141,440 matches
-
o femeie care se înțeleg bine sau nu se înțeleg, care se despart, nu-i așa? Poate că ei nici nu sunt vinovați, poate că epoca nu este favorabilă creării unei lumi noi. Poate că sfîrșitul celui de-al doilea război mondial a fost tocmai o epocă foarte favorabilă pentru "constructori". Lumea se afla în mod evident în ruină; era prin urmare necesar ca să înceapă construirea unei lumi noi. Pe cînd acum - există un fel de somnolență într-o lume mai
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Grete Tartler Ca și Coelho, Makine e "marea descoperire" a ultimului deceniu, venit și el dintr-un spațiu extra-european (mai bine zis extra-temporal, de lunară Siberie, cu Dostoievski și Bunin, cu marile probleme ale omenirii - prezent/eternitate, război/pace, crimă/pedeapsă - și ele, asemenea marilor opere, atemporale). Născut în 1957, doctor în filologie la Moscova și Sorbona, emigrat la 1987 în Franța, deținător al Premiului Goncourt, rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere, datorită
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
bătrân, din Gulag, în Muzica unei vieți, octogenara Charlotte din Testamentul francez (în carte, "bunica autorului"), intrată pe la 1900 ca institutoare în Rusia "în care e ușor să intri, dar e imposibil să mai ieși", suportă acolo tot secolul XX. Războaie, revoluții, crime staliniste, gulaguri, tarele "originii franceze imperialiste": peste tot și prin toate păstrând, ca pe niște relicve religioase, într-o valijoară luată la plecarea din Franța, fotografii vechi, tăieturi din ziare pariziene, pietricele din stațiunile climaterice ale tinereții ei
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
localitate siberiană Saramza, prilej de evocare a unor vechi evenimente ale tinereții ei, și nu mai puțin de "adorare" a "grefei franceze" din familie. Spiritul francez (de fapt, europenismul) este cel care ajută personajele să treacă prin evenimente-limită, prin ororile războiului și ale foametei (ce adusese o parte a populației pînă la canibalism). Cine l-a citit pe Șolohov descoperă repede abisurile și înălțările demne de Iov ale "soartei unui om", scrise și rescrise de Makine, în altă cheie. După destrămarea
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
sat și fusese fondată la sfârșitul secolului al XIX-lea de un oarecare Forton, locuitor din Calanda, soțul unei aristocrate din familia Cascajares. Era o familie foarte credincioasă, care n-a lipsit de la slujbă nici măcar o dată. Mai târziu, la începutul războiului civil, toți dominicanii din acea mănăstire au fost împușcați. Calanda avea două biserici și șapte preoți, pe lângă unchiul Santos care, în urma unui accident (căzuse într-o prăpastie în timpul partidei de vânătoare) fusese angajat de tata, ca să-i administreze bunurile. Religia
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Un om "al cărui picior era mort și îngropat" își regăsește piciorul intact! Tatăl meu a dăruit parohiei din Calanda una din acele efigii care sunt scoase în timpul procesiunii din Săptămâna Mare și pe care anarhiștii au ars-o în timpul războiului civil. În sat - unde nimeni nu punea la îndoială întâmplarea - se zvonise că regele Filip al IV-lea în persoană venise să sărute piciorul restituit de îngeri. Să nu credeți cumva că exagerez când vorbesc de rivalitățile dintre diferite fecioare
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Christopher (1924, viitorul legatar testamentar al operei tatălui) și Priscilla (1929). Căsătoria lor se întinde pe 55 de ani, fiind întreruptă doar de moartea lui Edith, în 1971, care îl va afecta pe J.R.R. Tolkien pînă la sfîrșitul vieții. Primul Război Mondial îi amînă o vreme planurile legate de viața academică pe care și-ar fi dorit-o la Oxford: înrolat în regimentul de pușcași Lancashire, Tolkien ajunge pe frontul francez, unde participă la bătălia de la Somme. De acolo, traumatizat de
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
ar fi mîzgălit cuvintele: "In a hole in the ground there lived a hobbit", ulterior apărute în deschiderea primului capitol), iar The Lord of the Rings ar fi codificat alegoric, în termeni de heroic fantasy, devastările celui de-al Doilea Război Mondial (explicație respinsă în prefața la a doua ediție a romanului chiar de către Tolkien, care nu putea suferi alegoriile: "Alegoria îmi displace, în mod cordial - ce-i drept, în toate manifestările ei și lucrul acesta s-a petrecut încă de
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
Luminița Voina-Răuț Cartea pictorului Toi Shozu, născut în 1923, înrolat în armată în 1943, trimis în China în martie 1945, ajuns prizonier, după ce Japonia a pierdut războiul, l-a inspirat pe dramaturgul Den Fujita, o adevărată conștiință a societății japoneze actuale, să scrie piesa Ghidul războiului. Marcând aniversarea a 100 de ani de relații româno-japoneze, Compania 1980 din Tokio a întreprins, cu sprijinul Guvernului Japoniei un turneu
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
Shozu, născut în 1923, înrolat în armată în 1943, trimis în China în martie 1945, ajuns prizonier, după ce Japonia a pierdut războiul, l-a inspirat pe dramaturgul Den Fujita, o adevărată conștiință a societății japoneze actuale, să scrie piesa Ghidul războiului. Marcând aniversarea a 100 de ani de relații româno-japoneze, Compania 1980 din Tokio a întreprins, cu sprijinul Guvernului Japoniei un turneu în țara noastră, oferind două reprezentații cu Ghidul războiului în sala Atelier a Teatrului Național din București, în zilele
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
adevărată conștiință a societății japoneze actuale, să scrie piesa Ghidul războiului. Marcând aniversarea a 100 de ani de relații româno-japoneze, Compania 1980 din Tokio a întreprins, cu sprijinul Guvernului Japoniei un turneu în țara noastră, oferind două reprezentații cu Ghidul războiului în sala Atelier a Teatrului Național din București, în zilele de 27 și 28 aprilie 2002. În prezența ambasadorului Japoniei la București, Excelența Sa domnul Hidekata Mitsuhashi, care a salutat prezența trupei japoneze în țara noastră la începutul reprezentației din 27
