906 matches
-
acizii aminați se reabsorb activ în proporție de 98%, acidul uric 77%, ureea 50-60%, în timp ce creatinina nu se reabsoarbe. Bicarbonații și fosfații sunt reabsorbiți în funcție de raportul dintre acizi și baze, în vederea utilizării lor ca principale sisteme tampon. Intensitatea proceselor de reabsorbție din diversele segmente ale tubilor uriniferi, exprimată procentual pentru majoritatea constituenților urinari este rezumată în figura 121. Datorită reabsorbției proximale de peste 80% a apei, sodiului, clorului și altor substanțe din filtratul glomerular, numai 20% din acesta ajunge la nivelul ansei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Bicarbonații și fosfații sunt reabsorbiți în funcție de raportul dintre acizi și baze, în vederea utilizării lor ca principale sisteme tampon. Intensitatea proceselor de reabsorbție din diversele segmente ale tubilor uriniferi, exprimată procentual pentru majoritatea constituenților urinari este rezumată în figura 121. Datorită reabsorbției proximale de peste 80% a apei, sodiului, clorului și altor substanțe din filtratul glomerular, numai 20% din acesta ajunge la nivelul ansei Henle. În timp ce porțiunea sa descendentă este permeabilă pentru apă, ramura ascendentă este total impermeabilă. Aceasta permite în schimb, reabsorbția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reabsorbției proximale de peste 80% a apei, sodiului, clorului și altor substanțe din filtratul glomerular, numai 20% din acesta ajunge la nivelul ansei Henle. În timp ce porțiunea sa descendentă este permeabilă pentru apă, ramura ascendentă este total impermeabilă. Aceasta permite în schimb, reabsorbția sodiului și clorului. În comparație cu tubii proximali, la nivelul cărora predomină celulele cilindrice, bogate în mitocondrii, restul epiteliului tubular, inclusiv tubii distali, prezintă o permeabilitate mai redusă. Aceasta suferă importante modificări sub influența hormonilor implicați în reglarea hidroelectrolitică (ADH, aldosteron etc.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cărora predomină celulele cilindrice, bogate în mitocondrii, restul epiteliului tubular, inclusiv tubii distali, prezintă o permeabilitate mai redusă. Aceasta suferă importante modificări sub influența hormonilor implicați în reglarea hidroelectrolitică (ADH, aldosteron etc.). c) Excreția (secreția) tubulară realizează prin procesul invers reabsorbției, transportul unor substanțe din capilarele peritubulare în lumenul tubilor uriniferi. Ca și reabsorbția, secreția tubulară poate fi activă sau pasivă. Dintre ionii apăruți în urină ca produși de secreție tubulară fac parte H+ și K+, iar printre cataboliții excretați figurează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezintă o permeabilitate mai redusă. Aceasta suferă importante modificări sub influența hormonilor implicați în reglarea hidroelectrolitică (ADH, aldosteron etc.). c) Excreția (secreția) tubulară realizează prin procesul invers reabsorbției, transportul unor substanțe din capilarele peritubulare în lumenul tubilor uriniferi. Ca și reabsorbția, secreția tubulară poate fi activă sau pasivă. Dintre ionii apăruți în urină ca produși de secreție tubulară fac parte H+ și K+, iar printre cataboliții excretați figurează ureea, amoniacul și creatinina. Spre deosebire de ionii de hidrogen, care sunt secretați atât de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
baza probelor funcționale de explorare directă a rinichiului, în timp ce coeficientul de depurație plasmatică a PSP (normal: 60-65%/70 min.) sau diotrastului (42-52 mg/min.) dă indicații asupra excreției tubulare, clearance-ul inulinei (125 ml/min.) permite aprecierea capacității de filtrare glomerulară. Reabsorbția tubulară, pe de altă parte, poate fi evaluată prin determinarea clearance-ului fosfaților (2-5 mg/min.) sau glucozei (270-350 mg/min.). Indicații prețioase asupra irigației renale oferă determinarea fluxului plasmatic cu ajutorul clearance-ului PAH (normal 690 ml/min.). De o mare utilitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
irigației renale oferă determinarea fluxului plasmatic cu ajutorul clearance-ului PAH (normal 690 ml/min.). De o mare utilitate este, de asemenea, proba de diluție și concentrație Volhard, care se adresează capacității de filtrare glomerulară pe de o parte și celei de reabsorbție tubulară pe de alta. La rândul său, nefrograma izotopică permite aprecierea atât a fluxului plasmatic, cât și a secreției tubulare și eliminării urinare. II.5.3. INERVAȚIA RINICHIULUI Inervația rinichilor este predominant simpatică. Influențele nervoase se exercită în cele mai multe cazuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
