1,263 matches
-
de vedere anatomic de ,,mușchii netezi, comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe fond de stres. Prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
faptul că angajarea în comunicarea didactică și atitudinea față de elevi se manifestă mai întâi prin postura adoptată: încă de la intrarea în sala de clasă, postura corpului profesorului oferă informații despre starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adoptată: încă de la intrarea în sala de clasă, postura corpului profesorului oferă informații despre starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27,48 37,13; p < 0,001) [Anexa 7]. Mimica profesorului se referă la acele modificări ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27,48 37,13; p < 0,001) [Anexa 7]. Mimica profesorului se referă la acele modificări ale fizionomiei care constituie adesea ,,discursuri în sine". Elementele ce intră în componența feței personale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cheie în comunicarea didactică: când exprimă sociabilitatea, îndeplinește o funcție, stimulând elevii să comunice, iar când reflectă amenințarea sau oboseala, îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora în sala de clasă și, implicit, apropierea sau distanțarea de elevi. Profesorii cu reactivitate accentuată la stres au tendința fie de a nu se deplasa, păstrând distanța față de elevi, fie de a se mișca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora în sala de clasă și, implicit, apropierea sau distanțarea de elevi. Profesorii cu reactivitate accentuată la stres au tendința fie de a nu se deplasa, păstrând distanța față de elevi, fie de a se mișca prea mult, provocând agitație, comparativ cu cei care au reactivitate scăzută la stres și se deplasează moderat (coeficientul Pearson Chi-Square
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clasă și, implicit, apropierea sau distanțarea de elevi. Profesorii cu reactivitate accentuată la stres au tendința fie de a nu se deplasa, păstrând distanța față de elevi, fie de a se mișca prea mult, provocând agitație, comparativ cu cei care au reactivitate scăzută la stres și se deplasează moderat (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 6,31 12,24; p < 0,05) [Anexa 8]. O posibilă explicație a acestui aspect poate fi legătura puternică dintre cele trei dimensiuni ale sinelui: verbală, motorie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului față de auditoriu are un efect pozitiv asupra învățării comparativ cu cea nonverbală excesivă sau scăzută 145. • În ceea ce privește comunicarea vizuală, profesorii cu reactivitate accentuată la stres stabilesc frecvent contactul vizual de sus în jos comparativ cu cei care manifestă echilibru psihic și stabilesc un contact vizual direct cu elevii (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 10,17 17,46; p < 0,05) [Anexa
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
competenței de comunicare nonverbală. Reținem faptul că stabilirea și păstrarea contactului vizual reprezintă garanția unei comunicări sincere și deschise între profesor și elevi, oferind încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încredere, forță, interes, disponibilitate. • Indicarea elevilor în timpul comunicării didactice se realizează în mod diferit: profesorii cu reactivitate accentuată la stres arată mai des cu un instrument de scris sau cu arătătorul spre elevi (gesturi care îndeplinesc disfuncții), față de cei cu reactivitate scăzută la stres, care își orientează corpul, înclină capul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevi (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 17,05 26,62; p < 0,05) [Anexa 10]. Pentru a ilustra disfuncția gestului indicării unui elev cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului pentru elevul indicat: ,,orientarea corpului" și ,,concentrarea privirii" către acesta. Dintre toate gesturile menționate la această categorie din grila de observare, profesorii, indiferent de reactivitatea la stres, deseori indică elevii orientându-și corpul sau concentrându-și privirea spre aceștia și rareori au tendința de a se apropia sau de a-i atinge. O explicație posibilă legată de evitarea atingerii elevilor ar fi teama profesorilor de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și partea superioară a brațelor unui elev. Atingerea poate să sporească sau să slăbească controlul în relația profesor-elev în funcție de mai mulți factori (natura relației, locul atins, starea de dispoziție, interpretarea gestului, credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37 31,59; p < 0,01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor" ar utiliza gesturile armonios
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor" ar utiliza gesturile armonios, alături de idei-forță, fraze care surprind plăcut, statistici relevante tematicii dezbătute, accente discursive etc., atunci captarea atenției elevilor ar fi asigurată. • Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește clarificarea semnificațiilor cuvintelor: profesorii cu reactivitate accentuată la stres apelează mai frecvent la ,,adaptori obiectuali" și ,,auto-adaptori". (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 14,05 26,62; p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai mare a gesturilor care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică și invers. Pentru a verifica cea de-a doua ipoteză, am utilizat analiza de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
efectul negativ. Valorile coeficientului și semnificația p < 0,001 ne arată cât de semnificativă este corelația între gesturile profesorilor și efectul produs asupra elevilor. Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ale profesorilor Cercetarea de față s-a centrat pe observarea și analizarea gesturilor profesorilor cu scopul de a identifica funcțiile și disfuncțiile acestora în comunicarea didactică. Ipoteza generală a demersului investigativ a vizat faptul că gesturile profesorilor se modifică în funcție de reactivitatea la stres, gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora, precum și de profilul liceului. Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice au demonstrat faptul că reactivitatea la stres reprezintă o variabilă cheie, care își pune amprenta asupra comunicării gestuale cu elevii: cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică. Ipoteza generală a demersului investigativ a vizat faptul că gesturile profesorilor se modifică în funcție de reactivitatea la stres, gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora, precum și de profilul liceului. Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice au demonstrat faptul că reactivitatea la stres reprezintă o variabilă cheie, care își pune amprenta asupra comunicării gestuale cu elevii: cu cât este mai accentuată, cu atât profesorii utilizează mai frecvent gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică. Am introdus alături de metodologia specifică științelor sociale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
De asemenea, am corelat protocoalele de observație de la cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor rezultate veridice și prelucrării statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor rezultate veridice și prelucrării statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
statisticii inferențiale (prin calcularea coeficientului de corelație Pearson Chi-Square), am arătat faptul că gesturile profesorilor au o rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit starea afectivă. Prin intermediul Grilei de observare, am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am constatat faptul că gesturile profesorilor cu o reactivitate accentuată la stres care produc disfuncții în comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]