25,657 matches
-
ni se va face vădit din Însuși Înțelesul celor scrise. La Început firea omenească era ca aurul și strălucea prin asemănarea cu Binele cel nepătat. Dar s-a urâțit la culoare și s-a făcut neagră după aceea, prin amestecarea răului În ea, precum am auzit de mireasă spunând la Începutul Cântării<footnote E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându-se a doua topire, dacă n-a fost
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia ale cărei pete au fost mistuite de foc, și făcându-se a doua topire, dacă n-a fost curățită destul la prima, iau seama
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mai puțin om<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 77, În PSB, vol. 29, p. 159. footnote>. O armă foarte puternică Împotriva păcatului sădită În fire de Dumnezeu este sfiala care nu numai că ne Întoarce de la rele, dar o ia și Înaintea greșelilor, făcându-l pe om să nu cadă rob păcatului: „... de obicei sfiala care se află În firea omului este o armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a fost anume
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
rob păcatului: „... de obicei sfiala care se află În firea omului este o armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a fost anume sădită În fire de Dumnezeu pentru ca această dispoziție sufletească să ne Întoarcă de la rele. Sentimentul sfielii este Înrudit cu cel al rușinii Și au anumite trăsături comune. Căci prin ele amândouă se pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala mai mult
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința de răzbunare, fierberea sângelui din jurul inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele e alungată de simțirea iubitoare”<footnote Idem
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința de răzbunare, fierberea sângelui din jurul inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele e alungată de simțirea iubitoare”<footnote Idem, De Oratione dominica, IV, P. G. XLIV, col. 1164C; PSB, vol. 29, p. 433. footnote>. Sfântul Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
desăvârșindu-se pe două căi: cu osteneli Își istovea tinerețea, iar prin supunerea față de mamă era bine călăuzit spre Dumnezeu prin Împlinirea poruncilor divine<footnote Idem, De vita S. Macrinae, P. G. XLVI, col. 968C. footnote>. Păcatul este, Într-adevăr, răul sub toate formele lui, fiind În dezacord cu legile lui Dumnezeu, ale naturii și ale vieții; cu toate acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Păcatul este, Într-adevăr, răul sub toate formele lui, fiind În dezacord cu legile lui Dumnezeu, ale naturii și ale vieții; cu toate acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată marea Lui iubire de oameni dăruindu-i bucuria sublimei iertări: „«Ca o mie de ani În ochii Tăi Doamne, ca ziua de ieri care a trecut, anii lor vor fi nimicnicie» (Ps. 89, 3). Ce Învățătură
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
a trecut, anii lor vor fi nimicnicie» (Ps. 89, 3). Ce Învățătură luăm de aici? Că pentru cel ce s-a trezit Și revine iarăși la virtute, după Întoarcerea de la păcat, ca o mie de ani i se pare mulțimea relelor, iar lui Dumnezeu i se pare o nimica toată, dacă omul se Întoarce. Căci ochiul lui Dumnezeu privește mereu ceea ce este prezent, neținând seama de cele trecătoare. Stăruința În răutate este considerată de Dumnezeu ca o zi sau ca o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și de păstrare intactă a chipului și a conformației de la început. E o întoarcere la arhetip, cum se zice azi în istoria religiilor, cu corectivul că această întoarcere constă într-o sumă de eforturi extreme prin metoda cunoașterii binelui și răului”<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 44. footnote>.
