1,302 matches
-
nihilismului care îi va fi, în același timp, reperul inițial în cursa pe calea desăvărșirii. “Voința de putere” nu este decăt atitudinea supraomului în fața unei disperări creatoare, anoste și fără perspective - nihilismul. Atenție, însă, acest capăt de drum, rod al raționalismului în exces nu poate fi patrie decăt oamenilor de excepție, decăt supraoamenilor. Există astăzi toate argumentele care ne fac să credem că “epoca” prefigurată de Nietzsche a sosit și continuă să trăiască generănd haos, nonsens și apatie. Ceea ce nu se
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
În concepția extremiștilor sunniți, șiiții nu sunt deloc musulmani. A doua sciziune, cea dintre adepții modernizării și conservatori, îi afectează atât pe șiiți, cât și pe sunniți. Cei dintâi se inspiră din curentul principal al Islamului care încearcă să reconcilieze "raționalismul" cu credința. Ei sunt mai puțin deranjați de existența unor guverne laice, mai convinși de valoarea educației în domeniul științelor naturii, matematicii, istoriei și limbilor străine, mai progresiști în ceea ce privește tratamentul aplicat femeilor și mai înclinați să accepte instituții democratice. Conservatorii
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere cuprinzătoare, bine documentată, a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
importantă, mai ales în zilele noastre. Grosso modo, modernizarea presupune următoarele coordonate esențiale: modernizarea politică, prin intermediul democratizării; cea economică. prin industrializare; cea socială, prin îndeplinirea dezideratelor libertății și egalității; și cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor vii controverse, în condițiile în care modernizarea a fost asimilată civilizării prin democratizare, industrializare și raționalizare. Una dintre cele mai controversate teorii contemporane privind
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și timpul nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea spațio-temporală a individului recuperează una dintre dilemele fundamentale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aristocratice în "lustruirea"428 înaltului statut pe care îl dețineau. Evoluția reprezentării vizuale a sacrului în secolul al XVII-lea pare să fi fost profund marcată de "prăbușirea Europei creștine a secolului al XVI-lea"429, activitatea culturală resimțind influențele raționalismului cartezian, a cărui inevitabilă urmare în plan religios a fost îndepărtarea treptată a artei de Biserică și de dogmele acesteia, scindare care s-a repercutat inclusiv asupra noilor manifestări artistice. Impulsionați de posibilitățile de lărgire a orizonturilor culturale, artiștii secolului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și spiritual. Întâlnirea dintre gândirea liberală și tradiția catolică, după părerea economistei franceze, este de acum inevitabilă, mai ales - așa cum susține ea - după ce marea operă a lui Hayek a eliminat din liberalism trăsăturile moștenite de la «acea Epocă irațională a rațiunii» (raționalismul de tipul iluminismului, utilitarismului și materialismului: caracteristici de bază ale lui homo oeconomicus) care-l făceau ostil învățăturii creștine și gândirii sociale a Bisericii. Și dacă astăzi ne uităm spre trecut și privim cu atenție problema genezei capitalismului, atât de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
cei care predau să fie convinși că separarea de Aquinat, mai ales în aspectele metafizice, nu va fi lipsită de daune grave. Pusă în acest mod temelia filosofiei, să fie ridicat cu mare atenție edificiul teologic». 3. Care este soarta raționalismului neoscolastic? Odată ajunși la acest punct, sunt inevitabile câteva întrebări: nu are nici un sens legarea credinței de o teorie științifică, și asta pentru că, așa cum afirma Galileo Galilei, «mecanica ne spune cum merge cerul și credința cum se merge în cer
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
apărut mai apoi atât în «L’Osservatore Romano» din 27 octombrie 1996, cât și în «La Civiltà cattolica» (3515, IV, 1996), cu titlul «Credința și teologia în zilele noastre». Iată concluzia referitoare la raporturile dintre rațiune și credință: «Consider că raționalismul neoscolastic a falimentat în încercarea sa de a voi să construiască praeambula fidei cu o rațiune total independentă de credință, cu o certitudine pur rațională; toate celelalte încercări, care urmează aceiași cale, vor obține la sfârșit același rezultat. Referitor la
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
celălalt neagă formal că Dumnezeu poate să fie văzut de gândirea umană în acest fel [...]. E vorba de fideism? Ambii îi opun efortul cel mai complet al inteligenței ca să-l dovedească pe Dumnezeu și să interpreteze datele credinței. Vorbim de raționalism? Ambii coordonează efortul inteligenței în actul credinței și susțin influența benefică a actului credinței asupra operațiunilor inteligenței. Acord profund, indestructibil, proclamat de tradiție [...] și niciodată contestat» (E. Gilson). Însă acest acord, am putea spune cu gestaltiștii, este dat în linii
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
comportamentul actorilor este considerat drept un factor de mediere (Cowles, Caporaso și Risse 2001; Börzel și Risse 2003; Radaelli 2003), sau factor inhibant (Fabbrini 2003; Graziano 2004), care acționează asupra impactului europenizării. În conformitate cu cea de a doua logică de acțiune (raționalism), un factor inhibant este reprezentat de existența actorilor interni care nu împărtășesc valorile europene sau au interesul să neutralizeze europenizarea prin maximizarea propriilor utilități. Acest discurs este încă și mai relevant dacă ne referim la actori (chiar și instituții sau
