1,672 matches
-
aibă un dram de talent literar iar pe lîngă cultură, să facă și dovada unui strop de imaginație și ne vine în gînd Zola cu al său celebru J'accuse în vreme ce vedetelor politice de astăzi, le este suficientă o personalitate radiofonică sau telegenică. Aceasta din urmă nu presupune nici cultură, nici har literar, nici imaginație, ci doar cîteva rudimente de artă actoricească. Dar să revenim la Tarde, care în apariția publicistului pe scena lumii citește un eveniment istoric major. Discursurile sînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
făcut ce-am făcut și am reușit să ajungem la radio. După ce au intervievat-o, a mai rămas ceva timp, așa că m-au rugat să fac ceva și am făcut. Începând din momentul ăla, am rămas dependent de programul ăla radiofonic. Apăream ca reporterul lor adolescent... cred că era de două ori pe săptămână atunci. Obișnuiam să intervievez oameni și apoi să pregătesc programele, nu-mi aduc aminte exact, dar făceam tot felul de lucruri în stația aceea radio, oarecum accidental
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
liceu ne-am înființat un post de radio. Aveam o rețea de difuzoare în fiecare sală de clasă, prin care făcea directorul anunțurile. Așa că am profitat de asta și în fiecare zi în pauza de prânz aveam câte un program radiofonic pentru toată școala. Îmi aduc aminte că am avut multe certuri: dacă se cuvenea sau nu să dăm pe post, chiar la deschidere, un cântec de Beatles, dacă asta intra sau nu în conflict cu valorile școlii noastre; am câștigat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nevoile vitale, ci nevoile de prestigiu. Ea se situează la nivelul vieții colective a satului. Vom reveni mai târziu la acest consum monetar a cărui natură este atât de specială. Nu vom putea rezolva această problemă a subactivității prin îndemnuri radiofonice sau de alt fel spre a munci sau a consuma bunuri de import. O acțiune nu are șanse de succes decât plasându-se pe două planuri: ▪ Introducerea constrângerii în consumul monetar plasând la maximum hrana în circuitul banilor (de exemplu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în anchetele privitoare la ascultarea radiofonică (1942-1943) și a evidențiat partea de autonomie a ascultătorilor (The People's choice, 1944); În Franța, Jean Stoetzel (1910-1987), titularul catedrei de sociologie de la Bordeaux după al Doilea Război Mondial (cel mai ilustru predecesor al său fiind Durkheim), și-a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar nu era oare luată în serios prin invitația la o prestigioasă emisiune radiofonică animată de un celebru gânditor? După adminstratorul parașutist, să cităm altă soluție, de data aceasta mai comună: cea a școlii-fortăreață. O reprezentare foarte frecventă a violenței în școală este că aceasta provine exclusiv din exterior, că fortăreața este asediată. Pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Iași care în numărul 3/2006 pe pagina întâi și pe întreaga pagină cinci publica un text pe care l-a citit Ioan Marina Vasluianul viitorul patriarh ortodox român Iustinian, pe atunci doar episcop vicar al Mitropoliei Moldovei, la emisiunea radiofonică „Ora satului", din ziua de duminică l iulie 1945, de la ora 13, aducându-i-se învinuirea nefondată, că „făcea o înflăcărată propagandă cooperației", susținând „poziția guvernului comunist român" (!), anticipând și susținând „politicile sociale și economice ale regimului comunist față de țărănime
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Târgoviște, Meridianul. Tip. Atentat la poezie, 1995, Dialoguri perpendiculare, 2001, ș.a. ARHIRE, Vasile. n. 18 iulie 1959, la Huși, în județul Vaslui. Pasionat de publicistică încă de pe băncile liceului, Vasile Arhire a abordat mai întâi presa scrisă (1975), apoi cea radiofonică (1977), dedicându-se din 1991, televiziunii. Inginer constructor, master în comunicare și relații publice, a realizat peste 3000 de articole în presa centrală și locală; 2500 de emisiuni de radio și televiziune; circa 1000 de transmisii sportive de radio și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ea și o să vedeți că persistă limba de lemn, bolnavi cum suntem noi, dălăciți de moldovăcie. Vă spun cu toată seriozitatea ceea ce vă spun, pentru că o să mor și o să-mi pară rău că n-am spus adevărul. În fiecare emisiune radiofonică la care participă, Vàclav Havel își mustră poporul. De ce oare, în mijlocul unui auditoriu tânăr, nu aș spune tot ceea ce cred? Iertați-mă, vă rog, sunt la o sărbătoare, sunt la o premieră, totul este bine, dar nițică critică (nu pot
