1,683 matches
-
o clădire, nu numai o mașină. O problemă... se gândi el, da... desigur, avea o problemă. O problemă disperată, de nerezolvat, atât de complicată și atât de profund înrădăcinată în structura de bază a civilizației imperiale încât ar fi trebuit răsturnată întreaga lume pentru a o soluționa. Tresări când văzu că se afla la intrare. Se gândi cu spaimă că, peste câteva secunde, avea să fie destinat în mod irevocabil... destinat să ajungă unde? CAPITOLUL XVIII ÎN INCINTA Centrului de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
preșul la o parte și ridică chepengul. Coborî primul scara. Se opri pe ultima treaptă aruncând o privire circulară prin pivniță. De zid stăteau rezemate o sanie cu spătarul rupt și un trepied pentru pomul de Crăciun. În spatele unei lăzi răsturnate se zărea un sac verde. Îl pipăi răsuflând ușurat: ― Astea sânt ― Ce? ― Măștile de gaze. Se răsuci apoi pe călcâie și bătu ușor peretele: Aici dăm gaură. În colț se vedeau unelte de grădinărit: un târnăcop, o greblă și două
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a peste un miliard de oameni și acest inventator a găsit mii de indivizi care au fost de acord să-l urmeze pînă la moarte. Ideea lui era că indiferent ce guvern s-ar afla la putere, n-ar trebui răsturnat. Iar pe de altă parte că ar trebui întemeiată o organizație care să aibă un singur țel principal: Să se asigure că nici un guvern nu mai dobîndește vreodată puteri depline asupra propriului său popor. De asemenea, că un om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
FOST TARE OCUPATĂ. \ TREIZECI ȘI PATRU DE ORAȘE, INNELDA. DOAR UN SINGUR MORT DEOCAMDATĂ ȘI NUMAI DATORITĂ UNUI ACCIDENT. GÎNDEȘTE-TE TOTUȘI DESPRE CE E VORBA. NU E O GLUMĂ, E O REALITATE. CONTINENTUL ÎNTREG A ÎNCEPUT SĂ FIARBĂ CA UN FURNICAR RĂSTURNAT. URIAȘUL A DISTRUS NUMAI CLĂDIRILE FIRMELOR MICI, LĂSÎND NEATINSE MARILE COMPANII. S-A STÎRNIT UN ADEVĂRAT VAL DE ZVONURI ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ, ȘI MĂ TEM CA ORICÎTĂ PROPAGANDĂ AM FACE, S-AR DOVEDI INUTILĂ ATÎTA VREME CÎT SE MAI AFLĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
gășit un cadavru care zăcea întro baltă de sânge, care a fost identificat în persoana lui Miclăuș Ionel. Cercetările au stabilit că victima a primit mai multe lovituri de cuțit în urma cărorAșa căzut în mijlocul cașieriei, unde se aflau un scaun răsturnat, mai multe hârtii și registrul în care se ținea evidența persoanelor care primeau împrumuturi. Printre acestea figura și numele mamei lui Stere Petre. S-a trecut la cercetarea împrejurimilor locului faptei, s-a format un cerc de suspecți și după
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de Rieux, dar am crezut că o să-și dea sufletul. ÎȘI SUFLA NASUL. LA AL DOILEA ETAJ, ULTIMUL, PE UȘA DIN STÂNGA, RIEUX CITI, SCRIS CU CRETĂ ROȘIE: "INTRAȚI, M-AM SPÂNZURAT". Au intrat. Frânghia atârna de lampă, deasupra unui scaun răsturnat, iar masa era împinsă într-un colț. Dar atârna în gol. \ L-am desprins la timp, spunea Grand care părea să-și caute mereu cuvintele, cu toate că folosea limbajul cel mai simplu. Ieșeam, tocmai, și am auzit zgomot. Când am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în urmă o fierbere de spumă, apa îi fugea de-a lungul brațelor ca să se lipească de picioare. O clipocire grea l-a anunțat că Tarrou se aruncase de sus. Rieux se întoarse pe spate și rămâne nemișcat, cu fața la cerul răsturnat, plin de lumina lunii și de stele. Răsuflă îndelung. Apoi percepe din ce în ce mai distinct un zgomot de apă lovită, straniu de clar în tăcerea și singurătatea nopții. Tarrou se apropia, i s-a auzit curând respirația. Rieux se răsucește, ajunge în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în urmă mulțimile: nimeni nu se sinchisea să vină până aici când erau atâtea de cules sus. Era departe de ei și în siguranță aici. Salam împinse o ușă, care se deschise ușor. Prin întuneric, văzu câteva cutii de acte răsturnate, conținutul lor zăcând acum pe podea. Cine făcuse asta avusese dreptate să nu zăbovească: era doar un birou. Observă câteva fire tăiate atârnând precum rădăcinile unui copac prăbușit: cineva furase telefoanele și faxul și lăsase restul. Poate că le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lui Tariq care au cărat o statuie întreagă până la Aman, îndesând-o în portbagajul Rachetei Deșertului. Se pare că i-au strecurat șoferului vreo câțiva gologani - și i-au spus că încărcătura lor era doar un cadavru. Asta era morala răsturnată a Bagdadului din primăvara lui 2003. Mahmud trimisese aproape doisprezece traficanți la Aman în ultimele două săptămâni, toți respectând traseul pe care îl urmase și el la început. Dar ceva îi spunea că trebuia să facă o vizită personală. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