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
Kamata, Tani era responsabil cu înregistrarea informațiilor. În 1945, Tani devine prizonier al sovieticilor, iar după ce China devine Republică Populară, în 1949, este acuzat de maltratarea prizonierilor și condamnat la 17 ani de închisoare. Kamata Hiroshi, însă revine acasă după război și, ascunzându-și trecutul, devine un reputat profesor la o Facultate de Medicină. Scrie lucrări strălucite în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
condamnat la 17 ani de închisoare. Kamata Hiroshi, însă revine acasă după război și, ascunzându-și trecutul, devine un reputat profesor la o Facultate de Medicină. Scrie lucrări strălucite în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire dureroasă pentru Kamata, deoarece Tani redeșteaptă amintirile grotești ale zilelor petrecute în China. Acțiunea se petrece în
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
și nepotul sunt șomeri, companiile la care lucrau dând faliment. Nepoata este gravidă și nu e hotărâtă să țină copilul. În timp ce familia intră în haos, Tani Masami îl readuce înapoi în timp pe Kamata, pentru a-l confrunta cu ororile războiului, iar confuzia creată în familia lui Kamata la aflarea adevărului, stârnește furtuna. Acest adevăr cumplit, ascuns atâta vreme, iscă în sânul familiei un alt fel de război, fiindcă familia, consideră autorul, este o versiune în miniatură a unei națiuni. Am
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
îl readuce înapoi în timp pe Kamata, pentru a-l confrunta cu ororile războiului, iar confuzia creată în familia lui Kamata la aflarea adevărului, stârnește furtuna. Acest adevăr cumplit, ascuns atâta vreme, iscă în sânul familiei un alt fel de război, fiindcă familia, consideră autorul, este o versiune în miniatură a unei națiuni. Am solicitat, la sfârșitul reprezentației, un interviu dramaturgului Den Fujita și am avut surpriza să descopăr o altă față a Japoniei. Luminița Voina-Răuț: De unde a apărut ideea de
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
interviu dramaturgului Den Fujita și am avut surpriza să descopăr o altă față a Japoniei. Luminița Voina-Răuț: De unde a apărut ideea de a scrie o piesă inspirată de cartea lui Shozo Toi? Den Fujita: Când eram copil am trăit experiența războiului pe propria-mi piele; eu sunt născut în Manciuria și am copilărit în zgomotul cizmelor și al gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
piesă inspirată de cartea lui Shozo Toi? Den Fujita: Când eram copil am trăit experiența războiului pe propria-mi piele; eu sunt născut în Manciuria și am copilărit în zgomotul cizmelor și al gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
Den Fujita: Când eram copil am trăit experiența războiului pe propria-mi piele; eu sunt născut în Manciuria și am copilărit în zgomotul cizmelor și al gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
războiului pe propria-mi piele; eu sunt născut în Manciuria și am copilărit în zgomotul cizmelor și al gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război - psihologic - este competiția, pașii pe care fiecare vrea
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
și am copilărit în zgomotul cizmelor și al gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război - psihologic - este competiția, pașii pe care fiecare vrea să-i facă înaintea celuilalt, cât mai repede și fără
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
gloanțelor. Aceste amintiri sunt încă foarte vii. Războiul nu s-a terminat cu acel război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război - psihologic - este competiția, pașii pe care fiecare vrea să-i facă înaintea celuilalt, cât mai repede și fără a mai privi în urmă. L.V.R.: În piesa
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
război, societatea actuală trăiește acum un altfel de război, în sensul de competiție socială. Familia însăși trăiește un război continuu, fiind confruntată zilnic cu multe drame. Războiul nu se limitează doar la puști și gloanțe, noul armament folosit în actualul război - psihologic - este competiția, pașii pe care fiecare vrea să-i facă înaintea celuilalt, cât mai repede și fără a mai privi în urmă. L.V.R.: În piesa dumneavoastră se pune clar problema atitudinii în fața existenței. Nepoata este singura care pare să
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
vorbea acolo despre o problemă mereu actuală, vina părinților, a bunicilor care au pactizat sau au acceptat pasivi nazismul, o vină pe care generațiile actuale o mai resimt. Păstrând proporțiile, ce spun generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii vorbesc despre război și le spun copiilor adevărul; ce s-a întâmplat e un subiect liber, deschis. Însă în Japonia subiectul războiului, al atrocităților din trecut, e un subiect tabu
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
pactizat sau au acceptat pasivi nazismul, o vină pe care generațiile actuale o mai resimt. Păstrând proporțiile, ce spun generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii vorbesc despre război și le spun copiilor adevărul; ce s-a întâmplat e un subiect liber, deschis. Însă în Japonia subiectul războiului, al atrocităților din trecut, e un subiect tabu. Nu se vorbește absolut deloc despre asta. L.V.R.: Și atunci, piesa aceasta? D.F.
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
generațiile tinere din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii vorbesc despre război și le spun copiilor adevărul; ce s-a întâmplat e un subiect liber, deschis. Însă în Japonia subiectul războiului, al atrocităților din trecut, e un subiect tabu. Nu se vorbește absolut deloc despre asta. L.V.R.: Și atunci, piesa aceasta? D.F.: Cu mine s-a întâmplat altceva. Eu am trăit în anii războiului și am simțit datoria să spun ceea ce
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]