1,021 matches
-
prin cele relatate pănă acum am arătat și afirm că demnitatea nu trebuie să ne părăsească în nici o clipă a vieții noastre. Fără această calitate, suntem infirmi spiritual. Să fim așadar demni, să ne asumăm destinul și să nu ne răzvrătim, ci să încercăm să ne autoanalizăm și să devenim mai buni, mai plini de iubire și de recunoștință pentru darurile lui Dumnezeu pentru noi.
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
profesionale l-au pus în contact cu știința închisă în enorma bibliotecă a familiei d’Esparvieu, se ivește în cel mai nepotrivit moment, în clipa în care protejatul său e gata să consume o aventură erotică. Și toată afecțiunea îngerului răzvrătit pentru Maurice nu-l va putea împiedica să cedeze în fața doamnei des Aubles. Aceste diferențe se impun mereu, la orice confruntare. Însă enigma și neobișnuitul construiesc, la Mérimée sau la France (exemplificarea s-ar putea, evident prelungi, ar include în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
decide prin raport cu instanța care sânt eu. Tocmai pentru că îmi sustrage posibilitatea de a fi eu, umilința îmi semnalează, în formă negativă, granița de unde trebuie să încep să fiu ca produs al deciziei mele. La fel, tocmai pentru că se răzvrătește împotriva părții din mine care premerge libertății mele și pe care o ignoră ca ne-merit al meu, orgoliul îmi semnalează, în formă negativă, granița până la care sânt altceva decât un produs al deciziei și libertății mele. Între acestea două
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cea bună! Douăzeci și două de boabe, numai!"" Ascult textul acesta, în ideile căruia am crescut de 15 ani încoace, pe care le-am asimilat și le-am transformat în stil de viață - și nu știu ce duh mă îndeamnă să mă răzvrătesc, asemenea lui Alcibiade doritor să se desfacă de sub vraja eiron-ului Socrate. Se ridică din mine un glas pe care nu îl cunosc și mă aud spunînd: - Avem noi căderea să retragem dreptul la ființă celor care nu trăiesc cultural? Afirmați
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
face vibrația de nerecunoscut) și care, ca maestru, era pe cale să facă același lucru cu discipolii lui, devenea personaj într-un "scenariu vibratoriu" care îl ucidea tocmai pentru că era un scenariu nevrotic și bazat pe iubire. Fondul meu nevrotic se răzvrătea tocmai scriind o carte în care, cu ajutorul iubirii, îl suprimam pe Noica în calitate de instanță culturală represivă. Și nu este întîmplător că prima carte în care, după aproape 20 de ani, îmi recuperam în mod explicit vibrația și nevroza, poartă titlul-manifest
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proaste îi lăsaseră pe țărani și pe muncitorii fără mâncare, iar cei din a treia clasă și o parte din nobilime erau revoltați împotriva regelui. Chiar dacă de la început au existat revoluționari printre protagoniști, conducătorii evenimentelor din 1789 nu s-au răzvrătit pentru a răsturna vechiul sistem, ci pur și simplu pentru a-l reforma. Majoritatea celor care își doreau o schimbare ar fi fost mulțumiți cu o democrație parlamentară și o monarhie constituțională după modelul britanic. Dar atât intransigența regelui și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
adoptă elevii. Astfel, de multe ori comportamentele sunt catalogate ca fiind de fată sau de băiat, în funcție de stereotipurile existente 1. Conform stereotipurilor, fetele trebuie să fie mai cuminți, mai docile și mai prompte în respectarea normelor, în timp ce băieții se pot răzvrăti, trebuie să fie mai curajoși și să aibă o oarecare independență. Aceste stereotipuri de modele comportamentale se reflectă ulterior în stabilirea relațiilor sociale. Grupurile economice ale bărbaților se organizează și influențează decizia politică, în timp ce femeile rămân slab organizate, iar interesele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