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
păcatul, săvârșește călcarea legii” (Ioan 3, 4). Din scrierile filocalice se poate conchide că tot ceea ce se săvârșește împotriva dreptei rațiuni este păcat. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri și răpiri. Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește când din slobodă alegere lucrează cele rele în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu<footnote Sf. Antonie cel Mare, „Învățături despre viața
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri și răpiri. Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește când din slobodă alegere lucrează cele rele în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu<footnote Sf. Antonie cel Mare, „Învățături despre viața morală”, cap. 60, în „Filocalia...”, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 27-28. footnote>. La rândul său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 209. footnote>. Păcatul înseamnă o amăgire, o pierdere, un eșec, o cădere din starea de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor, un zid întunecat între om și Dumnezeu. Păcatul este izvorul a toate relele și singurul rău veritabil. Sub orice aspect ar fi privit, esența păcatului rămâne aceeași pentru toți. E o călcare a legii divine, o dezordine în iubire, o nesocotire a voii lui Dumnezeu, întoarcerea spre sine și creaturi, îndepărtarea și înstrăinarea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
București, 1981, p. 209. footnote>. Păcatul înseamnă o amăgire, o pierdere, un eșec, o cădere din starea de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor, un zid întunecat între om și Dumnezeu. Păcatul este izvorul a toate relele și singurul rău veritabil. Sub orice aspect ar fi privit, esența păcatului rămâne aceeași pentru toți. E o călcare a legii divine, o dezordine în iubire, o nesocotire a voii lui Dumnezeu, întoarcerea spre sine și creaturi, îndepărtarea și înstrăinarea de Dumnezeu Binele
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să trăiască după el însuși și după propria morală și nu după Dumnezeu. Prin urmare, așa precum virtuțile se nasc din smerenie, păcatele pornesc din mândrie. Din scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de orice lucru ce se cheamă ispită și prin voința Sa de a face numai ceea ce corespunde ființei Lui. În dese rânduri
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de orice lucru ce se cheamă ispită și prin voința Sa de a face numai ceea ce corespunde ființei Lui. În dese rânduri, păcătosul încearcă să se desculpe și să
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Ioan Gură de Aur, ale cărui scrieri au stat în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la începuturile păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște și lăcomia pântecelui, sunt începuturile tuturor relelor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII, p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
amăgitoare și ieftină a păcatelor, căci păcatul, „întrucât este în lucrare, îți aduce oarecare plăcere - dar după ce s-a sfârșit, atunci mica plăcere zboară și în locul ei intră nemulțumirea și tristețea”<footnote Ibidem, omilia XVI, p. 170. footnote>. De fapt, răul „numai numele îl are de plăcere, fiindcă de fapt este pustiu de dânsa. Mai înainte de săvârșirea păcatului este mai mult o nebunie decât o plăcere, iar după săvârșire, degrab s-a stins și aceasta”<footnote Ibidem, pp. 234-235. footnote>. Dezvoltând
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de vorbe, totuși nici un cuvânt nu ar putea înfățișa așa de bine plăcerea ce o simțim după fapta bună, cum și neplăcerea și întristarea după fapta rea, până ce nu facem una din două. Numai atunci vom simți veninul și amărăciunea răului, când mai întâi vom gusta dulceața virtuții. Acea amărăciune este dezgustătoare, grețoasă și de nesuferit, ceea ce nu pot tăgădui nici chiar cei ce se tăvălesc în rele, și numai când ne depărtăm de răutate, simțim cu strășnicie veninul ei”<footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
până ce nu facem una din două. Numai atunci vom simți veninul și amărăciunea răului, când mai întâi vom gusta dulceața virtuții. Acea amărăciune este dezgustătoare, grețoasă și de nesuferit, ceea ce nu pot tăgădui nici chiar cei ce se tăvălesc în rele, și numai când ne depărtăm de răutate, simțim cu strășnicie veninul ei”<footnote Ibidem, p. 234. footnote>. Numai focul dragostei de Dumnezeu poate opri sau curăța rugina păcatului pe care vrea diavolul vrea să o introducă sau a introdus-o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Române, București, 1994, p.131. footnote>. Astăzi însă, omul trupesc și secularizat nu simte gravitatea și urmările păcatului în sine, așa cum le simte cel duhovnicesc. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că „de aici izvorăsc toate relele, când adică noi păcătuim, și nu credem că am păcătuit cu ceva”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]