9,501 matches
-
C. Rogozanu Literatură fără nici un fel de angajament. Iată o sintagmă potrivită pentru romanele și povestirile lui Alexandru Ecovoiu. O lipsă de angajament care are, bineînțeles, părți bune și părți rele. Pe de o parte, romane precum Saludos sau Stațiunea reamintesc cititorului gustul literaturii "pure", "ușoare", gustul pentru relaxarea intelectuală; pe de altă parte, lectorul contemporan, isterizat de experiment, "lucidizat" peste măsură, poate să intre în jocul calm și sigur al autorului. Foarte important este simplul fapt că Alexandru Ecovoiu promoveaază
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
trecut să vă vedem pentru a întreba dacă doriți să cunoașteți adevărul") o amplifică. Oportunitate ratată, deoarece în ziua aceea pe lista de priorități, printre cumpărături și telefoane, adevărul nu-și găsea locul. Refuzul de a accepta Adevărul cu majusculă reamintește ironic declinul "marilor povești". Îi urmează cel al dialogului a cărui eficacitate postulată este contrazisă. O agonistică sui-generis se petrece pe covorașul pentru șters picioarele din fața ușii. Zgomotul sec al servietei diplomat marchează sfîrșitul ineluctabil, pierderea definitivă a mîntuirii. Un
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
îl închide influențelor din exterior și implicit elimină tocmai acei factori contingenți (ideologie, politică etc.). Dar această închidere are dezavantaje importante, printre care faptul că o literatură precum cea română, nefavorizată tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului. Reamintesc cititorului de un alt articol publicat relativ recent în "România literară", însemnările de jurnal ale lui Ilie Constantin, în care la un moment dat autorul comentează scrisoarea primită de la un editor francez, care îi cerea să scrie un roman despre
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
Anton Bruckner, în compania ansamblului Deutsches Symphonie-Orchester Berlin; și tot aici, într-o spectaculoasă revenire de formă, l-am putut urmări pe Claudio Abado, la pupitrul celebrei orchestre filarmonice, în Simfonia a VII-a, de Gustav Mahler... Mi-a fost reamintit faptul că aici, pe lângă acest ansamblu, ființează o înaltă școală a muzicienilor instrumentiști, școală ce poartă numele lui Herbert von Karajan; sunt tineri ce urmează, ulterior, după ani de studiu, de practică, de selecții, a face parte din marea formație
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
făcut provizii de pocnitori, rachete și artificii. Acest uriaș arsenal n-a fost întrebuințat numai în noaptea Revelionului, ci și înainte și după, de oameni de toate vîrstele care, astfel, doresc să atragă atenția că există. Sau vor să-și reamintească acest lucru. Pocnitoriada de la granița acestor ani a exprimat mai mult decît bucurie, ea a fost și un semn al nemulțumirii și al frustrării. Partea bună a acestui spectacol neregizat e speranța mărturisită astfel. Cea întunecată ține de dorința de
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
-i fi dat binecuvîntarea și preavizul de concediere? * Postul de televiziune PRO TV a invitat lumea la petrecerea Revelionului libertății, mizînd pe participarea celor care au de gînd să călătorească în țările Uniunii Europene. A doua zi, redactorii PROTV și-au reamintit că au trecut 12 ani de la căderea regimului totalitar, pentru a lărgi sfera libertății românilor prezenți sau absenți la Revelionul acestui post de televiziune * Mai puțin luat de entuziasmele libertății de circulație a românilor, N.C. Munteanu i-a sfătuit pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
Mircea Mihăieș Ca ardelean lent, fascinat de brownianismul colorat și steril al regățenilor, ca bănățean "vândut miticilor" - după cum îmi reamintesc, gingaș, prieteni timișoreni -, evident că am avut o tresărire de interes aflând despre "Memorandum"-ul intelectualilor din jurul revistei "Provincia". Așa cum se întâmplă frecvent la noi, mai întâi am auzit comentariile și abia apoi am citit textul propriu-zis. De la dialogul pe
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
Timpul basmelor culte Mariana Neț 1 . Nimic nu se petrece numai în present. Viața, poate, e un vis, dar și filozofia e un basm, cîteodată. Umberto Eco ne reamintea, într-un articol publicat în 1988, că intrăm în viață cînd jocurile sînt deja făcute și o părăsim fără a ști cum vor sfîrși ceilalți. De la Eschil încoace, un asemenea truism s-a repetat, sub tot felul de forme, de
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