deschise și lăsă să cadă pe stradă câțiva crenvurști din care ieșeau aburi. Doamne Dumnezeule! se văită Ignatius în timp ce privea silueta tramvaiului conturându-se la o depărtare de jumătate de cvartal. Ce festă răutăcioasă îmi mai joacă Fortuna! Lăsând căruciorul răsturnat, Ignatius porni greoi în direcția tramvaiului, uniforma lui albă frecându-i-se de glezne. Vagonul galben și roșu înainta încet spre el, legănându-se ușurel. Vatmanul, văzând silueta albă, sferică și care înainta gâfâind între șine, opri vagonul și deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
silueta albă, sferică și care înainta gâfâind între șine, opri vagonul și deschise una dintre ferestrele din față. — Scuzați-mă, domnule, strigă cercelul spre el, dacă sunteți atât de bun să așteptați o clipă, voi încerca să-mi îndrept nava răsturnată. George nu lăsă să-i scape ocazia. Alergă la Ignatius și-i spuse vesel: — Hei, profesore, hai să-mpingem împreună chestia asta din mijlocu’ străzii. — Sfinte Dumnezeule! tună Ignatius. Ce soartă blestemată. Ce zi promițătoare se pare că mă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cheme pe Jones! — Vino încoa’, matahală nebună, țipa Darlene. Tocma’ în noaptea premierei! De ce-a trebuit să vii chiar în noaptea premierei? — Doamne Dumnezeule, se văita Ignatius, încercând să ajungă la ușă. În urma lui lăsă o dâră de mese răsturnate. Cum îndrăzniți, nemernicilor, să asmuțiți o pasăre turbată împotriva unor clienți nevinovați? Pregătiți-vă să fiți dați în judecată mâine dimineață. — Come! Datorezi două’j’patru de dolari. Plătește chiar acu’! Ignatius mai răsturnă o masă, dând buzna spre ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pat decît pe plajă și nu ne temeam de viitor. Sau plecam la NewYork cu cele două fete ale noastre, care nu voiau să circule decît cu taxiul, ca să vadă zgîrie-norii prin geamul din spate al mașinii, stînd cu căpșoarele răsturnate de parcă se dădeau În leagăn. Doar cu Delphine m-am culcat În iarbă. La Începutul legăturii noastre - În cazul meu, un adulter - am făcut o plimbare lungă În zona Landelor și i-am spus: „Hai să ne Întoarcem la hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
urmând mișcarea lăncii care o străpungea. Aceasta Îi intra prin cap, și din pieptul deschis se vedea că-i pătrundea acolo unde altădată se aflau inima și gușa, și aici se Înnoda, ca să se desfacă apoi, luînd forma unui trident răsturnat. O parte, mai groasă, Îi străpungea locul unde ar fi trebuit să aibă viscerele și arăta către pământ ca o spadă, În timp ce două florete Îi străpungeau picioarele și ieșeau În afară simetric, prin gheare. Pasărea se balansa ușor, iar cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Pierre ridica În sus lama urlând: „Enfin, le sacrifice humain! Și apoi, Întorcându-se către naos, În gura mare: „I’a Cthulhu! Fa S’ha-t’n!“ Ca la un semn, mulțimea ce umplea naosul se urnise, iar unii cădeau răsturnați, alții amenințau să răstoarne mașina lui Cugnot. Am auzit - așa cred, cel puțin, doar nu mi-oi fi imaginând eu un amănunt atât de grotesc - vocea lui Garamond spunând: „Vă rog, domnilor, un minim de educație...“ Bramanti, extatic, Îngenunchea În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
scrie... poezie Are formă de cârlig, De-l primești te ia cu frig. Pare ca un cap de rață, De-l primești te ia cu gheață. Jumătatea unui opt, De-l primești,chiar că te-ai copt. E un scaun răsturnat, Doar din linii desenat. Seamănă cu-o secere Și e chiar de trecere. E nouă, cu capu-n jos, De-l primești ești bucuros. La cosit nu-ți folosește, În carnet, însă,-ți priește. Seamănă c-un sfânt, măi vere
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
