25,611 matches
-
de acolo, În pauza În care am ajuns, alături de Manolescu, pe profesorii Crohmălniceanu și Mihai Zamfir - și sentimentul amar văzându-i obligați de Împrejurări, de o politică stupidă, să-și piardă vremea cu prostii.” și Gheorghe Crăciun, Eram niște copii răi, interviu inedit realizat la 13 octombrie 2006, publicat În Observator cultural, nr. 358, februarie, 2007: „Mircea Martin, care era asistentul meu și al lui Mircea Nedelciu; mai preda literatura, cu deschideri spre sociologie și poetică, Paul Cornea, eu nu l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fi mult mai ușor de realizat și ar putea genera traduceri valoroase În extenso, mult peste relativ puținele mostre de calitate existente. Promovarea internațională a „poetului național' În segmentul anterior am argumentat că situația traducerilor eminesciene englezești este mult mai rea decât se crede, pledând pentru o strategie culturală la nivel guvernamental pentru obținerea unor traduceri cu adevărat reprezentative, mult mai ușor realizat În zilele noastre prin colaborări internaționale Între traducători români și literați nativi. Mai spuneam că pentru a primi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
înșelăciunea - art. 215, distrugerea - art. 217, distrugerea calificată - art. 218, tulburarea de posesie - art. 220, denunțarea calomnioasă - art. 259 - mărturia mincinoasă - art. 260, încercarea de a determina mărturia mincinoasă - art. 261, arestarea nelegală și cercetarea abuzivă - art. 266, supunerea la rele tratamente - art. 267, represiunea nedreaptă - art. 268, punerea în primejdie a unei persoane în neputință de a se îngriji - art. 314." După cum se vede, deși este folosit sobrul limbaj juridic, se realizează un foarte expresiv și imediat recognoscibil portret-robot al
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
peșteră, al Bătrînului din Munte văzut de Marco Polo, al duhurilor invizibile și totuși prezente, al numelor sonore și înfricoșătoare." Și părerile despre critică sînt din capul locului originale: "Critica astfel înțeleasă nu poate fi învinuită de impresionism în înțelesul rău ce se dă acestui cuvînt. Căci criticul nu se conduce niciodată după impresie, ci după expresia ca pură posibilitate a spiritului său". Ideea este că simțul critic nu e teoretic, ci normativ, interpretînd "faptul extern ca un produs al propriei
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
două voci, la căpătâiul defunctului, care e mult mai profund decât epitaful meu. - Bradule, bradule,/ Cin ți-a poruncit/ De mi-ai coborât/ De la loc pietros/ La loc mlăștinos/ De la loc cu piatră/ Aicea la apă?/ Pe unde-am umblat,/ Rea jale-am rămas;/ Pe unde-am bătut/ Rea jale-am făcut". Românul (mă rog, geto-dacul) s-a născut poet și Aia (devotata sa companioană getă) îl învață pe Ovidiu niște versuri superbe, peste care plutește însă geniul lui Eminescu: Peste
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
mai profund decât epitaful meu. - Bradule, bradule,/ Cin ți-a poruncit/ De mi-ai coborât/ De la loc pietros/ La loc mlăștinos/ De la loc cu piatră/ Aicea la apă?/ Pe unde-am umblat,/ Rea jale-am rămas;/ Pe unde-am bătut/ Rea jale-am făcut". Românul (mă rog, geto-dacul) s-a născut poet și Aia (devotata sa companioană getă) îl învață pe Ovidiu niște versuri superbe, peste care plutește însă geniul lui Eminescu: Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândunele/ Ducând
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
participare, de la o conferință pe care Blaga a susținut-o la Ateneu, la 5 decembrie 1942, iar acesta din urmă ar fi persiflat "mahalagismul" din Baroane: "L-a îngropat pe Killinger sub un torent de ocări, ca țața cea mai rea de gură, cu poalele suflecate-n brîu". Tensiunile răbufnesc în perioada ingrată a "realismului socialist", cînd - gest anevoie de scuzat - Arghezi dezavuează traducerea blagiană din Faust și își amplifică atitudinea răuvoitoare în articolul Editori și tălmăciri, publicat în Veac nou
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
negoț turistic cu noi (unele din țările co-prizoniere ale "lagărului socialist", altele din nordul Europei) au renunțat, în ultima vreme, la contracte, fără nici un fel de explicație? Explicația o poate avea oricine - elementele de mai sus sunt doar adjuvantele ciorbei rău mirositoare pe care o descoperi la fața locului. Ce să cauți, ca om doritor de liniște, într-un loc unde noțiunea de respect față de aproape e luată în derâdere cu un aplomb nemaiîntâlnit pe planetă? În orice țară, inclusiv în
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
comnferinței, moderatorul Virgiliu Pâslariuc a subliniat acest "moment istoric al reflecției când trebuie demontat clișeul propagandei rusești în Moldova conform căruia: "Ce ne trebuie nouă în Europa, ca noi suntem deja în Europa!?!"". Se amestecă în mod tendențios și cu rea credință sensul geografic al termenului cu cel al proiectului politic modern pe care-l numim generic "Europa": "trebuie să înțelegem ce înseamna Europa, si asta la cel mai înalt nivel, cel academic, dorind stabilirea unor repere pentru acțiune, indiferent dacă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
