23,876 matches
-
drept pentru care este atât de bine primit în lume. La Valentin Petculescu grația este o săgeată a cărei tolbă o reprezintă lumea muzicală românească. Ori un ac ce înțeapă, vorba lui Tudor Mușatescu, nu ca să împungă, ci ca să coasă. Recenta sa carte, Clepsidra spartă, apărută la Editura Muzicală este ea însăși o tolbă cu săgeți, supusă unor “Conexiuni” la care puteți accede “Pe riscul dumneavoastră”. Ca atunci când pui un pariu, fără să cunoști rezultatul. Autorul însă pare a-l ști
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici venind să se documenteze cercetători filologi din Italia și din multe țări ale lumii. În vastă Bibliotecă a Centrului Mondial există deja câteva zeci de mii de cărți: achiziții mai vechi, precum și donații recente În mai toate limbile pământului. Fiecare literatura națională a ținut să fie prezentă cu ceva reprezentativ: În original, dar și În limbi de circulație internațională Între care, desigur, italiană. Literatura română, până În vara anului 2003, se... bucură, să spunem așa
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
toate „problemele” cărții despre care scrie, cenzorul se mulțumește să spună că aceasta se află în faza de „bun de tipar”. În felul acesta el transferă responsabilitatea unui verdict decisiv spre eșaloanele superioare. Nici o istorie literară mai veche sau mai recentă nu pomenește nume precum Moraru Fl., Ciuchi E., Andreescu E., Pop Cecilia, Orbenco Romeo, Brătescu C., Dârnă Al., Miroiu I., Velea I, Gutter C., Bârnă Al., Takacs M., Anghel P., Iordan Alina, Rothenari K., Neamțu D., Molho Fl., Grumberg R.
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Tiberiu Stamate Emilian Bălănoiu, scriitor care a debutat la sfârșitul anilor '60 și de atunci a publicat constant volume de nuvele sau romane, este și autorul recentului roman Țară ca un dos de palmă. Deși o așază în centru, ca protagonistă, pe tânăra profesoară Raluca Nicolae, autorul urmărește, de fapt, un "personaj" mai amplu, pe care îl precizează încă din titlu. Raluca, bucureșteană prin adopție, studiază în
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
șarja, caricatura, moduri ale respingerii și atacului, beneficiază pe plan literar de o mai mare longevitate decât sentimentele, dezarmatele sentimente. Caragiale are, indiscutabil, o prezență mai apăsată în mentalul nostru de azi decât Eminescu, nu întâmplător țintă a unei relativ recente campanii sonore în Dilema, care, în pofida accentului său excesiv, ne dă de înțeles că Luceafărul datează. E vorba cumva de o demonie națională sau de o atracție generic-omenească spre spectacolul "răului", precum spre un fel de sado-masochism? O celebră replică
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
se vând, În funcție de cantitate, cu prețuri mergând de la 30-40 de cenți până la un dolar, maximum doi dolari. Ceea ce ne supără nu este atât concurența, ci ieftinirea aparatelor noi și apariția a tot mai multor fabricanți. O Îmbunătățire substanțială și relativ recentă a unor brackeți ne ajută Însă: În loc ca arcul care trece prin slotul (deschiderea) acestora să fie menținut acolo prin elastice sau sârmulițe, este păstrat la locul său prin mecanisme care alunecă după nevoie În pozițiile deschis-Închis. Fiind fragile, aceste
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
dumneavoastră cu al său. În deceniul '80-'90, fusese ofițer pe frontiera de vest! Consider că nu se cade să insist asupra acestui episod pe care l-ați trăit... (Oricum, atașez la acest raport și două fotografii ale sale, una recentă și alta din perioada respectivă, ca să vă verificați supozițiile.) Încă o dată reiau întrebarea: de ce v-a trimis dumneavoastră textul acela prin e-mail, fragmente din romanul său intitulat, premonitoriu, Relatare despre moartea mea? Am putea presupune că îl cuprinseseră nostalgia, regretul
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat problematica în direcția întăririi educației prin ridicarea nivelului de cultură generală a cadrelor noastre didactice, familiarizân-du-le cu valorile permanente ale culturii universale și cu achiziții recente din domeniile variate ale științei" (Emil Giurgiuca). Emil Giurgiuca a publicat în timpul vieții șapte volume de poezii (Anotimpuri, 1938 - Colecția Abecedar, Dincolo de pădure, 1943, Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol I"; Poemele verii, 1964, Cântece de țară, 1967, Cele
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
multe geamntane de toate mărimile, care, orînduite unul peste altul și învelite într-un cearceaf antediluvian, ajungeau pînă la tavan. Făceam o dată la 8-10 zile curățenie în balcon, măturam, spălam pe jos, curățam praful de pe măsuță și revistele ceva mai recente. Dar niciodată nu-mi trecuse prin minte, poate și pentru că nu înregistrasem nici un fel de semnale sonore de la nedoriții oaspeți zgomotoși, că acest colț al casei s-ar putea dovedi un adăpost preferențial pentru ei, după ce în faze preliminare fuseseră
