6,973 matches
-
CONSTANTINESCU, Scrieri, I, București, editura pentru Literatură, 1967, p.362. 18 Petru COMARNESCU: în volumul Pe-o gură de rai sunt relevate "pe o linie mai pură" calitățile de "poet romantic" (Prefața, op. Cit.); Al. PIRU: în Pe-o gură de rai, versul lui Emil Botta s-a decantat și sublimat într-o elegie romantică suavă în sunet de flaut, de rezonanță eminesciană" (Prefața la vol. Scrieri, I, Emil Botta, București, Ed. Minerva, 1980, p.11). 19 Dinu PILLAT, Mozaic istorico-literar. Secolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
care el o avusese În medici și-i fusese de un real folos. A trecut și perioada de chimioterapie și Letiția mai purta convorbiri telefonice cu Feodor. Într-una din zile el o invitase să-i vadă micul colț de rai pe care-l amenajase special pentru ea acolo În sat. Letiția se jena de fiul și nora sa, dar Feodor a vorbit cu fiul ei. Chiar tinerii au Îndemnat-o pe Letiția să meargă să mai schimbe locul. Aerul curat
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
tot flăcările de după-amiază, au rămas tulburi în memoria mea. Fantasme și gesturi suspendate își așteaptă împlinirea dincolo; și mintea așteaptă o stare adâncă. Caii albi și negri, brocarturi, haine de mătase, poleite cu aur și argint stau la porțile raiului, cu speranța că vor intra în starea de grație; poate trebuia să trăiesc în alt veac -. Câtă neputință în mușcata de la geam pe care nimeni nu o atinge decât cu privirea, deși ea arde ca o flacără. Proiect Ce despletire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Tablou uitat Am visat în această noapte, că mă plimbam prin grădinile din Ada Kaleh și prin cetate. Era un rai, să stai printre flori, smochini, măslini și chiparoase. Un fum de cafea învăluia cetatea cu porțile ei de fier ce au ascuns lumini și mister. Orașul, fără statui, fără tipare, ca o stea, la Dunăre te aștepta, din geamie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ca a lumii petală/ de argint clătinată în salbe;/ duceau cu ei pădurile albe. Retrăiește, în alt vis, vechea cetate de la Ada Kaleh: Am visat, peste noapte, că mă plimbam/prin grădinile din Ada Kaleh/și prin cetate./ era un rai /să poți să stai printre flori, măslini,smochini și chiparoase. Stări de conștiință vecine cu extazul îi provocau ceremoniile de natură sacrală. De Rusalii, poeta avea, în pruncie, sentimentul că, în timpul oficierii cultice, cobora realmente din cer duhul sfânt: Rusaliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a venit timpul să spun că cimitirul arată ca un mare parc - putem spune chiar pădure - cu alei curate, pe marginea cărora sunt intrânduri sub formă de boscheți unde vezi câteva pietre sau cruci, într-un cuvânt o bucată de rai unde te poți plimba în liniște și unde păsările cântă cât e ziua de lungă. S-a încheiat un capitol. Flăcăruia unei vieți a pâlpâit ușor și s-a stins. Așa a fost scris. II.ISABELLA Un capitol special în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
de către cetățeni loiali sistemului. Codul penal prevedea pedepse grave pentru cei care nu respectau regimul granițelor. Cu toate că se supuneau acestor riscuri, românii au încercat în repetate rânduri să rupă bariera care le limita libertatea de mișcare. Pentru a scăpa de „raiul comunist” românii au recurs la următoarele metode: unii dintre ei au reușit să obțină aprobarea de a călători în străinătate și odată ajunși acolo au ales să nu se mai întoarcă, alții mai puțin norocoși au făcut cerere de emigrare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
i le-am spus, dar care-mi provoacă atâta durere, de fiecare dată, când îmi amintesc de ea, și care mă duc până la lacrimi - lacrimi de durere și dor. La biserică, învățăm că, după moarte, oamenii buni vor ajunge în rai. Eu o să ajut mereu această lume cu tot ce voi putea și voi face bine ca să ajung după moarte, acolo, în Împărăția Cerului, căci eu sunt sigură că mama mea este în rai. Pentru că, o ființă care a dat naștere
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
după moarte, oamenii buni vor ajunge în rai. Eu o să ajut mereu această lume cu tot ce voi putea și voi face bine ca să ajung după moarte, acolo, în Împărăția Cerului, căci eu sunt sigură că mama mea este în rai. Pentru că, o ființă care a dat naștere la trei copii și care se străduia să ne ofere condiții normale de trai și alte lucruri nemateriale, dar prețioase, precum sunt iubirea și căldura, trebuie să ajungă doar în rai. Și sper