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ineficient". De aceea, romanul lovinescian nu reușește să reînvie "viața interioară a lui Eminescu", arătând mai degrabă "chipul în care o minte lucidă, limpede și subjugată de rigorile logicii reflectă reveria"205. "Mimetismul spiritual" va fi sancționat, într-o cronică radiofonică, și de Perpessicius 206, care acuză, de asemeni, aceeași "eroare psihologică" inadmisibilă, în opinia sa, într-un context în care romanul românesc învățase deja "lecția" monologului interior: "Eminescu a fost fără doar și poate un oniroman. [...] A-l prezenta sub
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prima linie a opoziției în diaspora indiferent de voga unui atare subiect de interes public, fie subversiv, înainte de 1989, dar nu mai puțin public, fie restitutiv în anii postdecembriști ai ieșirii din clandestinitate a receptării, pe toate canalele, a operei radiofonice și scriptice constituie argumentele, impulsul, și totodată promisiunea unei cercetări în cel mai înalt sens utile și așteptate. Acest studiu se apleacă asupra vieții și, prin consecință, asupra operei autoarei. Grevată de un interes complex, care ține atât de restituirea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
teme și câmpuri istorico-literare intersecta(n)te. Ideea ei este de a prezenta sistematic palierele scrisului Monicăi Lovinescu, distingând între mijloacele discursului adoptat, respectiv critic, memorialistic, ficțional. Este vorba, în esență, despre operele publicate în seria diaristică de Jurnale, eseuri radiofonice, Unde scurte, romanul Cuvântul din cuvinte, volumul de memorii La apa Vavilonului. Acestea din urmă sunt, potrivit Mihaelei Burlacu, "construite după șablonul discursului literar, pe când Jurnalul și Unde scurte au la bază și formele discursului cultural. Intertextualitatea camuflează legătura dintre
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
organizației "Comitetul pentru Activitate Intelectuală", "Comitetul pentru Radio și Presă" și "Comitetul de Contacte Americane". "Comitetul pentru Radio și Presă" are misiunea să faciliteze contactul personalităților politice originare din Europa subjugată cu țările din care provin. Frank Altschul organizează operațiunile radiofonice și este însărcinat cu problemele românești. Prin activitatea radiofonică se încearcă schimbarea stării de fapt de dincolo de Cortina de Fier. Prima transmisiune a postului "Europa Liberă" se face pe 14 iulie 1950 din sediul principal stabilit în München. Postul are
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Presă" și "Comitetul de Contacte Americane". "Comitetul pentru Radio și Presă" are misiunea să faciliteze contactul personalităților politice originare din Europa subjugată cu țările din care provin. Frank Altschul organizează operațiunile radiofonice și este însărcinat cu problemele românești. Prin activitatea radiofonică se încearcă schimbarea stării de fapt de dincolo de Cortina de Fier. Prima transmisiune a postului "Europa Liberă" se face pe 14 iulie 1950 din sediul principal stabilit în München. Postul are misiunea de a distruge monopolul sovietic asupra informațiilor și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ierunca sunt întrerupte fără nicio justificare. Cea de a doua parte, denumită simbolic Postmicrofon, conține materiale publicate în revista "22", "Vatra" și "Viața Românească". În aceste articole se simte oscilația dintre resemnare și obsesie, ca un apendice al întregii activități radiofonice în care esteticul se îmbină cu eticul, mentalitatea de critic literar cu atitudinea de războinic. Autoarea reține în Unde scurte o mică parte din emisiunile radio. În 1994, după finalizarea seriei, într-o convorbire cu Ileana Corbea, conchide scurt: "Am
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
războinic. Autoarea reține în Unde scurte o mică parte din emisiunile radio. În 1994, după finalizarea seriei, într-o convorbire cu Ileana Corbea, conchide scurt: "Am scos, să zicem, cam o zecime probabil din activitatea aceasta de cronică literară, etico-politico-sociologico radiofonică, sau cum vreți să o numiți. Ea a început prin anii '50 și a ținut până în 1990. Sunt patruzeci de ani de efectivă activitate din care am scos deja șase volume a câte trei sute, patru sute de pagini fiecare"210. Să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
