927 matches
-
Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie întîlnește un drum încrucișat să nu treacă prin răspîntia lui, căci îl pocește. Cînd o persoană pleacă la un drum și-i iese înainte un iepure ori preot, nu-i va merge bine. Cînd cineva pleacă de acasă, să nu-i ieși în cale cu vasul gol, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la răspîntie. Se crede că cel care are friguri este bine să-și taie păr din cap și unghiile degetelor în cruciș, care apoi se pun într-un ou, care se strică ceva, și apoi se pune în crucile unui drum și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se face groapă, se pune un ou proaspăt și sare - și se zice: „Cînd va scoate oul acesta pui, atunci să mai apuce frigurile pe cutare; cînd se va face ou de sare aici, atunci să mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară, unde să li se dea drumul, însă așa ca să nu vadă nimeni. Se aruncă gunoiul de gîndaci de mătase în drum ca, călcînd oamenii pe el, să se facă firele lungi cît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o copită de cal mort pe unde intră, că ei fug și mor. Pentru a alunga grierii din casă, prinde un grier, leagă-l cu o ață și, tîrîndu-l afară din casă, îl batjocorești în tot felul. Ajungînd la o răspîntie de drum, îl anini* cu ața de un stîlp și-l lași acolo. Toți grierii din casă vor ieși pentru a nu se mai întoarce niciodată. Ca să-ți iasă grierii din casă, cînd a fi lună nouă să-ți strige
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă cineva rătăcește noaptea drumul în sat, aproape de sat ori pe hotarul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de găină. La Vremea de Apoi, poporul are credință că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit din bătrîni: cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ALEXANDRU ZUB CHEMAREA ISTORIEI UN AN DE RĂSPÂNTIE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ CARTE APĂRUTĂ ÎN PARTENERIAT CU DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ IAȘI Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Chemarea istoriei : un an de răspântie în România postcomunistă / Alexandru Zub. ed. a 2a Iași : Junimea, 2015 index
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ALEXANDRU ZUB CHEMAREA ISTORIEI UN AN DE RĂSPÂNTIE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ CARTE APĂRUTĂ ÎN PARTENERIAT CU DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ IAȘI Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Chemarea istoriei : un an de răspântie în România postcomunistă / Alexandru Zub. ed. a 2a Iași : Junimea, 2015 index ISBN 978973-37-1842-0 821.135.1-92 Redactori: Cornelia Apetroaie, Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) ALEXANDRU ZUB (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA ALEXANDRU ZUB CHEMAREA ISTORIEI UN AN DE RĂSPÂNTIE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Ediția a II-a Editura Junimea Iași 2015 "It is a strange and sad story that remains to be told." (Hannah Arendt) CUVÂNT ÎNAINTE O carte ca aceasta, subscrisă într-un moment de schimbări decisive în lume
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să se evite "tragedia eroului dus pe căi greșite tot mai departe de biruință?" Avea temei, firește, să se întrebe dacă "va chema națiunea, să o lumineze, pe cei singuratici și tăcuți, ori pe cei care își strigă și la răspântii prețul vieții lor?" Alegere totdeauna dificilă, asemeni relației dintre individ și comunitate. Dificilă mai ales când e vorba de o comunitate al cărei suflet e atins de mizeriile unei lungi dictaturi. Când se refuză diagnosticul corect, procesul de însănătoșire nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
strategii de înstăpânire intelectuală. S-a și recurs la un cuvânt anume, intelocrație, pentru a defini conduitele cărturărești în sfera puterii (H. Hamon, P. Rotman, Les intellocrates, 1981), acel "mediu îngust, închis și puternic de bărbați și femei care ocupă răspântiile strategice", amintindu-ne cumva de "agenții de circulație". Se cunoaște azi "strategia" școlii durkheimiene de sociologie, care a jucat un rol atât de important în veacul nostru, iar T.S. Kuhn ne-a prevenit stăruitor asupra modului cum s-au produs
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la a reconsidera istoria revoluției însăși, în lumina căreia trebuie apreciat poporanismul în ansamblu. Demersul întreprins acum e, în fond, un capitol dintr-o mai vastă istorie a mișcării poporaniste în spațiul ideilor. În acel spațiu, la un ceas de răspântie și de criză, au poposit studioșii români care au pus apoi bazele statului nostru modern. Ei țineau de "altă Europă", una care se revendica de la ideologia libertară și democratică a Occidentului, în timp ce rușii, cu potențialul lor enorm, își impuneau deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
