794 matches
-
provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot ceea ce moaie inimile și, în fine, pentru că ei sînt cel mai aproape de germani, care locuiesc dincolo de Rin, cu care se războiesc continuu; acesta este de altfel motivul pentru care și helveții îi depășesc în curaj pe ceilalți gali: ei se luptă cu germanii aproape zilnic, fie pentru a nu-i lăsa pe teritoriul lor, fie că se luptă pe teritoriul celorlalți
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
engleză", publicat în România nouă: "Decât, mai e un fel de a înțelege poezia. Un fel mai... omenesc. Pictură celor două Flandre traduce în culoare această concepție cum niciodată nu vor putea-o traduce în ordinea expresiei cei ce se războiesc cu retorica și atâtea forme parazitare ale cuvîntului. Poezia înțeleasă că o mare senzualitate. Echivalentul vorbit al unui Rubens, cu toată eroica proslăvire a singurei corectitudini acordată nouă în această vale: dărnicia luminoasă a simțurilor. Un Verhaeren, dacă vreți, fără
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
următoarea zicere plină de ,,milostenie’’ a neamului ivrit către Domnul Gog și neamul lui: ,, Te vei face cunoscut în fața mulțimii Neamurilor... cînd judecată vei pogorî asupra lui Gog și asupra mulțimii lui și răzbunare vei aduce... căci Tu, vei purta război împotriva lor din ceruri...” Informația privind forța militară a frăției din Iudeea de 34000 de ostași o consider corectă fiindcă ivritul J. Flavius care a participat direct la revoltă conducînd un corp de armată, adăstînd 3 ani în centrul de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pricepea cel mai bine. Revin la făcătura lui Ioan să înțelegem ce ,,lucrătură” au făcut ei cu întunecatul lor stăpîn Iahwe, împotriva ,,Dumnezeului veacului acestuia” care sălășluia în cer. Scrie la 3,1 pentru a ne lămuri cu cine se războiau ei: Iată ce zice cel ce are ce-le șapte duhuri ale lui Dumnezeu.” ori numai Sarmise sau Mitra din creștinismul arimin se bucura de acest privilegiu sfînt împreună cu cei șapte dio care împărățeau cerurile și Pămîntul împreună cu Tatăl Ceresc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
coarne pe care le-ai văzut, sînt ze-ce împărați, care n-au primit încă împărăția, dar vor primi puterea împărătească timp de un ceas împreună cu fiara. Toți au același gând și dau fiarei puterea și stă-pînirea lor. Ei se vor război cu Mielul/Satana; dar Mielul/Satana îi va birui pentru că el este Domnul domnilor și Împăratul împăraților.” Dau în continuare și pe cei zece împărați geți, adepți ai creștinismului arimin sau mitraismului care au condus imperiul roman în perioada 268-378
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ei, un prilej unic. Dacă te-am întrebat la început ce crezi despre dumneata, n-a fost spre a răspunde: cred bine sau cred rău; ci pentru a-ți aminti, în măsura în care am dreptul să o fac, că trebuie să te războiești nițel mai mult cu dumneata; că în dumneata doarme ceva: un om mai interesant decît bănuiai, sau un creștin mai bun decît o arăți, sau poate un erou; și în orice caz doarme un om adevărat pur și simplu. Vezi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
transformă uneori în ființe bidimensionale, în oameni ai suprafețelor. De aceea nu ne strică o cură de luciditate, de înțelepciune un tratament eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne tot războim în spațiul românesc, de peste două decenii, cu varii baterii de întrebări, dar nu-i mai puțin adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi, venind încoace pe creasta timpului dinspre eonul sfîrșitului de secol XIX. În fond, ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
părintele Fotios slab, ascuțit, palid, zdrențăros, și porcul de popă - gras, rumen, bine îmbrăcat. Părintele Fotis propune ca soluția diferendului să fie dată de rezultatul confruntării celor doi preoți. Răzbește liderul zdrențăroșilor dar pactul nu e respectat și turmele se războiesc. - Exercițiul suferinței - askesis. Criminalul are mai multe șanse să se apropie de Dumnezeu decât omul cumințel care nu iese din confortul lui. Acesta este paradoxul creștinismului-că topește istoria anterioară a individului în flacăra prezentului. Nici desfrânatului nu i se închide
