1,172 matches
-
cea mai ridicată eficiență, putând ajunge până la 99%. Figura 15 - Depresurizarea solului sub membrană aplicată la clădiri din România ... 5.2. Presurizarea clădirilor Presurizarea clădirilor este strâns legată de funcționarea sistemului de ventilare mecanică, iar acest sistem de atenuare a radonului se aplică strict în cazul clădirilor cu sisteme de ventilare mecanică. Presiunea din interiorul clădirii este reglată prin sistemul de ventilare mecanică. Este esențial ca presiunea din toate încăperile să fie echilibrată. De cele mai multe ori, presurizarea se realizează
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
asigură o ventilare prin degajare în clădire, creând o presiune pozitivă foarte mică și o ventilare îmbunătățită. Sunt utilizate pe scară largă în zonele cu umiditate ridicată, atât pentru a îmbunătăți mediul interior, cât și pentru a reduce concentrația de radon din interior. Presurizarea clădirilor cu locuri de muncă sau cu acces și utilitate publică se poate dovedi dificil de echilibrat în orice moment. Din acest motiv, presurizarea clădirilor în practică are o aplicabilitate limitată. Mai mult, în clădirile presurizate trebuie
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
fluxului de aer. Alimentarea cu aer se realizează de obicei din aerul exterior. Dacă se folosește aerul interior, trebuie acordată atenție în a nu se presuriza unele încăperi din clădire, deoarece acest lucru ar putea induce aspirația aerului bogat în radon de sub clădire exact în aceste camere. Când se folosește aer exterior trebuie acordată atenție în a nu răci excesiv structurile podelei (este afectată eficiența energetică). În locul punctului de aspirație, se introduce un punct de presurizare. Acest punct și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
scurgere de aer prin oricare dintre aceste conexiuni, atunci sistemul nu va reuși să suprapresurizeze zona sub-plăcii. Toate punctele de scurgere din pardoseală trebuie să fie sigilate cu atenție, deoarece orice scurgere ar putea permite aerului din sol bogat în radon să pătrundă în clădire. Deoarece sistemul va presuriza zona sub-plăcii, nu este nevoie de o conductă de evacuare. Dezavantajul acestor sisteme este că, pe parcursul sezonului rece, în condiții de vreme extrem de rece, pot îngheța traseele. ... 5.3. Ventilarea clădirilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
clădire. Deoarece sistemul va presuriza zona sub-plăcii, nu este nevoie de o conductă de evacuare. Dezavantajul acestor sisteme este că, pe parcursul sezonului rece, în condiții de vreme extrem de rece, pot îngheța traseele. ... 5.3. Ventilarea clădirilor Reducerea concentrației de radon din clădiri cu ajutorul ventilării depinde în mare măsură de gradul de etanșeitate la aer a pardoselii. Cu cât fluxurile de aer natural dinspre spațiul de sub pardoseală spre zona de locuit, sunt mai mici, cu atât rezultatul este mai
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
cât fluxurile de aer natural dinspre spațiul de sub pardoseală spre zona de locuit, sunt mai mici, cu atât rezultatul este mai satisfăcător. Când ventilatorul extrage aerul din subsol, pivniță sau spațiul tehnic, presiunea scade, iar rata de pătrundere a radonului din sol în clădire crește. Creșterea gradului de ventilare, ca urmare a aerului suplimentar atras în spațiul de sub pardoseală de afară sau din clădire, poate reduce concentrația de radon sub pardoseală. Dacă ventilatorul este dimensionat să reducă presiunea din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
sau spațiul tehnic, presiunea scade, iar rata de pătrundere a radonului din sol în clădire crește. Creșterea gradului de ventilare, ca urmare a aerului suplimentar atras în spațiul de sub pardoseală de afară sau din clădire, poate reduce concentrația de radon sub pardoseală. Dacă ventilatorul este dimensionat să reducă presiunea din beci/pivniță sub valoarea presiunii din spațiul de deasupra, aerul va curge prin punctele de intrare anterioare în spațiul subteran. Aceasta va reduce fluxul de aer cu conținut mare de radon
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
radon sub pardoseală. Dacă ventilatorul este dimensionat să reducă presiunea din beci/pivniță sub valoarea presiunii din spațiul de deasupra, aerul va curge prin punctele de intrare anterioare în spațiul subteran. Aceasta va reduce fluxul de aer cu conținut mare de radon din spațiul subteran și va crește gradul de ventilare în spațiul de deasupra. La clădirile cu destinația de locuințe, combinația dintre admisia redusă de radon și suplimentarea ventilării scade concentrațiile de radon din zona de locuit. Dacă presiunea din spațiul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