indirect - se realizează pe cale neurohormonală centrală cu participarea predominantă a complexului hipotalamo-hipofizar secretor de hormon antidiuretic și hormoni corticosuprarenalieni, implicați în reglarea eliminărilor urinare hidroelectrolitice. Întregind controlul nervos central, un rol reglator important deține sistemul renină-angiotensină. II.5.5. REGLAREA REABSORBȚIEI TUBULARE Capacitatea tubulilor renali de a crește rata reabsorbției ca răspuns la creșterea încărcării tubulare asigură echilibrul glomerulo-tubular. Acesta constă în creșterea proporțională a ratei totale de reabsorbție cu încărcarea tubulară în vederea evitării dezechilibrelor create de variațiile filtrării glomerulare. Prevenind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a complexului hipotalamo-hipofizar secretor de hormon antidiuretic și hormoni corticosuprarenalieni, implicați în reglarea eliminărilor urinare hidroelectrolitice. Întregind controlul nervos central, un rol reglator important deține sistemul renină-angiotensină. II.5.5. REGLAREA REABSORBȚIEI TUBULARE Capacitatea tubulilor renali de a crește rata reabsorbției ca răspuns la creșterea încărcării tubulare asigură echilibrul glomerulo-tubular. Acesta constă în creșterea proporțională a ratei totale de reabsorbție cu încărcarea tubulară în vederea evitării dezechilibrelor create de variațiile filtrării glomerulare. Prevenind supraîncărcarea segmentelor tubulare distale când rata filtrării glomerulare crește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
central, un rol reglator important deține sistemul renină-angiotensină. II.5.5. REGLAREA REABSORBȚIEI TUBULARE Capacitatea tubulilor renali de a crește rata reabsorbției ca răspuns la creșterea încărcării tubulare asigură echilibrul glomerulo-tubular. Acesta constă în creșterea proporțională a ratei totale de reabsorbție cu încărcarea tubulară în vederea evitării dezechilibrelor create de variațiile filtrării glomerulare. Prevenind supraîncărcarea segmentelor tubulare distale când rata filtrării glomerulare crește, echilibrul glomerulo-tubular acționează ca o a doua linie de apărare ce tamponează efectele variațiilor spontane ale fluxului lichidian asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
filtrării glomerulare. Prevenind supraîncărcarea segmentelor tubulare distale când rata filtrării glomerulare crește, echilibrul glomerulo-tubular acționează ca o a doua linie de apărare ce tamponează efectele variațiilor spontane ale fluxului lichidian asupra debitului urinar. Cei doi factori determinanți ai procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare sunt reprezentați de presiunile hidrostatică și coloid-osmotică din capilarele respective. La rândul său, presiunea hidrostatică intracapilară este influențată de presiunea arterială și de rezistența arteriolelor aferentă și eferentă. Creșterile presiunii arteriale determină creșterea presiunii hidrostatice intracapilare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt reprezentați de presiunile hidrostatică și coloid-osmotică din capilarele respective. La rândul său, presiunea hidrostatică intracapilară este influențată de presiunea arterială și de rezistența arteriolelor aferentă și eferentă. Creșterile presiunii arteriale determină creșterea presiunii hidrostatice intracapilare și implicit reducerea ratei reabsorbției. Acest efect este contracarat de mecanismele de autoreglare care mențin la un nivel relativ constant atât fluxul sanguin renal, cât și valorile presiunii hidrostatice din interiorul vaselor renale. Este un proces fizic dependent de componenta neurovasculară locală. Al doilea factor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanismele de autoreglare care mențin la un nivel relativ constant atât fluxul sanguin renal, cât și valorile presiunii hidrostatice din interiorul vaselor renale. Este un proces fizic dependent de componenta neurovasculară locală. Al doilea factor determinant al intensității procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare este reprezentat de presiunea coloid-osmotică a plasmei sanguine, influențată