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
este în rai. Pentru că, o ființă care a dat naștere la trei copii și care se străduia să ne ofere condiții normale de trai și alte lucruri nemateriale, dar prețioase, precum sunt iubirea și căldura, trebuie să ajungă doar în rai. Și sper că Dumnezeu ne va da o șansă, să ne vedem pe lumea cealaltă, ca să-i spun toate câte nu am reușit să-i spun pe lumea aceasta! Și dacă mă vede ce fac în acest moment, vreau să
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
înțelegerea, pacea, sinceritatea și tot așa va fi. Satul meu Trăiesc într-un sat frumos, înconjurat de dealuri, păduri, livezi, câmpii. Da, avem un sat minunat, cu o floră bogată, care te face să te îndrăgostești de acest coltișor de rai. Câmpiile vara sunt pline de floricele colorate, cu fluturi și păsări care cântă și care-ți bucură sufletul. Floarea soarelui își întoarce umilă cununa după soare, îți dă impresia că totul este făcut pentru a slăvi pe Dumnezeu. Dimineața devreme
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
putea ajuta omul să construiască baze permanente speciale pe Lună și Marte sau care să orbiteze în jurul lor, așa cum se anunță că vor fi instalate pănă în anii 2020-2050. Omul visează să zboare în Univers unde se află zei și raiul din care a fost alungat în vremurile biblice. Adam: Mai era o întrebare: răcirea sau încălzirea globală a Pămăntului nu-i o simplă glumă. Important este care va fi ordinea și de ce? Oamenii de știință susțin că prima etapă va
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
diferențialele divine", asemenea razelor Unului din viziunea lui Hölderlin, și cu acestea creează un univers transfigurat, ca răspuns la disanalogia ontică dintre misterul avar și realul uman, exercitată de "frânele transcendentale" divine. În volumele "Poemele luminii", "Pașii profetului" -apolinicul (Lumina raiului, Din copilăria mea), se asociază cu dionisiacul (Vreau să joc, Dați-mi un trup, voi, munților) învăluite în clarobscur. În culegerile "În marea trecere" (Psalm) și "Lauda somnului" (Somn), "La cumpăna apelor" (Din adânc) domină abisalul, pentru ca în volumele "La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de un poem din folclor. Cosmicul, cu aspectele sale complexe, apare cel mai evident în Miorița. Orizontul în care are loc balada nu se limitează la priveliștea edenică din primul distih ("Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai"), ci are rază infinită. Un univers multivalent de coloratură aparte, dezvoltând deschiderea vizionară a poetului anonim. În Miorița se pune o problemă filozofică fundamentală integrarea cosmică a omului. Această integrare se operează prin nunta cu moartea, înțeleasă aici drept simbol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Această integrare se operează prin nunta cu moartea, înțeleasă aici drept simbol și anume, simbolul comuniunii universale, al contopirii omului cu Natura cu elementele care-i înscriu spațiul fizic și sufletesc: la planul terestru, plaiul luminos ca o gură de rai, semnând frumusețea cerească a locului unde se desfășoară viața zi de zi a eroului baladei alături de oile sale simbol al iubirii, câinii simbol al puterii, caii simbol al înțelepciunii; se trece apoi nemijlocit la planul înălțării deoarece înălțarea este simbolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
gândea că există totuși o compensație într-o altă lume, o supraființare eternă. Este posibil ca omul să poată aclimatiza și locui și ale planete, și totodată să prelungească indefinit viața, vindecând-o și de îmbătrânire. Va fi ca în raiul visat de religii. Deci teoretic s-ar putea presupune că ontologic omul va reuși să creeze un asemenea absolut al vieții adică fără maladii, fără suferințe, fără moarte. Dar aparent straniu, Eminescu credea că "absolutul (existenței) este frate cu moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Și amintim că tot din poezie, sub forma ei cea mai pură, s-a născut și filozofia morții din balada Mioriței, în viziune unică pe plan universal: moartea ca hierofanie feerică a omului cu întreaga natură, începând cu "gura de rai" de pe plaiul pământesc și sfârșind cu munții mari și cerul astrelor. Iar