însă nu pierdem nici un prilej să vorbim despre niște ucigași precum Zelea Codreanu, Antonescu, Horia Sima ca despre niște sfinți. Le dăm nume de străzi iar fundații cu țeluri anti-democratice răspicat afirmate le poartă numele. Să nu dea Dumnezeu să reamintești guvidului național că Ștefan cel Mare a moștenit o Moldovă uriașă, iar la glorioasa lui moarte a lăsat "urmașilor urmașilor" una piticizată rău de tot, că imediat ești definit drept "evreu, maghiar sau țigan"! Firește, istoria e drogul țărilor nefericite
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
ucis Mihai Viteazul - numai că răspunsul îi va suna mai puțin plcăut dacă ne aducem aminte că în ultimii săi ani Mihai a fost aliatul ungurilor și dușmanul moldovenilor! Dar acestea sunt, desigur, nuanțe pe care e deplasat să le reamintești, mai ales când de 1 Decembrie televiziunile ne desfată cu biografia filmată a domnitorului, în varianta kitsch a regizorului Nicolaescu!) E preferabil, așadar, să fim mai puțin patrioți în declarații și mai patrioți în fapte. Agenții diplomatice românești răspândesc deja
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
ne pretind așa ceva, trebuie să ne ofere garanții concrete că faimosul tartat nu va mai fi niciodată funcțional. Adică să ne dea tot în scris că vom fi primiți în NATO în chiar ziua când vom renunța să le mai reamintim rușilor ceea ce - nu întâmplător! - nu le convine să audă. Altminteri, peste un an sau doi, când nebunia afghană se va liniști, nu e exclus ca Putin să ne șuiere la urechi: "Copii, nu uitați că sunteți ai noștri, pentru că așa
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
personajele au nume semnificative. Omar Khayyam Shakil e departe de a semăna cu poetul persan, un ins gras, inapt și derizoriu, cu o ascendență mitică parodiată (trei mame), îndrăgostindu-se de o retardată, Sufya Zenobia (legătura etimologică cu secta sufită reamintește ireverența religioasă a autorului), acest personaj feminin este însăși încarnarea rușinii, e debilă, crudă și absurdă, totuși are o mare putere de fascinație. E un personaj înrudit pe departe cu Remedios, fecioara fatală din Un veac de singurătate; cele trei
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
of Books" au ales aceste cuvinte din descrierea mea privind locul actual ocupat de România în șirul candidatelor la Uniunea Europeană. Eu n-aș fi ales niciodată acest titlu, din cauza implicitelor judecăți morale cuprinse în el. Dar poate e bine să reamintesc cititorului că așa cum eu nu pot controla titlurile date în redacția "NYRB", la fel nici editorii nu au nici un drept să intervină în ceea ce scriu. D.R.P.: Șirul comentariilor asupra articolului dumneavoastră cuprinde reacții publicate atât în ziare obișnuite, cât și
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
nu există nici un fel de sugestie că toți bărbații, femeile sau copiii francezi ar fi fost învinuiți de ceva. D.R.P.: Când ați catalogat citarea de către premierul Năstase a lui Tzara, Eliade, Cioran, Ionesco drept o încercare neîndemânatică de a le reaminti cititorilor săi occidentali cât de europeană este de fapt România, v-ați gândit la nume alternative, precum Elena Văcărescu sau N. Titulescu, ultimul bastion al Ligii Națiunilor care s-a opus ascensiunii nazismului? Ați aplica lui Céline sau Ezra Pound
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
tot ei uită sau se fac că uită că în fotbal mai există și neșansă. Toți cei care au aclamat aducerea lui la conducerea echipei naționale îi vor capul. Într-un editorial de bun-simț în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă le reamintește acest lucru și altele celor care s-au repezit la Hagi. Mulți dintre ei supărați probabil că nu vor mai vedea Campionatul Mondial de la fața locului. Lăsînd deoparte excesul de patetism al editorialistului, reproșurile pe care acesta le face presei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
cele cu reforma din România pe care le au înainte premierul Năstase și președintele Iliescu, dacă vor ,,să califice" țara noastră în NATO și în Uniunea Europeană. Pornind de la punctele favorabile României în raportul de țară alcătuit de Comisia Europeană, Nistorescu reamintește premierului și președintelui că n-ar fi prima oară cînd primim încurajări pe parcurs, încurajări pe care autoritățile le confundă cu aclamațiile de la sfîrșit. ,, Percepția externă despre România e bună, afirmă Nistorescu, dar ea trebuie urmată de mișcări ferme în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Năstase, soția premierului, pe care o crede adevărata autoare a întîlnirii premierului cu președintele american George Bush, deoarece dna Năstase s-a întîlnit cu dna Bush mai întîi. Cronicarul ar fi de acord cu această interpretare dacă nu și-ar reaminti că pe vremea cînd nici George W. Bush, nici Adrian Năstase nu erau ceea ce sînt astăzi, au jucat o partidă de tenis la București. Și dacă Cronicarul ar fi uitat de această partidă de tenis, colegii noștri de la ACADEMIA CAȚAVENCU