atât de presiunea coloid-osmotică a plasmei din circulația sistemică, cât și de fracțiunea de filtrare. Creșterea concentrației proteinelor plasmatice la nivelul circulației sistemice determină valori mai mari ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plasmei sanguine, influențată atât de presiunea coloid-osmotică a plasmei din circulația sistemică, cât și de fracțiunea de filtrare. Creșterea concentrației proteinelor plasmatice la nivelul circulației sistemice determină valori mai mari ale presiunii coloid-osmotice în capilarele peritubulare însoțită de creșterea ratei reabsorbției. Pe de altă parte, creșterea fracției de filtrare conduce la mărirea cantității de plasmă filtrată la nivel glomerular. În general, creșterea fracției de filtrare determină creșterea ratei de reabsorbție în capilarele peritubulare. Variațiile forțelor care acționează în interiorul capilarelor peritubulare influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari ale presiunii coloid-osmotice în capilarele peritubulare însoțită de creșterea ratei reabsorbției. Pe de altă parte, creșterea fracției de filtrare conduce la mărirea cantității de plasmă filtrată la nivel glomerular. În general, creșterea fracției de filtrare determină creșterea ratei de reabsorbție în capilarele peritubulare. Variațiile forțelor care acționează în interiorul capilarelor peritubulare influențează substanțial spațiul interstițial renal peritubular. Scăderea forței de reabsorbție prin membranele capilarelor peritubulare de exemplu, conduce la diminuarea transportului de apă, sodiu și alte substanțe din spațiul interstițial în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conduce la mărirea cantității de plasmă filtrată la nivel glomerular. În general, creșterea fracției de filtrare determină creșterea ratei de reabsorbție în capilarele peritubulare. Variațiile forțelor care acționează în interiorul capilarelor peritubulare influențează substanțial spațiul interstițial renal peritubular. Scăderea forței de reabsorbție prin membranele capilarelor peritubulare de exemplu, conduce la diminuarea transportului de apă, sodiu și alte substanțe din spațiul interstițial în capilarele peritubulare. În cazul creșterii intensității procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare peste valoarea normală are loc scăderea presiunii hidrostatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilarelor peritubulare influențează substanțial spațiul interstițial renal peritubular. Scăderea forței de reabsorbție prin membranele capilarelor peritubulare de exemplu, conduce la diminuarea transportului de apă, sodiu și alte substanțe din spațiul interstițial în capilarele peritubulare. În cazul creșterii intensității procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare peste valoarea normală are loc scăderea presiunii hidrostatice interstițiale însoțită de creșterea presiunii coloid-osmotice. Astfel, variațiile hemodinamicii renale care cresc sau scad reabsorbția în capilarele peritubulare determină variații în același sens ale reabsorbției tubulare. Reglarea volumelor lichidiene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alte substanțe din spațiul interstițial în capilarele peritubulare. În cazul creșterii intensității procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare peste valoarea normală are loc scăderea presiunii hidrostatice interstițiale însoțită de creșterea presiunii coloid-osmotice. Astfel, variațiile hemodinamicii renale care cresc sau scad reabsorbția în capilarele peritubulare determină variații în același sens ale reabsorbției tubulare. Reglarea volumelor lichidiene și concentrației sodiului și principalilor electroliți este realizată de intervenția anumitor hormoni care asigură echilibrul între procesele de reabsorbție și cele de excreție tubulară, când creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
creșterii intensității procesului de reabsorbție în capilarele peritubulare peste valoarea normală are loc scăderea presiunii hidrostatice interstițiale însoțită de creșterea presiunii coloid-osmotice. Astfel, variațiile hemodinamicii renale care cresc sau scad reabsorbția în capilarele peritubulare determină variații în același sens ale reabsorbției tubulare. Reglarea volumelor lichidiene și concentrației sodiului și principalilor electroliți este realizată de intervenția anumitor hormoni care asigură echilibrul între procesele de reabsorbție și cele de excreție tubulară, când creșterea excreției urinare de apă și sodiu depășește valorile normale ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