În statul totalitar din secolul trecut: deoarece se spunea că Îi oferă individului toate drepturile, putea să Îl lipsească pe acesta de ele oricând dorea. „Statul reprezintă totul; individul, nimic” e un dicton fascist des auzit. Inteligența socială s-a răzvrătit Împotriva acestei tiranii, apărând drepturile individuale existente Încă dinaintea statului, eliberându-se de sub dominație. Astfel a apărut ideea demnității inviolabile a individului, o realizare târzie. Cum s-a ajuns la acestă descoperire? De unde și-a luat forța și de unde a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pioși... / Vrăjesc cântările de preoți / Întinsa mare de norod, / Și glasul clopotelor cheamă / Pe ʹn veci slăvitul voievod... / Dar când genunchele se pleacă, / Și‐atâtea gânduri înfloresc / Din vremi ce pururi lumina‐ vor / Întregul suflet românesc; / Un dor ascuns mă răzvrătește / Și nu‐mi dă pace să mă ʹnchin: / Părinte‐al neamului, stăpâne, / Tu știi că dormi sub cer străin? În numărul 3, directorul ziarului semnează atât rubrica „Către concetățenii noștri” dar și coloana „O t ribună literară” în care explică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru ca să fie provocat războiul, ci se duce războiul pentru ca să se dobândească pacea. De aceea, fii pacific chiar și atunci când lupți, pentru ca prin victorie să-i poți constrânge pe cei care îi înfrângi de utilitatea păcii, deoarece, după cum cel care se răzvrătește și opune rezistență are parte de violență, tot astfel, celui care se supune ori este învins, i se cuvine îndurarea, mai ales dacă nu se teme de tulburarea păcii. Luptătorii care se inspiră din legea Evangheliei sunt soldați cu adevărat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
educației pozitive este acela de a forma copii cu voință puternică, dar cooperanți. Acești copii Îndrăzneți sunt conștienți de ceea ce sunt și de ceea ce vor să Înfăptuiască, nu se lasă ușor influențați și nici nu simt nevoia de a se răzvrăti pentru a fi ei Înșiși. Ei iau decizii singuri, deși rămân deschiși la sprijinul și ajutorul celorlalți. 2. Principii ale managementului comportamentului Principiile ce permit profesorului controlarea răspunsul emoțional față de elev, urmărind preîntâmpinarea și reducerea comportamentelor inadecvate sunt: 1. Promovarea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
mînia-și are-un drept. CORNWALL: De ce ești furios? KENT: Că un mișel că ăsta poartă spadă Și-onoare nu. Borfași hliziți că ăștia Rod, ca guzganii, sfinte legături Ce-s de nedesfăcut; flatează pasiuni Ce-n inimi de stăpîni se răzvrătesc, Fiind ulei pe foc, zăpada pe firi reci; Neagă, afirmă, și-ntorc cioc de-alcioni Spre-orice furie-ori toana la stăpîni, Știind nimic alt, ca și cîinii: să ia urma. (Lui Oswald) Ciumă pe fața ta de epileptic! Zîmbești la spusa
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
aș scutură De ea-n disputa asta. Ce-ai de gînd? CORNWALL: Mișelule! (Trage sabia) SLUJITORUL 1: Ei, vino, dar, și ia ce-ți da mînia! Se luptă, Cornwall e rănit) REGAN (Unui slujitor): Dă-mi sabia. Un țăran se răzvrătind? Ia o sabie și-l străpunge pe la spate) SLUJITOR 1: Oh, m-a ucis! Șir, ți-a rămas un ochi Să-i vezi pedeapsă. O! (Moare) CORNWALL: Mai mult să vadă,-opri-l-voi. Ieși, piftie! Where is thy luster now? GLOUCESTER
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
patron existau cu totul alte relații. În primul rând, Mura nu mai avea nici un alt nume și nici vreo altă poreclă. Mura și atât. Mura era proprietatea lui exclusivă și totală. În anumite momente de sinceritate, în care conștiința se răzvrătea în el și căuta să iasă la suprafață, spunea: Am cules-o din gunoi, un boț de carne învelit în zdrențe și uite ce gospodină am făcut din ea!". Într-adevăr, era perfect sănătoasă și nu prezenta nici un fel de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care trebuie să ne guverneze activitatea pe orizontală relația cu celălalt, cu comunitatea subliniind mereu că economia este o știință umană, socială -, iar în final am unit cele două demersuri, obținînd crucea ca simbol deplin, divino-uman, în Teomeconomia. M-am răzvrătit și am căutat o schimbare de paradigmă pentru că cea veche nu mai dă rezultate. Cu cît înaintam pe calea cunoașterii economice și cu cît în concret lucrurile mergeau tot mai prost, mi-am dat seama că răul e profund, e
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
avea oarecum dreptate să exagereze în a fi precaut. Nicicând vreo oștire română nu a avut soarta crudă a armatei ungare după bătălia de la Mohacs. Niciodată poporul român nu a urmat destinul tragic al armenilor și asirienilor care s-au răzvrătit turcilor în Primul Război Mondial. Și, până la urmă, stăpânirea otomană era preferabilă față de cea a altor prinți creștini care puneau în primejdie ființa națională și statală, poftind la pământurile noastre și dorind să ne înlocuiască limba. Oricât ne-ar părea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