presupune în România curajul literar, cenzura, capacitatea de a vorbi despre comunism în literatură fără a sacrifica literatura. Discursul public al Monicăi Lovinescu stârnește rezistență, anti-propagandă și nonconformism. III.1.1. Exercițiul de interpretare. Critică sau cronică literară Cronicile literare radiofonice modelează valoric orizontul de așteptare al publicului și reacțiile scriitorilor în fața acestui orizont. Există credința că oamenii pot fi convinși și influențați în a-și însuși puncte de vedere străine de personalitatea lor, dar când este vorba de modele axiologice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în neconcordanță cu valoarea operei, Monica Lovinescu își exprimă dezaprobarea și indică publicului o altă direcție a receptării, așa cum se întâmplă în cazul tatălui său și a scriitorilor de renume din perioada interbelică. Nicoleta Sălcudeanu creează o listă a activităților radiofonice cu scopul de a arăta și justifica ritmul frenetic, frustrarea și oboseala cotidiană. În spatele emisiunilor "geme o cantitate uriașă de efort și de sacrificiu: încercarea, adesea zadarnică de a coagula intelectualitatea românească desțărată, promovarea creației românești în străinătate, sisifica determinare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înseriază aproximativ o zecime din emisiuni în Unde scurte. Urme ale celorlalte apar printre filele Jurnalului, dar nu suficient de proeminent pentru a putea reconstrui scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dacă nu cea mai bună, cel puțin îndrăznesc să sper cea mai puțin inexpresivă dintre traducerile lui Caragiale"395 publicată abia în 1994. Joaca se termină, actorii ei se întorc la activități mai urgente: montarea pieselor de teatru și activitatea radiofonică. Prietenia lor se întrerupe pentru un deceniu, grație orgoliului bine cunoscut al lui Eugen Ionescu care evită, în vremea lansării sale în viața teatrului parizian, colaborarea directă cu exilul pentru a nu primi calificativul de exilat anticomunist. Atunci când o trupă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional. Discursul critic ființează emisiunile reținute în Unde scurte. Doar o zecime din activitatea radiofonică face obiectul celor șase volume. Principiul după care se ghidează în selecția textelor este repetitivitatea și relevanța. Din arhivă, emisiunile dau senzația de recurență a temelor, de excesiv. În cotidian, ele răspund nevoilor publicului. Desigur, în patru decenii de activitate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fi prezentat listele de candidați 328. Cu toate că Statele Unite continuau să se plîngă, comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală, pretinzînd că persoanele din apropierea birourilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din vorbitori au depus mărturie împotriva Administrației, Comisia a audiat și cîțiva reprezentanți ai unor grupuri etnice și religioase care au pledat în favoarea lui Reagan. Printre aceștia se numărau Thad Lempicki, de la Fundația Culturală Româno-Americană, pastorul Dănilă Pascu, de la Ora Radiofonică Românească și pastorul A.S. Lucaciu, din Frăția Baptistă Româno-Americană. Reprezentanții celor două organizații evreiești principale aveau păreri divergente. Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est privea audierile ca pe un mijloc de înlesnire a emigrării evreilor din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
destinație. Mergeți la culcare la timp. Dacă este nevoie, luați plante medicinale cu efecte somnifere (vedeți secțiunea Insomnia). Dacă vă treziți în toiul nopții din cauza decalajului orar, nu vă ridicați din pat. Dacă vă plictisiți, ascultați muzică relaxantă sau emisiuni radiofonice. Respectând perioada de odihnă din zona noului fus orar facilitați tranziția. Dacă din cauza decalajului orar vă e somn când nu este vremea de culcare, faceți lucruri care vă țin treaz - întâlniri, exerciții fizice sau alte activități care vă plac. CE
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ca jocul de rol, experimentul ca formă de învățare, metode centrate pe grup, studiul de caz și altele. Dar nu sunt abandonate metodele tradiționale: conferințele, dezbaterile, discuțiile, colocviile, stagiile de o zi, seminariile, demonstrațiile, proiectarea de filme, reprezentările teatrale, emisiunile radiofonice cu tematică de educație a adulților (exemplu: „Școala părinților”). Se recomandă adaptarea la ritmul de activitate și de învățare al fiecărui individ, cu caracteristicile și interesele sale. Nu sunt eficiente, s-a observat, stilurile tradiționale de a transmite cunoașterea, într-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]