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Mihai Stoian Cîtă dreptate se cuprinde în spusele lui N. Iorga, reproduse în titlul de mai sus! Tema l-a preocupat pe savant în permanență, din totdeauna, printre altele și în articolul intitulat Țară, Patrie, Imperiu. El reamintește că, avînd în vedere originea latină a cuvîntului Țară, să nu se uite accepția latină a acestuia, însemnînd o bucată de pămînt; căci - dincolo de înfățișarea propriu-zisă - materială, a solului, există într-însul și - mai cu seamă - o valoare istorică permanentă
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
fond de sărăcie producător de resentimente și în urma tuturor încercărilor de etnicizare a infracționalității din România, de pe urma cărora țiganii sînt, chipurile, capul răutăților, e nevoie ca autoritățile să pună capăt de urgență acestei stări de confuzie dinadins întreținute și să reamintească Ministerului de Interne că în materie de infracționalitate are de-a face cu cetățeni ai României, nu cu etnici de cetățenie română. În sfîrșit, vînarea de țigani amărîți la care se dedau tot soiul de neisprăviți care, chipurile, reprezintă autoritățile
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
foarte bine. Antiamericanismul visceral țâșnește când ți-e lumea mai dragă: ambasadorul la UNESCO al lui Ion Iliescu, graficianul Eugene Mihăescu, are incredibila lipsă de inspirația de a le cere americanilor să probeze că au fost atacați! Gomos, dl. Mihăescu reamintește Statelor Unite că justiția lucrează cu probe! Să nu fi auzit new-yorkezul Eugene Mihăescu de blocurile World Trade Center? Să-i fi luat mințile chiar într-atât siestele îndelungi în umbra Cotrocenilor? Parcă nu-mi vine a crede, dacă-mi amintesc
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
nu trezise ecou. Sorescu a fost jucat tîrziu la Paris, pe scena unui mic teatru, în regia neinspirată a lui Penciulescu, fără a înregistra un succes real. Și Sorescu a avut decența de a nu se plînge și a nu reaminti de acest episod. Semnificativă e și vizita lui Ștefan Bănulescu, de la o vreme mereu venit însoțit de Sorescu. Era un tandem de zile mari. Și amîndoi s-au prea grăbit, în anii nouăzeci, să ne părăsească, trecînd, răpuși de cancer
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
să nu semene decât cu sine. Și, desigur, înainte de a fi scriitor ești cititor și ții, evident, seama într-o mare măsură de ceea ce citești. Se întâmplă ceva asemănător cu ceea ce biologii numesc sau numeau principiul după care embriogeneza ar reaminti, pe scurt, filogeneza; adică, în fond, când începi să lucrezi, refaci oarecum, din punctul de vedere al stilului, întreaga istorie literară, la început în mare viteză, ești puțin romantic, puțin modernist etc., până ce ajungi la contemporaneitate și încerci să faci
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
au cei de la Latin Express care nu se obosesc nici să schimbe titlul piesei ( Cred că m-am îndrăgostit), nici să caute păgubașul prea departe: Nicolae Nițescu e de pe acilea de la noi. "Astă pleavă, ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere ("tot soiul de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de neputincioși, de cameleoni, de neisprăviți, de osanaliști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
plîngerii, însă cu un fond de materialitate frustă, zgrunțuroasă, precum o subiacentă compensație a conștiinței subiective care suferă. A unei conștiințe ce se alină identificîndu-se cu materiile nostalgiei sale. Desigur, acest patetism sumbru, acest revers îndoliat al vitalității ni-i reamintește pe liricii noștri rurali ai generației '60. La fel ca-n baletul lor expresionist, informul confesiunii primitive se rafinează, abisalitatea prinde chipul unui ceremonial: "O nouă cădere nervoasă: de ce, de ce să ni se ia vederea/ și carnea de pe oase pentru
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
acum o explicație satisfăcătoare pentru excepțiile cu pricina. În ce ne privește, am totuși de făcut unele precizări. Schizofrenia, pomenită de Steiner și evidentă în subtext și la Judt, nu e chiar boala de care suferă cultura română. Să ne reamintim că Judt notează că, la central-europeni, obsesia autodefinirii vine dintr-o combinație de doi termeni morali. Schizofrenia e cuprinsă în cel de al doilea: nesiguranța identității. În cel dintîi, siguranța intelectuală, se poate dimpotrivă întrevedea, dacă ne gîndim bine, o
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]