vorbind de indieni, trebuie reliefată viața lui Rabindranath Tagore, care reprezintă un model paradigmatic de trăire filozofică și poetică în spiritul panteismului hindus, unificarea universală având loc sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Intre absența noastră din lume și prezența noastră potențială, așezăm poezia ca o punte, ca un model posibil de existență. La poarta paradisului, arhanghelul de pază îl întreabă pe Goethe ce eroism a efectuat pe pământ ca să merite intrarea în rai, ce răni poate să-i arate. Iar poetul răspunde că rănile vieții, ale iubirii sunt cântecele sale: Ce merit am să intru-n rai, Mă-ntrebi, Arhanghel Păzitor ? În fața ta un om tu ai Și asta-nseamnă-un luptător. Aprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de pază îl întreabă pe Goethe ce eroism a efectuat pe pământ ca să merite intrarea în rai, ce răni poate să-i arate. Iar poetul răspunde că rănile vieții, ale iubirii sunt cântecele sale: Ce merit am să intru-n rai, Mă-ntrebi, Arhanghel Păzitor ? În fața ta un om tu ai Și asta-nseamnă-un luptător. Aprinde-ți flacăra privirii Și vezi-mi inima-n adânc Cum cântă rănile iubirii, Cum rănile vieții plâng. Ci eu slăvit-am cu credință Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
multe, dar cu o asemenea situație sunt convinsă că nu fusese pus să se confrunte) la o pereche de pantofi din piele albă, prea puțin uzați, ce zăcea chiar în fața porții încuiate care-mi refuza, până la urmă, intra rea în raiul cotidian. Și-apoi, chiar așa, cum să-ți explici de unde se năzăriseră dintr-odată pantofii aceia cu toc cui, înăltuț, în stil clasic, lipsiți de identitate, identitate pe care ai fi putut eventual să o bănuiești grație gurilor lor ușor
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Vorba bună leagă cunună, vorba rea otrăvește limba, sufletul și gândul.. Pierzi, câștigi, nu te opri, mergi înainte, viața-și vede de legile ei care, de fapt sunt și ale noastre! Așadar, nimic de pierdut, nimic de câștigat.... Drumul către rai nu trebuie confundat cu o cursă de cai! Spre iad se ajunge mai ușor... Câte unui domn-care stă sub papucul doamnei sale-cică i-ar fi încălcată demnitatea de bărbat! Dar dacă dumnealui se simte bine în poziția asta zic să
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
nalte", „cu lungi coloane de z? pad?", „cu-arcuri de nea alb? că argint din Ophir", „cu bol?i mai Înalte decât Însu?i Cerul": „Acolo printre-acele lungi coloane Suspend? lampe mari că ni?te albe lune Ce Împlu lumea raiurilor mele Cu o lumin? dulce, alb?, cald?. Stâlpii sclipesc, bol?ile-s str?lucite, ???? rite-s de pulbere mai alb? Ca-argintul cel de viu ". („Odin ?i poetul") Peisajele pe care Eminescu le f?ure?te În misteriosul mediu marin Încânt? prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Bovary, numai că ilustrul cuplu burghez de secol 19 ajunge să se identifice cu un cuplu scenic (regal) shakespearean, iar printre personaje apare și Mefisto nimic neobișnuit, nu-i așa?, el apărea, la un colț de cotitură, și-n grădina raiului -, într-o suită de metamorfoze nimic neobișnuit, nu-i așa?, și-n grădina raiului făcea pe șarpele -, numai că (a doua oară o spun) printre metamorfozați Prințul, Toreadorul, Hoțul și printre tot felul de curteni, dansatori și păpuși apare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un cuplu scenic (regal) shakespearean, iar printre personaje apare și Mefisto nimic neobișnuit, nu-i așa?, el apărea, la un colț de cotitură, și-n grădina raiului -, într-o suită de metamorfoze nimic neobișnuit, nu-i așa?, și-n grădina raiului făcea pe șarpele -, numai că (a doua oară o spun) printre metamorfozați Prințul, Toreadorul, Hoțul și printre tot felul de curteni, dansatori și păpuși apare și Ion, nu un Ion oarecare ci chiar Ion Nebunul ("cum e la ocnă Ioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
o zi cei ca el vor năvăli În paradis, În paradisul doar al unora, și Îl vor călca În picioare, Îi vor alunga pe cei ce cred că li se cuvine dintotdeauna, ca să se instaleze ei În grădina parfumată a raiului atât de promis lor, atât de departe pentru ei În viața asta, ca o fata morgana a fericirii. — Ai remarcat că moșierului Îi lipsește un deget de la mâna stângă? a zis cu seriozitate Cristian. Dar tu ai remarcat că la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]