la găurile negre ale antimateriei. În toate ipostazele, Urmuz apare sub specia absolutului — mitul romantic al geniului cunoaște astfel o metamorfoză avangardistă, sub semnul „infinitului mic”. De fapt, avem de-a face cu un „negativ” al Romantismului Înalt, o variantă răsturnată a acestuia. Urmuz devine astfel un profet al Nimicului, al arbitrariului metafizic și al vidului, al antiumanului, al apocalipsei derizorii și al subversiunii generalizate într-o lume pe dos, „fără rost și necesitate”. O chintesență a spiritului modern și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Viața socială, Noua Revistă Română, Fronda și Chemarea; estetismul parnasiano-simbolist - cosmopolit, aristocratizant și boem - nu reprezintă însă decît un epifenomen al „complexului periferiei”, un evazionism asumat ca protest antifilistin, ca ridicare deasupra mediocrității vulgului și a provincialismului tradiționalist. În forme răsturnate, complexul se regăsește deopotrivă în „micul romantism provincial” (G. Călinescu) cu accente realiste și naturaliste al literaturii „dezrădăcinaților”, „inadaptaților” și „învinșilor”; pe alte coordonate îl vom regăsi, după Primul Război Mondial, la avangardiști cosmopoliți și la unii ortodoxiști din cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Niciodată n-am văzut o apă mai limpede ca acolo... Dar altceva voiam, de fapt, să spun. Știi, probabil, că Deinocrates, arhitectul lui Alexandru, dorea să-l roage pe macedonean să-i permită să construiască o uriașă formă de om răsturnat, ținând într-o mână un oraș, iar în cealaltă o fântână. ― Cu atâta apă câtă să-i sature pe toți însetații. ― Exact. Orașul n-a fost construit niciodată. Fântâna, însă, am văzut-o când am fost în deșert, pe urmele
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
și se ia la trântă cu un urs, care-l întruchipa pe unchiul bătrân de “999 de ani și 52 de săptămâni” al lui Dănilă. Este sarcastic modul în care este introdusă viziunea unei “lumi pe dos” și redarea imaginii răsturnate a cifrei 999, însemnul simbolic al diabolicului, dar și o sugestie pentru devenirea la scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într-un joc semantic
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
buzunare și scoate un fir de iarbă; și-l pune între dinți, se ridică și începe să facă mișcări de relaxare; CASIERUL are în pumnul strâns două zaruri; își deschide pumnul și zarurile cad pe suprafața plană a unui geamantan răsturnat ca pe o masă de joc; Bruno va arunca de câteva ori zarurile, tot mai atent la jocul său; ȘEFUL GĂRII își scoate jobenul și se șterge de sudoare; Ioana se ridică încet și își scoate pălăria imensă, personajele reintră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
obosite, până lângă zidurile bătrânei biserici, ziduri negre, arse, înconjurate de un brâu de schele. Încercaseră probabil să refacă biserica, schimbaseră doar tabla turlei, apoi părăsiseră lucrarea. Uimite de luciul turlei, razele se adunau toate în rotunjimea ei de ceaun răsturnat, oprindu-și chiar acolo înaintarea, dispărând ca și cum o gură hulpavă le-ar fi înghițit. Dincolo de biserică începea noaptea. Pânza fumurie a înserării se topea în smoala întunericului. - Curios, zâmbi ea. E prima dată când văd cum se face noapte. Senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
parte, fără vreun chip care să se aplece spre mine. Simțeam cum totul, amintire, viața de până nu demult, gânduri, dorințe pe care le avusesem până atunci, plecau din mine. Pur și simplu mă goleam de toate. Ca un ulcior răsturnat, din care se prelinge apa... Stâna era tot la ieșirea din orășel. Dintotdeauna parcă fusese acolo, pe limba de pământ dintre șoseaua mare, care traversa așezarea, și drumeagul de țară care ducea spre fostul port. Dimineața fusese ședința festivă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care măturase totul În cale Într-un loc numit Biloxi, un oraș care el credea că se află În Bangladeș. Nu, În America, dar cum s-ar fi putut explica numele acela? Era o fotografie mare cu case și mașini răsturnate, copaci răsturnați unul peste celălalt. Întoarse pagina și citi că un pit-bull smulsese mâna unui copil din Detroit care dormea, oraș despre care era sigur că se afla În America. Nu era nici o fotografie. Ministrul Apărării asigurase Congresul că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
totul În cale Într-un loc numit Biloxi, un oraș care el credea că se află În Bangladeș. Nu, În America, dar cum s-ar fi putut explica numele acela? Era o fotografie mare cu case și mașini răsturnate, copaci răsturnați unul peste celălalt. Întoarse pagina și citi că un pit-bull smulsese mâna unui copil din Detroit care dormea, oraș despre care era sigur că se afla În America. Nu era nici o fotografie. Ministrul Apărării asigurase Congresul că toți contractorii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]