2,941 matches
-
sociocognitiv). Concluzia bazată pe o logică a „minimului efort” - cu însemnate consecințe în plan adaptativ - este aceea că el va încerca să-și armonizeze poziția pe cât se poate mai apropiată de cea corectă, totuși fără a-și contrazice total propriile raționalități inițiale (de remarcat faptul că subiectul nu știa că se află într-o situație experimentală propriu-zisă și, ca atare, acțiunea sa este una bazată pe mecanisme și finalități proprii modului său cotidian de acțiune). • O a doua cauză ține de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
favorizeze apropierea de soluții: Tabelul 20. Matrice folosită în etapa descoperirii soluției (adaptare după Isaksen și Treffinger) Utilizarea unei astfel de fișe (criteriile înscrise drept capete de listă pot fi mult mai multe, definite de nevoile și situația concretă) sporește raționalitatea alegerii și diminuează apariția unor conflicte legate de argumentarea alegerii unei soluții anume. ¬ Descoperirea acceptării. Această ultimă etapă include: - punerea planului rezultat în acțiune; - îndeplinirea soluțiilor; - punerea tuturor elementelor într-un tot pentru a putea funcționa ca atare; - detectarea potențialului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Hristos (acestui obiectiv fundamental al credinței creștine i-a consacrat, între altele, studiul Iisus Hristos sau Restaurarea omului, 1943), semnificațiile Sfintei Treimi, Biserica și rosturile ei, energiile divine increate (abordate încă din monografia Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, 1938), raționalitatea creației, a firii omenești și a lumii în genere - totul dezvoltându-se în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
mai ales într-o epocă mai tîrzie. „Cărțile Platonicilor”, cum le-a numit Augustin, i-au furnizat unele explicații fundamentale, în special cea legată de existența unui singur Dumnezeu (care depășea dualismul maniheist) și de logosul său, supremă înțelepciune și raționalitate; Augustin a observat apoi în Confesiuni că această doctrină putea fi găsită și în Evanghelia după Ioan, dar aceasta nu însemna că neoplatonicii puteau să se ridice la nivelul Evangheliei, pentru că le lipsea credința în persoana Mijlocitorului dintre Dumnezeu și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Evaluarea elevilor folosind calculatorul personal trebuie realizată ținând cont de criteriile de performanță precizate în Standardele de Pregătire Profesională. Instruirea asistată de calculator, (IAC) componentă esențială a procesului de învățământ, introduce modificări majore în învățământul tradițional aducând un plus de raționalitate, rigoare logică în proiectarea și programarea materiei de învățat, în elaborarea strategiilor didactice, precum și în evaluarea și autoevaluarea performanțelor elevilor. Spre deosebire de învățarea tradițională, în care întreg demersul didactic era centrat pe profesor, în instruirea asistată de calculator elevul se află
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
dată de logica formală. Discursul argumentativ nu se bazează pe forța de convingere, ci pe modul în care fiecare argument ajută. Chiar dacă el este foarte puternic, luat separat, poate deveni nesemnificativ la îndeplinirea scopului. Actul argumentativ rămâne legat strict de raționalitate. Psihologia susține că argumentarea este analizată din punct de vedere al subiectivității individuale. Din această perspectivă argumentarea devine un fenomen social prin care un individ influențează pe altul, iar această influență se răsfrânge și asupra celorlalți. În contexte interpretative se
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
set de raționamente, ce au mijloace și scopuri, ce vor dovedi caracterul adevărat sau fals al unei afirmații. Cel ce argumentează nu face din afirmațiile sale o demonstrație a caracterului adevărat sau fals, ci încercă să convingă interlocutorul prin „jocul raționalității“. Din păcate, în realitate, lucrurile nu se petrec astfel. Argumentarea apare pentru receptor cu destule elemente ce nu țin de traiectul ei rațional, ci mai degrabă de forța ei persuasivă: jocuri de cuvinte, interogații retorice, ambiguități intenționat plasate, figuri și
