2,850 matches
-
a îndepărta confuzia, făcând afirmații ferme, cu titlu de previziune. Al doilea motiv, înrudit, pentru care nu vom operaționaliza varianta de neorealism a lui Wohlforth constă în faptul că această perspectivă este vulnerabilă în fața criticilor potrivit cărora ea oferă o raționalizare post hoc a previziunilor neîndeplinite, asociate cu modelul neorealist convențional. Neorealiștii înșiși recunosc faptul că sistemul internațional emergent reprezintă o oportunitate ideală pentru testarea predicțiilor lor în raport cu tiparele de comportament, pe măsura apariției lor. Dacă neorealiștii s-ar îndepărta ulterior
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
abuzeze de propria putere, care nu se supune niciunui control. Astfel, concentrarea capacităților în interiorul sistemului se va "dizolva" gradual, pe măsură ce se reface balanța de putere. Modificarea adusă de Wohlforth teoriei neorealiste este, așadar, deschisă criticii potrivit căreia ea face o raționalizare post hoc a eșecurilor predictive, asociate cu explicația neorealismului convențional pentru structura emergentă a politicii internaționale. Din acest motiv, în studiul de față nu am operaționalizat și nu am testat argumentul realist structural modificat al lui Wohlforth, privitor la stabilitatea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Weber, 1996). Pierre Bourdieu arată că eficacitatea acestui proces este de a "naturaliza" dimensiunile cele mai excepționale ale "socialului", înscriindu-le în cotidian și încorporându-le (sub formă de habitus, de hexis corporal sau de etos de clasă). • Rutinizare și raționalizare Charisma religioasă se secularizează adoptând reguli formale și combinându-se cu alte "tipuri" de dominare. Capătă alte forme, ca, de exemplu, contractul juridic "de la caz la caz". Se implică în noi domenii, se birocratizează, se extinde la alte figuri dominante
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
riturile profane", care le banalizează și le rutinizează în afara oricărei liturgici sacre (Goffman, 1974, și Rivière, 1995), charisma unui singur om a migrat dinspre puterea religioasă, militară și politică spre toate celelalte domenii simbolice. Weber notează că rutinizarea echivalează cu raționalizarea sau că aceasta din urmă este forma generală prin care rutinizarea cuprinde religiosul, economicul, artisticul, politicul: funcțiile de excepție, figurile exemplare, idealurile legendare sfârșesc prin a se disipa în banalitatea competențelor, sta-tuturilor și rolurilor. Se diluează în ordinea corporațiilor, al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deontologie; școlile de aplicație, care recrutează prin concursuri naționale (Școala Națională de Patrimoniu); asociațiile profesionale, ca AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), care reunește din 1948 criticii profesioniști din toate domeniile culturale, având ca misiune să le apere interesele. Raționalizarea economică Putere anti-economică (prin ignorare, indiferență sau ostilitate), charisma nu trăiește decât din "câștiguri ocazionale instabile" (Weber, 1995). Încălcarea legilor de schimb, ignorarea conflictelor de interese și indiferența față de condițiile de existență a pieței structurează perfect reprezentarea pe care artistul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
103, 109. Putere, 12, 24, 44-45, 62, 135, 162, 177-178, 182, 184-185, 192, 201, 209-210, 219-220, 223, 227, 229, 230, 234, 236-240, 259-260, 264, 276, 288, 304, 307, 310. R Raționalitate, 54, 61, 183, 213-214, 245, 249, 264-265, 285, 309. Raționalizare, 184, 192. Rațiuni, 46, 50-51, 54-55, 81, 85, 139, 142-143, 231, 306. Realism, 117. Reciprocitate, 226. Reconciliere, 218. Redistribuire, 218. Reflexie, 163. Regiune, 122, 204-206, 208-209, 228, 231, 233, 236. Reificare, 35, 147. Relativism, 36, 57, 217, 261, 305. Religie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cazul acelor bunuri care satisfac nevoi umane de bază. Satisfacerea nevoilor reclamă utilizarea resurselor rare, ceea ce înseamnă că trebuie făcute alegeri în privința alocării acestora. Acolo unde piețelor nu li se permite să opereze, sunt folosite alte sisteme și criterii pentru raționalizarea utilizării resurselor rare, cum ar fi alocarea birocratică, influența politică, statutul de membru într-un partid aflat la guvernare, relațiile de rudenie cu președintele sau cu principalii deținători ai puterii, mita și alte forme de corupție. Nu este deloc evident
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
urmă să producă mai mult și deci să ușureze penuria cauzată de controalele de prețuri. Deși prețurile în bani ar putea să crească pe termen scurt când prețurile sunt liberalizate, rezultatul final al acestei măsuri este creșterea producției și diminuarea raționalizării risipitoare și a corupției, astfel încât prețurile reale totale exprimate în termenii unei mărfuri de bază, ziua de muncă umană scad. Timpul pe care persoană trebuia să îl cheltuie pentru a câștiga o bucată de pâine în 1800 reprezenta o fracțiune