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
dintre compozitor și ascultător, nemanifestată vreodată atât de abrupt pe parcursul existenței artei sonore. Firesc, deși anormal, înclinațiile publicului actual se îndreaptă spre epocile „revolute” din istoria Euterpei, preferințele sale - în funcție de repere - ghidându-se spre creația neoclasică, clasică sau romantică. Formulele recente sunt încă greu accesibile. Înțelegând fundătura, unii artiști au încercat gesturi reparatorii, care să inducă o apropiere de rigorile și capacitățile de „tolerare” ale beneficiarilor. După părerea mea, în mare măsură, ceea ce încearcă postmodernismul ține de această intenție de redobândire
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
unor (re)fluxuri de interes. Se încearcă, de pildă, o anumită legătură între trecutul artei noastre și prezentul ei, sau abordarea unor căi artizanale cvasi abandonate, la modă odinioară, și care nu s-au dovedit epuizate. Descoperim în anumite lucrări recente, bineînțeles, din sfera creației serioase, o nostalgie a consistenței pierdute, tentativa de punere a unor elemente tradiționale în contexte inedite. Se degajă intenția revalorificării unor metode, cu scopul de a le filtra și a le distribui în circuite inedite, în
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
și nu contrafăcută - a fost adusă în discuție de apărătorii lui Eliade. Calomniatorii de profesie supralicitează decretând: josnicia caracterului, arivismul, ignoranța, lipsa de talent și diletantismul, atât al istoricului religiilor și orientalistului, cât și al romancierului și eseistului. Cel mai recent procuror, vehement și intransigent, a apărut în 2006 și se numește Cătălin Avramescu. De ce a tăcut până acum e un mister. Să-i dăm cuvântul: Mircea Eliade este "un personaj obsedat de propria carieră, un romancier mediocru, un caracter revendicativ
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
schiță - și utilă totuși - a unei atmosfere în care s-a ivit și pare a se desfășura tot atît de nnefericit un alt caz al operei mele „Meleagridele”, despre care cred că se poate lua o suficientă cunoștință dintr-o recentă petiție - întîmpinare pe care am adresat-o Ministerului Învățămîntului și Culturii și pe care o transcriu întocmai mai la urmă. Și cazul „Meleagridelor” vine după alt caz, l-aș califica hiperbolic, acel al operei mele „Agamemnon”, scrisă în anul 1922
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ascetique et de mystique, 13, 1932, p. 112-45. O versiune mai scurtă a acestui eseu este disponibil în engleză, „The Spiritual Senses according to Origen”, în Karl Rahner, Theological Investigations”, vol. 16, New York, Seabury, 1979, p. 81-103. Pentru o prezentare recentă a părerilor lui Origen, a se vedea Rudy, Mystical Language of Sensation, cap. II. Asupra misticismului lui Origen în general, a se vedea Bernard McGinn, The Foundations of Mysticism: Origins To The Fifth Century, New York: Crossroad, 1991, p. 108-130; cf.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul catalog Tezaur muzical românesc din Athos la impresionantul număr de 500. Cea mai recentă surpriză o constituie după ce se acreditase ideea încheierii descoperirii fondului muzical bizantin identificarea și prezentarea, tot într-un demers doctoral, al unui important și inedit fond aflat la Mănăstirea Sinaia, prezentare realizată de ieromonahul doctor Mihail Harbuzaru, viețuitor al mănăstirii
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
se acreditase ideea încheierii descoperirii fondului muzical bizantin identificarea și prezentarea, tot într-un demers doctoral, al unui important și inedit fond aflat la Mănăstirea Sinaia, prezentare realizată de ieromonahul doctor Mihail Harbuzaru, viețuitor al mănăstirii, unul dintre cele mai recente condeie ce se afirmă în domeniul codicologiei bizantine din țara noastră<footnote Harbuzaru, Mihail - Muzica bisericească de tradiție bizantină în Mănăstirea Sinaia, teză de doctorat, Cluj - Napoca, 2010. footnote> . Fondul de nouăsprezece de documente cu semiografie muzicală a scăpat cercetărilor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ani am beneficiat de șansa cercetării manuscriselor lui Dimitrie Vulpian, aflate în fondul mănăstirii Sinaia, dar neavând la dispoziție un inventar al manuscriselor și nici informații despre prezența acestora, nu am ajuns și la cele ce au făcut obiectul prezentării recente, care invită la punerea în circuitul științific și în practica de cult a unui prețios fond muzical liturgic românesc. Manuscrisele lui Dimitrie Vulpian mi-au furnizat date pentru creionarea acestui pe nedrept uitat muzician român, de la sfârșitul secolului al XIX
