %. În momentul apariției bolii în răsadnițe, vetrele atacate ca și plantele din jur vor fi distruse prin stropiri cu formol. În câmp, tutunul va fi plantat între benzi de porumb, floarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscată, iar inflorescențele plantelor de la care se recoltează sămânța vor fi protejate în pungi, pentru a evita infecțiile târzii. Boli produse de ciuperci 6.1.4. Putregaiul plantulelor de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse de ciuperci 6.1.4. Putregaiul plantulelor de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
50 WP0,175%; Bavistin FL 0,175%; Benlate 50 WP-0,15; Topsin 70 PU-0,3%; Topsin M 70 WP-0,3%; Captadin 50 PU 0,2-0,5%; Captan 50 WP 0,2 0,5 %; Captan 80 WP 0,125-0,3 % (la răsaduri); Merpan 80 WDG-0,125%-preventiv,0,3%-curativ; Merpan Al 50 PU 0,25 preventiv,0,5% curativ; Tachigaren 70 WP-6 kg/t săm;Tachigaren 30 L-0,15%(20-30 l soluție la m2); Mancoben 60 PTS-4 kg/t săm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țările cultivatoare de tutun, iar în România a fost semnalată de A. Racoviță în 1961. Simptome. Mana se observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp, atacul este intens în culturile situate pe terenurile umede sau dacă acestea se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ploaie, asigură infectarea altor organe ale aceleiași plante sau ale plantelor învecinate. Studiile întreprinse de cercetătorii ruși, au dovedit că agentul patogen se poate transmite și prin semințele rezultate de la plantele bolnave. Prevenire și combatere. Se recomandă plantarea de răsad sănătos care a fost stropit preventiv cu zeamă bordoleză 0,5 %. În câmp, se fac stropiri alternative cu produse din grupele: Gr.A: Turdacupral-0,3% (timp de pauză 21 zile); Gr.C: Dithane M 45-0,2%; Vondozeb 0,2%; Vondozeb
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dithane M 45-0,2%; Vondozeb 0,2%; Vondozeb 75 DG-0,2 %; Polyram combi 0,2 (t.p. 21 zile); Polyram DF-0,2 % (t.p. 21 z.); Trimangol 80 PU-0,2 % (t.p.28 z.); Gr.D: Previcur 607 SL-0,1% (răsad și câmp); Gr.G: Captadin 50 PU-0,2% (t.p. 14 z.); Captan 50 WP-0,2 % (t.p. 4 z.); Captan 80 WP-0,125 % (t.p. 14 z.); Merpan 5o WP-0,2 % (t.p.14 z.); Merpan 80 WDG-0,125
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tulpinile plantelor virotice pot prezenta brunificări și înnegriri ale lăstarilor. Transmitere-răspândire.Transmiterea virusului este asigurată de tripsul tutunului și specii ale genului Frankliniella care după achiziționarea virusului rămân infecțoase dar, nu transmit virusul la generațiile următoare. Prevenire și combatere. Producerea răsadului de tomate se va face separat de răsadul de tutun și în condițiile aplicării de tratamente cu insecticide ce distrug tripșii, în special în primele faze de vegetație. 8.1.5. Alte viroze ale tomatelor: a mozaicul tutunului la tomate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale lăstarilor. Transmitere-răspândire.Transmiterea virusului este asigurată de tripsul tutunului și specii ale genului Frankliniella care după achiziționarea virusului rămân infecțoase dar, nu transmit virusul la generațiile următoare. Prevenire și combatere. Producerea răsadului de tomate se va face separat de răsadul de tutun și în condițiile aplicării de tratamente cu insecticide ce distrug tripșii, în special în primele faze de vegetație. 8.1.5. Alte viroze ale tomatelor: a mozaicul tutunului la tomate; b-mozaicul castraveților la tomate (fig. 96). Hibrizii nou
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]