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ci doar un simbol pentru o gândire care face din limită un principiu ontologic suveran, respectiv o cale către determinarea ființei înseși. Nu numai că peras nu este la greci un concept de rând, dar el reprezintă o modalitate de raționalizare a lumii, bazată pe detectarea elementului primordial al organizării ei. Postularea unei "limite ultime", a acelui peiras pymaton, nu este rezultatul opțiunii arbitrare sau indiferente pentru o lume a finitului; dimpotrivă, aici este vorba de un spirit care trebuie să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un asemenea subiect trebuie să țină cont și de acești cercetători, ferindu-se cu strictețe de exclusivitatea instituțiilor existente. Dincolo de instrumentalizarea oricând posibilă a unui subiect dureros, cercetarea violenței în școală este deosebit de capabilă să pună în practică procese de raționalizare științifică sau, dacă mi-e permis să folosesc termenul, un logos, în sensul în care logosul este adevăratul contrariu al violenței (Weil, 1967). Sunt proiecte științifice care trebuie să fie de la bun început proiecte etice. În asta constă întregul interes
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lipsită de neajunsuri. Unul din ele este modul în care el tratează ideologiile internaționaliste. Urmînd ideea uzuală realistă (și materialistă) conform căreia legile, principiile și toate ideologiile sînt determinate de condițiile sociale, Carr susține că toate ideologiile internaționaliste sînt simple raționalizări operate de puterile dominante, cu scopul de a-și proteja poziția lor privilegiată. Dar, așa cum vom vedea imediat, această teză este contradictorie: chiar dacă acceptăm că toate ideile provin din interese particulare, nu toate interesele hegemonice sînt automat însoțite de o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
general acceptate de părțile aflate în conflict. El s-a concentrat mai mult asupra mijloacelor permise în război (ius in bello). Optînd pentru Oppenheim, Bull rămîne mai aproape de tradiția realistă: "Perspectiva pluralistă nu trebuie scoasă din discuție ca o simplă raționalizare a practicii de stat; ea este o concepție asupra societății internaționale întemeiată pe observarea ariei reale a înțelegerilor între state și inspirată de o anume percepție a limitărilor care, în această situație, fac utilă transformarea regulilor în reguli ale dreptului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu care el își începuse demersul. Cu siguranță, aceasta are prea puțin de-a face cu perspectiva lui Kuhn. Dar referirea la valori incompatibile explică de ce triadele au cunoscut un asemenea incredibil succes. Coeziunea triadelor noastre se bazează pe o raționalizare a trei ideologii politice principale, așa cum au apărut ele în nucleul anglo-american al disciplinei relațiilor internaționale: conservatorismul, liberalismul (în înțelesul său american) și radicalismul. De aceea părea atît de firesc pentru Michael Banks să amestece abordări atît de eterogene ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
materialistă la criza latentă de legitimitate a societăților secularizate n-ar trebui să fie o surpriză pentru realiștii al căror scepticism a făcut mult pentru a denunța valoarea reală a multora dintre aceste ideologii. Într-adevăr, tragica ambiguitate a unei raționalizări extinse în toate sferele vieții și a unei dezvrăjiri concomitente a fost subiectul constant al realiștilor timpurii, începînd cu Weber. Realiștii nu trebuie neapărat să se opună compromisului bunăstării. În comparație cu naționalismul iredentist, statul bunăstării a devenit un important factor de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru realism, cît și pentru poststructuralism este Max Weber (Walker 1988-1989: 12-13, 1993b: 148-53). Ceea ce face atît de ispititoare referirea la Weber pentru aceste teorii este analiza pe care el o face succesului civilizației occidentale, înțeles ca un proces de raționalizare, pe care Weber îl combină cu un simț al pierderii unității spirituale, cu dezvrăjirea, cum îi spune el. Weber este moștenitorul lui Kant și al lui Nietzsche. Într-o lume care l-a pierdut pe Dumnezeu se vor ciocni o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și "decizionismul" lui Carl Smith. Pentru a preveni acest risc, realiștii urmau de obicei soluția lui Weber a unei "etici a responsabilității". Această etică trebuia să se opună decizionismului și să protejeze sfera alegerii morale rezonabile de înaintarea inexorabilă a raționalizării. Dar atunci, vorba lui Rob Walker: responsabilitate pentru cine? Și din nou realiștii par să-l urmeze pe Weber, cel puțin în principiu, atunci cînd este vizată comunitatea națională. Există o tendință constitutivă către o legitimare de primă instanță a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