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia de piață, societatea civilă, separația puterilor - adică marile valori liberale susținute de Locke, Hume, Montesquieu, Tocqueville (Tănase, 1995, p. 3). Perioada de înflorire a acestor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un progres real într-o societate. Așadar, oriunde se trece de la tradițional la modern, modernizatorii au de trecut următoarele obstacole: a) obstacole economice; b) obstacole politice; c) obstacole psihologice (apud So, 1990). Depășirea obstacolelor ar fi recompensată cu „trofee ale raționalității și civilizației moderne” (apud So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în drumul spre caracteristicile sistemului capitalist - raționalitate, ascetism, continuitatea producțiilor și a pieței, piețe ale forței de muncă. Depășirea lor aduce așadar recompense constând în dobândirea unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a) obstacole economice; b) obstacole politice; c) obstacole psihologice (apud So, 1990). Depășirea obstacolelor ar fi recompensată cu „trofee ale raționalității și civilizației moderne” (apud So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în drumul spre caracteristicile sistemului capitalist - raționalitate, ascetism, continuitatea producțiilor și a pieței, piețe ale forței de muncă. Depășirea lor aduce așadar recompense constând în dobândirea unor caracteristici ale sistemului capitalist: raționalitate, universalism, continuitate producție-piață, piețe libere etc. (apud So, 1990). Obstacole politice, care trebuie depășite pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în drumul spre caracteristicile sistemului capitalist - raționalitate, ascetism, continuitatea producțiilor și a pieței, piețe ale forței de muncă. Depășirea lor aduce așadar recompense constând în dobândirea unor caracteristici ale sistemului capitalist: raționalitate, universalism, continuitate producție-piață, piețe libere etc. (apud So, 1990). Obstacole politice, care trebuie depășite pentru a reuși să înlocuiești economia patrimonialistă și de rudenie cu organizații administrative raționale și cu instituții legale - această tranziție aduce după sine separarea locurilor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca o întrebare: cum se apără societatea tradițională în fața înaintării valorilor capitaliste? Ideea promovată de Davis este că societățile tradiționale se tem nu de progres, ci de turbulențe sociale și morale, de corupție etc., ceea ce arată că agenții purtători de raționalitate sunt constitutivi societății în întregul ei, nu doar unor categorii, cum ar fi capitaliștii protestanți, așa cum apare în lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiectului comunitar (Sandu, 2005, p. 32). Sandu (2005, p. 15) arată că putem vorbi de mai multe tipuri de participare, în funcție de motivația pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum am arătat anterior, fondurile sociale condiționează finanțarea proiectelor comunitare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectiv, care poate crea o „masă critică” ce modifică funcția de utilitate a participării pentru contributorii ulteriori. În același fel, Elster (1988) depășește aparenta iraționalitate a celor care contribuie la început, cei care creează masa critică, atribuind participarea acestora unei raționalități de tip axiologic. O excepție în acest domeniu de cercetare este lucrarea lui Samuel Popkin despre „țăranul rațional” (1977). Analizând organizațiile țărănești anticoloniale din Vietnam, Popkin recunoaște importanța liderilor pentru succesul acestora. El definește persoana ce organizează o acțiune colectivă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
disciplinei « științe » care abordează fenomenele și un anumit nivel al realității sub toate aspectele, interdisciplinar, atingând toate laturile sale. Dintre obiectivele specifice educației pentru mediul inconjurător amintim : “*”Ințelegerea primatului calității mediului asupra avantajului economic în orice activitate ; “*” Sesizarea ideii că raționalitatea omenirii înseamnă și raționalitate în raport cu propriul mediu de viață ; “*” Ințelegerea caracterului global nedisociabil al mediului. Dacă ne întrebăm ce șansă are educația pentru mediu intr-o lume mânată de interese materiale și ce efecte ar avea, nu trebuie să fim
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