intrare anterioare în spațiul subteran. Aceasta va reduce fluxul de aer cu conținut mare de radon din spațiul subteran și va crește gradul de ventilare în spațiul de deasupra. La clădirile cu destinația de locuințe, combinația dintre admisia redusă de radon și suplimentarea ventilării scade concentrațiile de radon din zona de locuit. Dacă presiunea din spațiul subteran se mărește cu ajutorul unui ventilator, rata la care radonul pătrunde din sol în spațiu scade, iar ventilarea suplimentară va reduce și mai mult
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
reduce fluxul de aer cu conținut mare de radon din spațiul subteran și va crește gradul de ventilare în spațiul de deasupra. La clădirile cu destinația de locuințe, combinația dintre admisia redusă de radon și suplimentarea ventilării scade concentrațiile de radon din zona de locuit. Dacă presiunea din spațiul subteran se mărește cu ajutorul unui ventilator, rata la care radonul pătrunde din sol în spațiu scade, iar ventilarea suplimentară va reduce și mai mult concentrația de radon. Cu toate acestea, o
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
spațiul de deasupra. La clădirile cu destinația de locuințe, combinația dintre admisia redusă de radon și suplimentarea ventilării scade concentrațiile de radon din zona de locuit. Dacă presiunea din spațiul subteran se mărește cu ajutorul unui ventilator, rata la care radonul pătrunde din sol în spațiu scade, iar ventilarea suplimentară va reduce și mai mult concentrația de radon. Cu toate acestea, o presiune mai mare antrenează fluxuri de aer mai mari din spațiul de sub planșeu înspre spațiul de locuit, astfel
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
ventilării scade concentrațiile de radon din zona de locuit. Dacă presiunea din spațiul subteran se mărește cu ajutorul unui ventilator, rata la care radonul pătrunde din sol în spațiu scade, iar ventilarea suplimentară va reduce și mai mult concentrația de radon. Cu toate acestea, o presiune mai mare antrenează fluxuri de aer mai mari din spațiul de sub planșeu înspre spațiul de locuit, astfel încât reducerea concentrației de radon în locuință devine incertă. În vederea asigurării calității aerului interior este disponibilă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
spațiu scade, iar ventilarea suplimentară va reduce și mai mult concentrația de radon. Cu toate acestea, o presiune mai mare antrenează fluxuri de aer mai mari din spațiul de sub planșeu înspre spațiul de locuit, astfel încât reducerea concentrației de radon în locuință devine incertă. În vederea asigurării calității aerului interior este disponibilă o gamă largă de sisteme de ventilare, fiecare dintre acestea având avantaje, dezavantaje și posibilități de implementare. În funcție de elementele preliminare aflate sau puse la dispoziție în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
a aerului, care trebuie să se regăsească într-un echilibru, astfel încât percepția ocupantului asupra calității mediului interior să fie una bună. NOTĂ! Creșterea necontrolată a ventilării poate afecta diferența de presiune interior/exterior și va conduce la creșterea nivelului de radon în interiorul clădirii! Ventilarea mecanică cu recuperare de căldură (VRC) poate fi o soluție eficientă dacă o clădire are multiple probleme de calitate a aerului și este/va fi echipată cu un sistem HVAC, ce cuprinde centrala de tratare a aerului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
concomitent cu evacuarea aerului viciat. Prin intermediul recuperatorului de căldură se facilitează o parte din transferul termic de la aerul viciat ce este evacuat, către aerul introdus. Când este instalat și întreținut în mod corespunzător, VRC poate reduce concentrația de radon cu aproximativ 50%. Trebuie menționat că, pentru ca un sistem VRC să rămână eficient, este necesară o întreținere continuă. Instalarea sistemelor de ventilare Orice grilă de admisie a aerului trebuie amplasată conform reglementărilor în vigoare și, în orice caz, la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
întreținere stabilit de fabricant. O gură de admisie a aerului, înfundată cu gunoaie, frunze sau zăpadă, poate cauza scăderea presiunii din interiorul clădirii și a tirajului natural al coșului de fum și poate duce la creșterea ratei de penetrare a radonului în clădire. Instalarea ventilatorului Sistemele active de reducere a radonului trebuie să se descarce în exterior, așa cum se arată în Figura 17 (acoperiș), Figura 18 (capătul frontonului) sau Figura 19 (descărcarea din peretele lateral lângă nivelul solului). Sistemele active
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
înfundată cu gunoaie, frunze sau zăpadă, poate cauza scăderea presiunii din interiorul clădirii și a tirajului natural al coșului de fum și poate duce la creșterea ratei de penetrare a radonului în clădire. Instalarea ventilatorului Sistemele active de reducere a radonului trebuie să se descarce în exterior, așa cum se arată în Figura 17 (acoperiș), Figura 18 (capătul frontonului) sau Figura 19 (descărcarea din peretele lateral lângă nivelul solului). Sistemele active de reducere a radonului care se termină deasupra acoperișului sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