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
urmă. În ultima parte a anilor '90 au apărut o serie de studii care, inspirându-se în special din paradigmele relațiilor internaționale, s-au concentrat pe rolul organizațiilor internaționale în promovarea normelor și valorilor. Aceste cercetări, utilizând în principal paradigmele raționalismului și instituționalismului sociologic (sau mai bine spus ale constructivismului), au încercat să identifice care sunt mecanismele care susțin acțiunea organizațiilor internaționale și în ce condiții aceste mecanisme produc efecte palpabile și, în special, care sunt motivațiile care fac statele să
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
în special asupra modelului stimulentelor externe, dat fiind că prezintă ipotezele care vor fi reluate în modelul folosit în prezenta cercetare. Simplificând, putem să afirmăm că un astfel de model se bazează pe acea logică de acțiune care derivă din raționalism, despre care am vorbit deja, în baza căreia actorii interni răspund cerințelor UE, armonizând instituțiile și politicile naționale, pentru a primi stimulentele oferite adecvate, și văd în procesul însuși o posibilitate de redistribuire a resurselor 58. UE impune drept condiție
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
asupra acestuia. Textul de la care pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute de milioane de dolari în profitabila industrie a vrăjitoriei. Ignoranța, credulitatea, disperarea, dar și dorința de câștig
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la un an, Îngrășați În prealabil, oferind cumpărătorilor patru feluri de mîncare delicioase la un preț cît se poate de rezonabil. Realismul supralicitat devine unul al ororii. Ironia exemplificată mai sus a fost una a sarcasmului, a escaladării realimsului și raționalismului mimat pînă ce acestea se convertesc În contrariu. Un fel de ironie prin reducerea la absurd. Nu este cazul haiku-ului, el este mai degrabă surprins În remarca mai blîndă: "Condiția ironistului și tendențiozitatea discursului său se Împacă greu cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prin preschimbare În altceva. Cu sfială și cu o mută uimire, printre sau peste stinghiile gardului, stînjenelul privește (și pentru noi)... marea și veșnica trecere. stînjenel la gard - trece alene Încă o primăvară Integrîndu-se Într-un fel În aria unui raționalism european, mai flexibil și mai fragil, ținînd de tradiția pascaliană a trestiei gînditoare, stînjenelul ilustrează modalitatea de a gîndi pornind de la ceea ce simți și trăiești, uneori fără măcar a mai verbaliza. Adio arme Declanșarea căutării cred că a venit mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a fost, din nou, îmbunătățită substanțial. Jack Donnelly a scris un capitol nou despre diversele curente din cadrul realismului. Jacqui True a redactat, practic, un nou capitol despre feminism. Capitolul lui Andrew Linklater despre Școala Engleză îl înlocuiește pe cel despre raționalism, inclus în primele două ediții. În fapt, toate capitolele au fost revăzute și actualizate, reflectând evoluțiile din literatură și luând în considerare, acolo unde era cazul, semnificația momentului "11 Septembrie" pentru teoriile politicii mondiale. Prezenta ediție include și o introducere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt atrași de elemente de realism și idealism, însă ei gravitează către o cale de mijloc între aceste extreme, niciodată în întregime reconciliați cu oricare din cele două puncte de vedere. Acesta este exact felul în care Wight (1991) descrie "raționalismul" sau "tradiția groțiană", din care descinde Școala Engleză, într-o faimoasă serie de conferințe ținute la London School of Economics în anii '50. El argumentează în acele conferințe că "raționalismul" a fost "via media" dintre realism și ceea ce el a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vedere. Acesta este exact felul în care Wight (1991) descrie "raționalismul" sau "tradiția groțiană", din care descinde Școala Engleză, într-o faimoasă serie de conferințe ținute la London School of Economics în anii '50. El argumentează în acele conferințe că "raționalismul" a fost "via media" dintre realism și ceea ce el a numit revoluționarism un grup de perspective ce cred în posibilitatea înlocuirii ordinii internaționale cu una bazată pe pace și dreptate (vezi și Wight 1966: 91). În acest context, el se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
statele trebuie să încerce să îmbunătățească societatea internațională oridecâte ori circumstanțele o permit (vezi Buzan 2004 pentru o discuție recentă despre relațiile dintre societatea internațională și societatea mondială la Școala Engleză). Merită acum să revenim la ideea lui Wight că "raționalismul" este "via media" între realism și revoluționarism. Citită în paralel cu scrierile lui Bull despre ordine și dreptate, putem considera că Școala Engleză crede că existența unei societăți de state este dovada faptului că s-a făcut un progres în ceea ce privește
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ordinea internațională este o realizare fragilă și că statele au fost oricum incapabile să ajungă la un acord privind sensul conceptului de dreptate globală. Câteodată, Bull pare să se fi aliniat cu ceea ce Wight a descris ca aripa "realistă" a raționalismului, dar, în alte cazuri, el este mai aproape de aripa "idealiștilor" (Wight 1991: 59). S-a spus că, spre sfârșitul vieții sale, Bull s-a îndreptat foarte vizibil către un punct de vedere mai "solidarist" (vezi Dunne 1998: Capitolul 7). Această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]