fenomenele și un anumit nivel al realității sub toate aspectele, interdisciplinar, atingând toate laturile sale. Dintre obiectivele specifice educației pentru mediul inconjurător amintim : “*”Ințelegerea primatului calității mediului asupra avantajului economic în orice activitate ; “*” Sesizarea ideii că raționalitatea omenirii înseamnă și raționalitate în raport cu propriul mediu de viață ; “*” Ințelegerea caracterului global nedisociabil al mediului. Dacă ne întrebăm ce șansă are educația pentru mediu intr-o lume mânată de interese materiale și ce efecte ar avea, nu trebuie să fim părasiți de optimism, să
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
rău ceea ce e dezaprobat de ei). Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine și rău, ca un adevărat simț moral determinat, discernământul se construiește permanent prin socializarea cunoașterii. Ca facultate umană inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
La începutul secolului XXI asistăm la ruinarea sa și înlocuirea cu numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a nu stârni noi suspiciuni. Mai ales tendința gândirii postmoderne de a înlocui obiectivitatea cu subiectivismul și raționalitatea cu iraționalismul generează spaime. Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea conduce la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
4. Etapele modernismului perpetuu" Această frământare a gândirii postmoderne nu putea fi ocolită de teoria curriculumului. Începând din anii ’80, curricula moderne au intrat în criză. Traversează o eră de mare credință în virtuțile universale ale ingineriei și tehnologiei. Religia raționalității, obiectivității și eficienței avea chiar și o „biserică”: întreprinderea producătoare de bunuri materiale. Era curriculumului modern e însă mai complexă, ea străbătând cel puțin trei etape relativ distincte. Etapa premodernă - între 1918 (anul apariției cărții lui Bobbitt care a dat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmoderniste. „Deconstrucționalismul” (Derrida), „destructivismul” (Lacan), „subiectivismul” hiperrealist, hermeneutica etc. sunt asociate, deloc justificat, cu „dadaismul” interbelic, cu mișcarea New Age și cu retorica haotică a diverșilor nihiliști din secolele XIX-XX. Dar există și critici juste care atrag atenția că repudierea raționalității și a științificității din discursul postmodernist ține de un avangardism juvenil care nu duce la nimic. Reconsiderarea lucidă a acestora nu înseamnă abandonarea nerațională a tuturor frământărilor postmoderniste. Cu atât mai mult cu cât ele au avut darul de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și curriculumului, după câte cunosc, n-au infirmat în vreun fel această concepție generală - dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial, mort
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțelepți ai neostoicilor nu-i influența pe creștinii din Imperiu supuși prigoanelor de tot felul. De-a lungul întregului al doilea veac și după sosirea migratorilor, creștinii au adoptat numeroase soluții stoice pentru a evita anomia și silniciile. Dar fără raționalitatea poruncitoare, imperor, a stoicilor, ci cu misticismul sans rivages, cu evlavia infinită și bona fides slăvită de evangheliști. Așa a apărut soluția monastică 1. Era un liman la capătul oceanului lumii romane, frământat de uragane externe și de sfâșieri lăuntrice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cauzal” einsteinian într-un coșmar probabilistic ce îl silea chiar și pe Dumnezeu să „joace zaruri”. Și cu teoria curriculumului modern s-a întâmplat ceva asemănător. „Fructul” curricular modern părea să atingă perfecțiunea în anii ’60-’70. Temeiurile invocate erau raționalitatea, obiectivitatea, eficiența și progresul. Cercetătorii și teoreticienii domeniului îi imitau pe cei din științele naturii și se percepeau pe ei înșiși drept oameni de știință și ingineri. Dar în anii ’60 viermele edenic începuse să „roadă” temeliile Marii Izbânzi - știința
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale eficientismului, progresivismului și pragmatismului. Reconceptualismul și umanismul au evoluat spectaculos în deceniul următor, aplicând lovituri letale gândirii curriculare moderne și demonstrând că pilonii săi de bază, raționalitatea și obiectivitatea, sunt, de fapt, „călcâie ale lui Ahile”. Mentorul celor „doi părinți ai reconceptualismului” - Dwayne Huebner și James Macdonald - a fost profesorul de curriculum de la University of Wisconsin, Virgil Herrick. (Era un fel de Petre Țuțea american, care gândea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]