ventilatorului Sistemele active de reducere a radonului trebuie să se descarce în exterior, așa cum se arată în Figura 17 (acoperiș), Figura 18 (capătul frontonului) sau Figura 19 (descărcarea din peretele lateral lângă nivelul solului). Sistemele active de reducere a radonului care se termină deasupra acoperișului sau printr-un fronton (vezi Figura 18) trebuie să aibă ventilatoarele amplasate în pod. Cele trei opțiuni posibile de deversare descărcare a sistemului activ de reducere a radonului (acoperiș, capăt de fronton sau descărcarea din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
nivelul solului). Sistemele active de reducere a radonului care se termină deasupra acoperișului sau printr-un fronton (vezi Figura 18) trebuie să aibă ventilatoarele amplasate în pod. Cele trei opțiuni posibile de deversare descărcare a sistemului activ de reducere a radonului (acoperiș, capăt de fronton sau descărcarea din pereții laterali aproape de nivelul solului) trebuie să respecte distanțele de degajare prezentate în Tabelul 3. NOTĂ! Această condiție este impusă pentru a preveni acumularea de gheață sau deteriorarea datorată apei pe acele
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
descărcare la capătul frontonului nu este situat direct deasupra unei pasarele, pentru a se asigura că orice bucată de gheață care se poate forma la ieșirea conductei nu cade peste persoanele care circulă pe dedesubt. Un exemplu de ventilator de radon utilizat frecvent este cel care asigură un minimum de 85 mc/h la 125 Pa. Ventilatorul asigură un flux de aer ascendent în conducta de aerisire, pentru a atrage aerul "bogat" în radon din solul de sub membrană. Nu trebuie să
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
circulă pe dedesubt. Un exemplu de ventilator de radon utilizat frecvent este cel care asigură un minimum de 85 mc/h la 125 Pa. Ventilatorul asigură un flux de aer ascendent în conducta de aerisire, pentru a atrage aerul "bogat" în radon din solul de sub membrană. Nu trebuie să fie amplasat acolo unde poate crea presiune pozitivă în orice porțiune a conductei de aerisire situată în interiorul clădirii. O alarmă sonoră, o lumină intermitentă, un manometru sau un alt dispozitiv similar
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
sau un alt dispozitiv similar pot fi instalate pentru a indica când ventilatorul nu funcționează. Figura 17 - Sistemul de depresurizare activă cu descărcare la nivelul acoperișului - Schema de principiu Tabelul 3 - Distanțe de degajare pentru sistemele active de reducere a radonului Localizare Distanța minimă (m) Distanță față de o gura de alimentare cu aer 2 Distanță până la fereastra închisă permanent 0,6 Spațiu liber pentru o fereastră care se poate deschide 2 Distanță față de o ușă care poate fi deschisă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
cu descărcare la nivelul peretelui lateral, aproape de nivelul solului ... 5.4. Izolarea căilor de intrare în clădire Tubulatura și oricare alte căi de acces pentru utilități, care trec prin placa de beton a unei clădiri remediate pentru reducerea expunerii la radon, trebuie să fie sigilate în mod etanș și permanent. Materialul de etanșare trebuie să fie compatibil cu suprafețele pe care este aplicat. Această etanșare trebuie inspectată la finalizarea lucrărilor pentru a se asigura etanșeitatea clădirii, care este o condiție prealabilă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
permanent. Materialul de etanșare trebuie să fie compatibil cu suprafețele pe care este aplicat. Această etanșare trebuie inspectată la finalizarea lucrărilor pentru a se asigura etanșeitatea clădirii, care este o condiție prealabilă pentru ca orice alte măsuri de atenuare a radonului care vor fi aplicate să aibă succes. Toate fisurile, îmbinările și deschiderile din placa de beton trebuie să fie sigilate în mod etanș permanent. Deschiderile cu o lățime mai mare de 13 mm trebuie să fie preumplute, după necesități, cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
necesități, cu un material compatibil, înainte de aplicarea oricărui material de etanșare ( Figura 20 ). Se recomandă monitorizarea fisurilor care pot apărea în plăcile peste sol înainte de sigilarea lor în mod etanș și permanent, necesară pentru a se preîntâmpina pătrunderea radonului. Materialele de etanșare moderne conferă etanșare la aer, deci transformarea plăcilor și pardoselilor obișnuite în rezistente la radon, sigilând toate golurile, ar trebui, în principiu, să fie o chestiune simplă. Însă, în practică, o primă dificultate este cea legată de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]