celor mari"22. Sábato, gânditor și simțitor deopotrivă, nu propagă idei, ci mai curând "fâșii rupte din sufletul său de solitar solidar", cum l-a caracterizat Camus, asumându-și povară de îngrijorare disperată a unei lumi întregi, aflate la o răspântie primejdioasa de care nu este însă pe deplin conștientă: Dacă nu ne mai găsim timp să creăm o ambianța de frumusețe în micul univers din jurul nostru, atenți doar la exigențele de serviciu, de atâtea ori dezumanizat și competitiv, cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
liberală consideră individul drept un atom, o ființă indivizibilă, în vreme ce comunitarienii dezvoltă un adevărat sociocentrism. Nici din punct de vedere practic, nici teoretic, nu cred că trăim ceasul unui triumf al identităților colective. Dimpotrivă, drepturile omului au devenit religia acestei răspîntii de milenii, iar federalizarea, descentralizarea etc. sunt procese care rescriu harta lumii. Jean-Loup Ansselle susține că etniile sunt doar niște "invenții coloniale" și că nu există nici o entitate colectivă originală, pură sau naturală, toate fiind deja metisate, indivizii declarîndu-și apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Mihail Kogălniceanu. Minstrul de externe fiind el, proclamă în fața adunării independența Românei dobândită prin jertfe de sânge pe câmpiile Bulgariei. De asemenea, a apărat cu demnitate interesele naționale ale românilor nesocotite de marile puteri la Congresul de la Berlin. La orice răspântie a culturii noastre din veacul trecut aflăm pe Mihail Kogălniceanu. Din cei o sută de ani de istorie și cultură modernă, el, domină cincizeci. Îi domină printr-o activitate, o tenacitate și pasiune exemplare, o activitate străbătură de un singur
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a-și dezvolta opțiunile comerciale, aspect valabil din acest punct de vedere și în zilele noastre. Orașe precum Alep, Homs, Damasc, Amman, Bagdad se găsesc la întretăierea rutelor de legătură dintre Mediterana și Golful Persic, Fès s-a născut la răspântia drumurilor caravaniere ce plecau din Algeria înspre Atlantic, iar marginile Saharei sunt marcate de puncte de concentrare similare: Tombouctu, Biskra, Ghardaïa; vechiul oraș Palmyra, distrus de arabi în anul 744, a îndeplinit valențe asemănătoare. Riyad este poziționat la răspântia drumurilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
la răspântia drumurilor caravaniere ce plecau din Algeria înspre Atlantic, iar marginile Saharei sunt marcate de puncte de concentrare similare: Tombouctu, Biskra, Ghardaïa; vechiul oraș Palmyra, distrus de arabi în anul 744, a îndeplinit valențe asemănătoare. Riyad este poziționat la răspântia drumurilor din peninsula arabă ce leagă Marea Roșie de Golful Persic, iar Tabuk, Medina, Mecca și At-Taif se înșiră de-a lungul vechii, darși actualei axe de comunicație dintre LevantșiArabia Felix (Yemen). Sanna este punctul de convergență a opt magistrale rutiere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Mihail Kogălniceanu. Minstrul de externe fiind el, proclamă în fața adunării independența Românei dobândită prin jertfe de sânge pe câmpiile Bulgariei. De asemenea, a apărat cu demnitate interesele naționale ale românilor nesocotite de marile puteri la Congresul de la Berlin. La orice răspântie a culturii noastre din veacul trecut aflăm pe Mihail Kogălniceanu. Din cei o sută de ani de istorie și cultură modernă, el, domină cincizeci. Îi domină printr-o activitate, o tenacitate și pasiune exemplare, o activitate străbătură de un singur
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
poeziei românești neomoderne, București, Editura Cartea Românească, 2003. Mihăilă, Ecaterina, Poezia română neomodernă. Perspectivă textuală, București, Editura Cartea Românească, 2004. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în postceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca reumanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. Mocuța, Gheorghe, La răspântia scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească. Pitești, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
angajamentelor pe care și le asumase față de aceeași instituție sau autoritate, el raporta totodată realizarea planului topografic și a devizului de cheltuieli necesare pentru extinderea sau înlocuirea rețelei de canalizare internă, "de la Golia pân la Curtea Veche și pân la răspântiile caselor Cantacuzino". Costul estimat al tuturor lucrărilor cuprinzând: săparea canalurilor din afara orașului, fabricarea și transportul țevilor până la Iași, via Galați, antrepriza întreținerii canalurilor intravilane, execuția unui număr de patru cișmele și patru havuzuri noi în oraș, precum și propria-i leafă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
transversal. Pierre Cadorai poartă în el o operă, un peisaj pe care încearcă să-l elibereze, iar acest peisaj va începe să existe prin ochii pictorului-personaj, prin intermediul crochiurilor sale îmbrăcate în cuvinte. Și în Elveția romandă, francofonia ridică problema unei răspîntii identitare, a unei dinamici a eu-rilor duble sau multiple, a unui univers de oglinzi care spațializează și interiorizează totodată un între cultural, căci nici acolo nu se pot evita ambiguitatea concep telor sau apartenențele discutabile. Să nu uităm că o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]