depășește cu mult media mondială, europeană sau chiar est-europeană. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe lângă o legislație ambigua și incoerenta și iresponsabilitatea populației urbane, care distinge de obicei între maidanezii "buni", ai locului (scării de bloc, străzii, cartierului) și maidanezii "răi", singurii care "musca", si nemaiținând cont de faptul că peste 80% dintre câinii vagabonzi adoptați de bucureșteni sunt eliberați la scurt timp pe străzi - respectiv iresponsabilitatea sau cinismul administrațiilor locale și/sau a ONG-urilor de profil, care transformă în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
1896-1918, Teodor Vârgolici îi avertizează pe cititori: "În periodicele vremii au rămas uitate extrem de numeroase articole, pe care ne propunem să le scoatem la lumină în volumele următoare ale ediției noastre, dacă împrejurările ne vor fi favorabile". Avertismentul e de rău augur. În nota la volumul VIII, apărut în 2003 și cuprinzând excelente pagini de exegeză teologică, Teodor Vârgolici își anunță încheierea misiunii editoriale înainte de termen. Principalul motiv invocat este absența unei bibliografii complete a publicisticii lui Gala Galaction, pe care
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
educație/ne-am săturat de stiință/ dar ne trebuie docilitatea.../... Este nevoie de șefi și/de sclavi..........” (cf. Lumină vine de la Răsărit, p. 83). ...Și asta, TOTDEAUNA! ...În definitiv, lumea, de ieri sau de azi, nu-i nici bună, nici rea (la modul absolut și incomentabil): este... ”istorie”! Atât! Dar, spune Blaga, românul a tot sabotat-o (pe “doamna” asta Istorie), pentru că nu i-a plăcut duhoarea ei...Va mai reuși, oare din nou și din nou?! Sau ar trebui, poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din vise. azi, MIHAI, este un prinț celest. mai grăiește doar prin manuscrise că aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
simțea nevoia de a-i micșora pe oameni. Dimpotrivă, după cum am mai spus-o, era plin de indulgență, deși, de fapt, prefera să n-aibă ocazia să și o manifeste. Nu-i plăcea să comenteze defectele altora. În cel mai rău caz, putea expedia o discuție despre cineva printr-un succint "nu-i genul meu". Dacă totuși, încolțit de evidențe, își exprima opiniile negative - era departe de a fi lipsit de spirit critic - o făcea cu neplăcere. Nu-și critica niciodată
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
perpetuat la rîndul lor. De aici tot scandalul. Cele două personaje nimeresc cică în mijlocul unui război dintre două organizații misticoide, una care vrea să păstreze spița cristică în funcțiune (1), cealaltă care vrea s-o decimeze (2) pentru ca biserica catolică, rea și uzurpatoare, să-și ducă mai departe traiul netulburată. Așa stînd lucrurile, merită să vă atrag atenția asupra celei mai evidente tîmpenii din film. (1), gardienii moștenitorului cristic sînt singurii care îi pot aduce la cunoștință acestuia adevărata sa descendență
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
Mircea Mihăieș Reactiv și retractil, tandru și necruțător, generos cu dușmanii și de-o extremă exigență cu prietenii, "rău", așadar, în sensul bun al cuvântului, și "bun" în sensul rău, Dorin Tudoran este un personaj fascinant. L-am văzut prima oară cândva pe la mijlocul anilor '70, pe o scenă din Arad, când, colaborator al revistei "Flacăra", scria o ironic-sardonic-patetică relatare a întâmplărilor coordonate cu binecunoscuta impetuozitate de tip tăvălug a lui
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
pe domnul Theodor Stolojan, cunoscut și sub numele de alint (sau conspirativ?), "Stolo". Diminutivul a fost folosit în vremea campaniei electorale de către actualul domn Președinte al statului, Traian Băsescu, când acesta, în văzul tuturor televiziunilor, a izbucnit în sfâșietoare (unii răi ai țării spun că tânguirile au fost cam crocodilice...), cu ocazia părăsirii de către T.Stolojan a arenei politice... Oricum, mare jale plutise în acele momente peste întreg ținutul geto-dac, minus mioarele becaliene, care pășteau, ca niște oi nepricepute, pe un
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
educație/ne-am săturat de stiință/ dar ne trebuie docilitatea.../... Este nevoie de șefi și/de sclavi..........” (cf. Lumină vine de la Răsărit, p. 83). ...Și asta, TOTDEAUNA! ...În definitiv, lumea, de ieri sau de azi, nu-i nici bună, nici rea (la modul absolut și incomentabil): este... ”istorie”! Atât! Dar, spune Blaga, românul a tot sabotat-o (pe “doamna” asta Istorie), pentru că nu i-a plăcut duhoarea ei...Va mai reuși, oare din nou și din nou?! Sau ar trebui, poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din vise. azi, MIHAI, este un prinț celest. mai grăiește doar prin manuscrise că aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fierbințeala trupului ce caută să se potolească prin satisfacerea patimii. Sfântul Isaac Sirul ne învață și el că e cu neputință să biruim gândurile trupești atât timp cât suntem îndestulați de pâine, apă și somn: Nu e cu putință să biruim gândurile rele legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii le numesc săbii cu două tăișuri împotriva noastră. Nu poate fi odihnă din partea lor, câtă vreme e săturare de pâine, apă și somn și suntem aproape de lucruri care ne stârnesc prin
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]