căreia nu i te poți sustrage. Este ridicol să vrei să te agăți de vreme ce toți trebuie să murim... Înțelepciunea constă în a face din necesitate o virtute, în a te integra în mersul natural al lucrurilor și a nu te răzvrăti împotriva unui fenomen asupra căruia nu ai nicio putere - stoicismul imperial va reține această lecție. Totul se naște, așadar totul moare, ar fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Bibliei, dacă erau platonicieni? Răspunsul este evident: n-ar fi făcut asta dacă n-ar fi fost evrei - În care caz ar fi produs mai curînd o exegeză de tipul celei a lui Filon, exceptînd posibilitatea ca ei să se răzvrătească Împotriva propriei lor tradiții - ori de n-ar fi aparținut altui grup de utilizatori curenți ai Bibliei. O soluție lesnicioasă ar fi să-i considerăm samariteni, Însă nu există nici o rațiune ca aceștia să fie platonicieni și, de fapt, e
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
abuzează de puterea sa pentru a reduce datoriile Îngerilor față de Dumnezeu, cîștigîndu-și astfel un alai de Îngeri, „ademenindu-i pe Îngerii Tatălui nevăzut” pînă În cerul al cincilea 16. Atunci Dumnezeu, supărat, le poruncește Îngerilor credincioși să-i despoaie pe răzvrătiți de toate Însemnele rangului lor ceresc și ale demnităților Încredințate (veșminte, tronuri, coroane). Sathanas este aspru pedepsit, căci i se luă „lumina slavei sale” (lumen gloriae suae), „obrazul i se făcu asemeni fierului Înroșit În foc, iar trăsăturile chipului i
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
neplăcut; nervi; niciodată; nimic; obiecta; obiecție; obligație; obligații; om; omul; omului; oponentă; a opri; oricine; parte; părea; cu părerea; părinți; pătrat; pericol; personal; cu personalitate puternică; piedică; piept; poziția; principii; a proba; a proteja; protesta; putere; cu răspunsul; rău; răzbate; răzvrăti; reacție; reacțiune; refuzare; a recidiva; regulă; reguli; relație; repulsie; repune; a respinge; restricție; revolta; a se revolta; revoltare; ricoșa; ripostă; rival; sălbatic; scut; serviciu; siguranță; sincer; situației; smalț; sorții; spatele; a sta; stai; stă; suferință; susține; ști; tată; tăcea; teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în nimicire. Se și numește, de aceea, un „demon dezabuzat” (II, 372). Ce ar fi vrut să fie Cioran? Oricum, altceva decât este: „Toată viața am vrut să fiu altceva: spaniol, rus, german, canibal Ă orice în afară de ceea ce sunt. Mereu răzvrătit contra sorții, contra nașterii mele. Nebunia de a te vrea diferit de ceea ce ești, de a adopta în teorie orice condiție în afară de-a ta” (III, 37-38). Cum să fie anarhist și nihilist cineva care spune „nimeni n-a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Vina e întotdeauna a celorlalți, cel mai adesea a strămoșilor, a neamului căruia îi aparține. În fine, neavând cinismul senin al lui Talleyrand, Cioran fie se scaldă în scepticism, fie se răzvrătește disproporționat: își violentează semenii și se sfâșie pe sine. „Văd explicația pasiunii mele pentru Talleyrand în faptul că m-am săturat de scepticismul în vorbe și sunt bucuros să văd pe cineva care l-a tradus în fapte, în normă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
iau de piept cu legile lumii. ș...ț Mă aflu aici ca să dau mărturie împotriva universului și împotriva mea”. Imediat, însă, precizează: „Dar și ca să exult în felul meu” (I, 281). Se admiră, oricum, chiar dacă suferă, în ipostaza aceasta de răzvrătit. Violența e o componentă decisivă a firii cioraniene și Cioran o știe prea bine. „Accesele de violență aproape cotidiene, în timpul cărora îmi închipui măceluri, revoluții fără seamăn în care mă văd amestecat și-n care joc un rol de frunte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a alege și de a fi. Își propusese la un moment dat să scrie despre glorie, un subiect despre care recunoaște că nu i se potrivește. I s-ar potrivi mai degrabă reversul ei, indiferența, dar iată-l pe Cioran răzvrătit împotriva propriului sine: „Nu sunt nici indiferent, nici detașat Ă sunt abulic Ă iar abulia nu e detașare” (I, 100). Abulic pentru că ezită între tentația gloriei și extazul anonimatului. Or, gloria se dovedește deșartă, iar anonimatul, dureros. Cum în jurul său
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un dulce blestem, contra căruia nu vreau și nici nu pot să lupt” (I, 118). În concluzie, Cioran mărturisește la un moment dat: „Toată viața am vrut să fiu altceva: spaniol, rus, german, canibal Ă orice în afară de ceea ce sunt. Mereu răzvrătit contra sorții, contra nașterii mele. Nebunia de a te vrea diferit de ceea ce ești, de a adopta în teorie orice condiție în afară de-a ta” (III, 37-38). Dar toate aceste posibile rădăcini nu pot șterge amprenta propriilor strămoși, pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]