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lucruri frecvente. Episcopii sînt mai puțin preocupați de diecezele lor decît de acumularea de funcții și de profituri. Cît despre Curia romană, aceasta se străduiește să exploateze bisericile locale în timp ce pontifii își aranjează familiile (Alexandru al VI-lea Borgia), se războiesc (Iulius al II-lea) sau devin constructori (Leon al X-lea). Lipsurile Bisericii se observă mai des în indiferența ei față de îndatoririle pastorale, în formarea preoților, față de evanghelizare și față de îndrumarea spirituală a credincioșilor. Dacă abuzurile nu sînt noi, denunțarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
boltă a Imperiului lor, Italia de la începutul secolului al XVI-lea nu mai este decît un mozaic de state mici. Fărîmițarea aceasta face din Italia o caricatură a Europei. Proprietate a unor mici suverani certăreți și ambițioși, principatele italiene se războiesc fără încetare. Aceste certuri favorizează ambițiile puterilor vecine, pentru care peninsula constituie o pradă cu atît mai ușoară cu cît complexitatea istoriei Italiei permite fiecăruia să aibă drepturi asupra unei părți sau alteia din teritoriul său. Incapabile să se apere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în pieptar de zale, într-o armură întreagă". Dacă tânăra era într-adevăr încarnarea unei zeițe antice, nu era aceea a Venerei născute din unde, ci mai curând a Minervei, care ieșise împlătoșată din țeasta lui Jupiter, gata să se războiască cu el! Asemenea unei adversare de temut, tânăra respinge toate incursiunile asaltatorului ei, indiferent dacă sunt îndreptate asupra sânilor, coapselor sau a porțiunii dintre coapse. Ca o fecioară din vremurile apuse, este o fortăreață de necucerit. Sleit curând de această
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
3-5 boabe, le punea la o anumită distanță între ele , le muta de ici-acolo, câte un grăunte dintr-o grămăjoară în alta, mai căsca, se vede că nu-și făcuse somnul sau poate așa vroiau duhurile cu care se războia, și, iarăși, nu știu c um se făcea și dregea, că după multe curse pe care tot le realiza cu boghii ei, se adeverea, că a doua sau a treia zi ori mai târziu, cel descântat, de cele mai multe ori eu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pentru prima dată că fusesem “manipulata”, că Securitatea își procurase valută necesară pe seama “fraierilor” ca mine, că urma să plătesc patru luni la rand acea excursie care probabil a inclus și schimbul valutar în costuri. Dar, cu cine să te războiești, mai ales când ai fost “racolat” după orele douăsprezece noaptea și ai plecat și pe banii lor deocamdată?!... În principiu, mă autoconsolasem, spunându-mi în sinea mea că ”s-a meritat,“ pentru faptul că am văzut și o țară capitalista
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
îndată, lăsându-l să înțeleagă că a descifrat mai bine de jumătate din conversație. Atunci el i-a destăinuit adevărul: era fiul unui diplomat, în relații cordiale cu Ceaușescu la vremea respectivă, cumpărau arme din România pentru că la ei era război și el a fost învoit să vină aici la studii pentru a-i putea facilita tatălui său transporturile speciale. Nu-i spusese asta niciodată, dar acum nu mai putea să-i ascundă adevărul, pentru că, spunea el, urma să intre
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ea, și nu cum ar trebui să fie, adică bună și dreaptă, dar care există doar în capul nostru. Acest Sein european este următorul: o constelație de state foarte diferite ca istorie, limbă, cultură, nivel economic etc., care s-au războit sute de ani. Acum ele nu mai vor război, ci pace și prosperitate economică, precum și un cuvânt de spus în lumea de azi. Or, acestea nu pot fi atinse decât prin unirea lor, iar până în prezent nicio altă formă de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la Paris la 21 mai. John Addington Symonds, care a tradus din sonete sale, se referă la Campanella ca fiind un "cutezător Titan al epocii moderne, beneficiar al unei inteligențe combative excepționale; un poet și filozof militant care s-a războit cu autoritatea lui Aristotel în știință, cu cea a lui Machiavelli în arta guvernării și cu autoritatea lui Petrarca în artă". Scrierile. Opera lui Campanella, intrat în istoria spirituală a lumii ca important filosof al Renașterii italiene, cuprinde peste o
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