variațiile hemodinamicii renale care cresc sau scad reabsorbția în capilarele peritubulare determină variații în același sens ale reabsorbției tubulare. Reglarea volumelor lichidiene și concentrației sodiului și principalilor electroliți este realizată de intervenția anumitor hormoni care asigură echilibrul între procesele de reabsorbție și cele de excreție tubulară, când creșterea excreției urinare de apă și sodiu depășește valorile normale ale diurezei și natriurezei de presiune. Datorită mecanismelor de autoreglare glomerulo-tubulară, variațiile presiunii arteriale cuprinse între 75 și 160 mmHg au un efect minim
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriale sistemice, reducerea filtrării glomerulare activează prin intermediul maculei densa secreția de renină de la nivelul aparatului juxtaglomerular renal, formatoare de angiotensină II. Sub influența efectelor vasoconstrictoare locale ale angiotensinei se realizează creșterea rezistenței arteriolare eferente și restabilirea presiunii hidrostatice glomerulare și reabsorbția proximală a apei și clorurii de sodiu. Mecanismul de feedback al autoreglării presiunii hidrostatice și filtrării glomerulare însoțit de creșterea reabsorbției tubulare proximale de apă și sodiu este schematic reprezentat în figura 122. Determinând retenția de sodiu, creșterea formării de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Sub influența efectelor vasoconstrictoare locale ale angiotensinei se realizează creșterea rezistenței arteriolare eferente și restabilirea presiunii hidrostatice glomerulare și reabsorbția proximală a apei și clorurii de sodiu. Mecanismul de feedback al autoreglării presiunii hidrostatice și filtrării glomerulare însoțit de creșterea reabsorbției tubulare proximale de apă și sodiu este schematic reprezentat în figura 122. Determinând retenția de sodiu, creșterea formării de angiotensină II contribuie la normalizarea presiunii sanguine și a volumului extracelular ca urmare a amplificării reabsorbției hidro-saline tubulare. În afara efectelor vasoconstrictoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
filtrării glomerulare însoțit de creșterea reabsorbției tubulare proximale de apă și sodiu este schematic reprezentat în figura 122. Determinând retenția de sodiu, creșterea formării de angiotensină II contribuie la normalizarea presiunii sanguine și a volumului extracelular ca urmare a amplificării reabsorbției hidro-saline tubulare. În afara efectelor vasoconstrictoare a arteriolelor eferente, angiotensina II stimulează secreția de aldosteron și creșterea reabsorbției ionilor de sodiu la nivelul tubilor proximali, anselor Henle, tubilor distali și tubilor colectori prin mecanismul activării directe a pompei Na-K ATP-aza membranară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
122. Determinând retenția de sodiu, creșterea formării de angiotensină II contribuie la normalizarea presiunii sanguine și a volumului extracelular ca urmare a amplificării reabsorbției hidro-saline tubulare. În afara efectelor vasoconstrictoare a arteriolelor eferente, angiotensina II stimulează secreția de aldosteron și creșterea reabsorbției ionilor de sodiu la nivelul tubilor proximali, anselor Henle, tubilor distali și tubilor colectori prin mecanismul activării directe a pompei Na-K ATP-aza membranară a celulelor epiteliale tubulare. Spre deosebire de aldosteron care activează reabsorbția ionilor de sodiu și secreția (excreția) ionului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
angiotensina II stimulează secreția de aldosteron și creșterea reabsorbției ionilor de sodiu la nivelul tubilor proximali, anselor Henle, tubilor distali și tubilor colectori prin mecanismul activării directe a pompei Na-K ATP-aza membranară a celulelor epiteliale tubulare. Spre deosebire de aldosteron care activează reabsorbția ionilor de sodiu și secreția (excreția) ionului de potasiu la nivelul tubilor colectori, hormonul antidiuretic (ADH) determină creșterea reabsorbției tubulare a apei ca urmare a permeabilității crescute pentru apă a celulelor epiteliale din tubulii distali, colectori și ductele colectoare. Contribuind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]