concomitent cu aceste instituții de guvernare teritorială, au fost create noi corpuri: regiunile și noile forme de asociere intermunicipală precum și consiliile de cartier. Rezultatul final al acestor dezvoltări a fost o imagine destul de confuză și dezordonată care avea nevoie de raționalizare. Din acest motiv, în 1999, prim-ministrul Lionel Jospin l-a rugat pe Pierre Mauroy, care, în calitate de prim-ministru în 1982 a supravegheat prima etapă a descentralizării, să elaboreze o comisie care să comunice relansarea și să dea coerență celei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și contrar unei perspective comune care le vede ca fiind destul de șoviniste și preocupate de ele însele, erau deschise și spre influențele din exterior, incluzând și Statele Unite. În 1968, de exemplu, guvernul francez a adoptat sistemul cunoscut sub numele de raționalizarea alegerilor bugetare ("rationalisation des choix budgétaires" RCB) inspirat de "Planning Programming Budgeting System" (PPBS) american care folosea tehnici de "raționalitate" precum Analiza Cost-Beneficiu.42 Această abordare a continuat să fie folosită pentru o perioadă, fiind abandonată în anii 1980. Este
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
footnote>- făcute pentru societățile occidentale - pun pe prim-plan rolul esențial al credințelor religioase În geneza capitalismului, cum ar fi „legăturile dintre reprezentările religioase fundamentale ale protestantismului ascetic și perceptele vieții economice cotidiene”<footnote Ibidem, p. 158. footnote>, sau că „raționalizarea modului de viață În această lume, În perspectiva celei de dincolo era efectul concepției despre chemarea protestantismului ascetic”<footnote Ibidem, p. l58, Réne Guénon, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1993, p. 118. footnote>, sau că „puritanismul a fost purtătorul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
interesele individuale de ordin economic, elaborarea și practicarea modelului „omului economic” terorizat de Max Weber), o politică (desfășurarea relațiilor de putere doar prin mecanismele atracției oferite de câștigul material direct), bineînțeles, o economie (reducerea problematicii producției și a muncii la raționalizarea și organizarea mijloacelor de acțiune În Întreprindere) și o morală (tot ce servește măririi câștigului este corect), problemele managementului se mută asupra „lucrurilor”: introducerea mașinilor mai performante, studierea logicii mașinii din care să rezulte modul de proiectare a locurilor de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
maturizează și mai mult, inovarea incrementală devine mai importantă și impune trecerea spre factori cum ar fi costul - ceea ce înseamnă că eforturile în cadrul industriilor care se dezvoltă în jurul acestor arii de produs tind să se concentreze tot mai mult pe raționalizare, pe economii pe scară largă și pe inovarea de proces pentru a scădea costul și a ameliora productivitatea. Inovarea de produs se referă tot mai mult la diferențierea prin personalizare, pentru a răspunde nevoilor particulare ale utilizatorilor specifici. Abernathy și
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
începutul anilor '70) Spre cea de-a doua jumătate a anilor ’60 se observă o accentuare a concu renței pe piață, care a determinat deplasarea importanței acordată investițiilor referitoare la noile produse și la extinderea schimbării tehnologice înspre investițiile vizând raționalizarea schimbării tehnologice. Aceasta a fost însoțită de o accentuare a importanței strategice a marketingului, întrucât marile companii eficiente se aflau în competiție pentru obținerea unor importante cote de piață. Pe acest fond, sub presiunea „cerințelor pieței”, percepția asupra procesului de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
anilor '80) Perioada anilor ’70 a fost marcată de rate ridicate ale inflației, de o creștere accentuată a șomajului, precum și de saturarea cererii (stagflație), capacitatea ofertei depășind de regulă cererea. Întreprinderile au fost constrânse să adopte strategii de consolidare și raționalizare, accentuându-se avantajele oferite de experiență și efectele de scală. În același timp s-a observat o tendință de focalizare strategică asupra controlului și reducerii costului. De-a lungul unui deceniu de constrângeri impuse de penuria de resurse, a devenit
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
condamnați la închisoare pentru fraudă. Răspunsurile primite au condus către sintetizarea motivelor în trei categorii: a) motive ce țin de presiune, stimulent sau motivație; b) motive ce țin de oportunitatea de a comite frauda; c) motive ce țin de justificarea, raționalizarea sau etica personală. Deși frauda este un concept juridic larg, în contextul ISA, auditorul este interesat de frauda care produce denaturări semnificative ale situațiilor financiare. În acest context, există două tipuri de denaturări intenționate care sunt relevante pentru auditor: - denaturări
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
rând prin rituri și ritualuri, mituri, eroi, ceremonii etc (interpretarea antropologică). • Leaderul trebuie să fie creativ, să dovedească multă flexibilitate și să aibă disponibilitatea de a aborda schimbarea pe planuri multiple. Într-o universitate, În care s-au făcut recent raționalizări ale activității, nu este deloc binevenit un nou program strategic sau o urmărire a unor criterii de performanță. Leaderul va trebui să creeze, dacă este abil, cu multă răbdare, o nouă configurație a universității. De multe ori succesele repetate se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]