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
au crescut opt ierarhi români și în strana mănăstirii au răsunat glasurile unor psalți de valoarea lui Naum Râmniceanu, Varlaam Barancescu, Gheorghe Ucenescu, Neofit Ivanovici etc. Deși a beneficiat de mai multe monografii, începând din anul 1881 până la cea mai recentă, din anul 2000<footnote Măgureanu, Nectarie - Mănăstirea Sinaia, București, Editura Athena, 2000. footnote>, nici-una dintre ele nu s-a oprit asupra manuscriselor muzicale, prezentarea lor detaliată în teza de doctorat amintită fiind o premieră absolută. Mănăstirea dispune în prezent de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
total necunoscut bizantinologiei muzicale. Dacă ținem seama de faptul că numai trei dintre cele șase manuscrise autografe ale lui Neofit, de la Sinaia (nr. 34, 36 și 37) adună între copertele lor aproximativ 1600 de pagini și ele i-au furnizat recentului cercetător amintit câteva date esențiale ale biografiei lui Neofit: în 1839 se iscălește în calitate de învățător și psalt în comuna Băicoi, trecând apoi la mai multe biserici din împrejurimi, Slănic Prahova, Scăieni, Valea Călugărească, Ploiești, Predeal, pentru a se stabili definitiv
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sistematic. Personal, aș putea sublinia, fără a dori să fiu bănuit de carențe în ceea ce privește modestia, că această încercare a mea este una de pionierat la noi. În Occident au mai fost încercări reușite în privința aceasta, de pildă, printre cele mai recente este cea a lui Norman Russell (The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006), pe care, așa cum se va putea observa, am citat-o în această lucrare. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful Unul dintre
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Hristos ca împlinirea spuselor profeților nu urma să însemne mult pentru un auditoriu păgân. În cele două Apologii ale sale, adresate Împăratului Antonius Pius (138-61 e.n.), încearcă o abordare diferită. Pentru a contracara obiecția după care creștinismul este o inovație recentă și arbitrară, el susține semnificația universală a lui Hristos prin operarea Logosului divin. „Hristos este primul-născut al lui Dumnezeu Cuvântul Său, la Care participă toți oamenii: iată ce am învățat și am declarat”<footnote Apologia I în favoarea creștinilor către Antoninus
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
raportare la timpul acela. Nu întâmplător marii noștri clasici sunt scriitorii din secolul al XlX-lea, însă judecând contextual vedem că Eminescu a fost un mare izolat, preocupat mai mult de filozofie decât de literatură. Mihai Zamfir, într-o carte recentă spune foarte clar că toată scriitorii din secolul al XlX-lea, cu micii excepții, erau izolați sau nu erau la curent cu ceea ce se întâmpla în Occident, dar reușeau să creeze un limbaj original, pornind de la propria experiență de viață
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
indica mai precis sensul muzical așa cum a fost înțeles de editor. Buna intenție nu elimină însă obligația respectării textului original cu toate ambiguitățile sale. Ediția lui Ignacy Paderewski a operelor complete ale lui Chopin (de referință până la apariția ediției mai recente a lui Jan Ekier), introduce schimbări de notație care au ca urmare semnificative modificări semantice. Într-un studiu al profesorului Günther Reinhold asupra diferențelor între autografe și Urtext (apărut în revista EPTA, Bilten, Ljubljana 2001) este prezentat cazul modificării enarmonice
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Sonatei în Do major Hob. XVI/50, pe care le notase la fel de explicit. În ultima vreme atari indicații au început să fie respectate strict, fără să mai provoace aceleași discuții, probabil și pentru că răspândirea muzicii lui Haydn este mult mai recentă, când auzul a devenit mai tolerant. Iată cele două fragmente în Ediția Wiener Urtext. Este de remarcat diferența de scriitură (inclusiv de durată a pedalei ținute) în registrul grav față de cel acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
aflată în contrast cu Pasiunea propriu-zisă și Pasiunea oratoriu, este așa numita Passions-Music, la care se adaugă numele Evangheliei, iar textul este bazat pe o compilație a celor patru Evanghelii, asemănător textului Pasiunii Istoriei Sfinte (Passion-Historia), având adesea un titlu poetic. În recenta istorie a Pasiunii, Ernst Pepping ocupă un loc semnificativ cu Passionsbericht des Matthaus pentru cor à cappella (1949-1950). Majoritatea compozițiilor recente de Pasiuni sunt Pasiuni-responsoriale după modelul lui H. Schütz și revizuite de H. Distler. Se ajunge la concluzia că
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]