adevărul ? (p. 32) . Autorul face o scurtă trecere în revistă a meritelor lui Socrate de om și de cetățean : A respectat legile, bune sau rele, ale cetății sale și i-a învățat și pe alții să le respecte. S-a războit cu propriile-i vicii și cu viciile altora, ducând o viață morală, simplă, de virtuos (p. 32). În pofida conduitei sale exemplare, filosoful a sfârșit prin a fi condamnat la moarte, iar sentința naște o serie de întrebări legitime : Care a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
putere : Lupta și celelalte înseamnă ură, moarte, alte războaie și alte chinuri. Dacă vreți să fiți liberi, plecați de la părinții voștri, de la casele voastre frumoase, de la legile voastre stupide și trăiți departe de oameni și de orașe... Faceți dragoste, nu război ! (p. 137). Hipparhia se lasă sedusă de teoriile extravagante ale lui Diogene și îi cere s-o învețe înțelepciunea și iubirea, dar și cum să devină liberă. Gânditorul o respinge nu doar fiindcă este de părere că unei femei nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-și chipiele pe capetele înfierbântate ca niște oale sub presiune. Locotenentul își petrecu noapte, bătând cu pasul sectorul, controlând patrulele, vorbind cu soldații. Mulți aveau neveste și copii și vedeau cum li se amână și mai mult liberarea: "O să fie război, domnule locotenent?" Războiul începuse deja, dar locotenentul încă nu era convins: Nu, nu cred, dar trebuie să fim gata..." Faptele i-au dat dreptate. Nici de data asta n-a fost nimic, chiar dacă alerta maximă a ținut câteva zile. Nastia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
desființează distincția dintre cultură și comunicare, observînd (și notînd) ceea ce ar fi trebuit să fie la îndemîna oricărui cercetător: cultura nu poate fi decît comunicațională. Nemulțumit, Kellner este în dezacord cu vocabularul de bază, denunțînd etichetologia cu iz ideologizant. Se războiește, am văzut, cu Postmodernismul dar vrea și "distrugerea distincției" (mai sus menționată), în fine, nu poate accepta semnul egalității între cultura media și cea populară. Fiindcă, autorul, cuprinzînd întreg spectrul cultural, cercetează atent binomul cultură populară/elitistă și e convins
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este ziarul care apare la Cernăuți, anunțat de Glasul Bucovinei nr.920 din 17 februarie 1922, „redactat de un oarecare domn Aurel Hutu, tatăl său fiind din Câmpulung”, cum ni-l recomandă gazda anunțului și cu care avea să se războiască adesea pentru opinii divergente... Un nou ziar - anunța Dreptatea din 17 februarie 1922: „Marți 19 februarie 1922 a apărut la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al partidului țărănesc din Bucovina.” * Cuvântul Țărănimii, gazetă săptămânală a partidului țărănesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora, cărți de rugăciune, colecții muzicale, făcând muzeistică și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pieptul și cu spinarea. Valul de pămînt s-a prăbușit peste ei și i-a îngropat de vii. Au pierit atunci încă vreo douăzeci de oameni. Întîmplarea nu avea să rămînă chiar fără urmări. Baronii lui Gh. Gheorghiu-Dej, care se războiau pentru putere, au aruncat vina unii pe alții; într-un sistem politic totalitar, numai luptele intestine mai puteau scoate la lumină frînturi de adevăr. Cei ce orchestraseră asasinatele la procesul ce a urmat s-a vorbit doar despre 63 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În genialul eseu al profesorului de la Salamanca, Miguel de Unamuno, Sentimentul tragic al vieții, autorul aruncă o frază care ne luminează asupra noțiunii de tragic existențial, văzut de un spirit vitalist, dogmatic - dogmatic În sensul vechii școli de filosofie ateniene. Războindu-se cu toate acele „elemente”, vizibile sau nu, care ne pun În contradicție flagrantă cu datele pozitive ale existenței și, mai ales, cu voința noastră de „a fi” Într-o demnitate a ființei și Într-un bun echilibru cu principiile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
șaizeci, când conducerea politică Începea să se distanțeze mai mult sau mai puțin de centralismul moscovit, lumea artelor să simtă o anume relaxare a cenzurii și a criteriilor „ideologice”. De fapt, În decursul acestor lungi decenii În care ne-am războit, noi artiștii, sau am colaborat cu omul puterii, rolul „prostului” era preluat când de una, când de alta dintre părțile „contratactante” sau „colaboraționiste”. Uneori, omul politic pe care Îl consideram „din start” - prost devenea inteligent și am mai citat mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]