847 matches
-
conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
căci primul gest (proiecție) și negarea sa (verficarea realizării) se petrec, În timp, succesiv, dar au aceeași referință spațială. Literatură a indecidabilului, cea scrisă de o parte dintre minuitiști sau P.O.L.-iști este și una a absenței În măsura În care recenzează absențe, ca semne ale dispărute consistențe. Nu că asemenea rațiocinări și-ar avea neapărat locul aici, dar este important de subliniat că miza ideologică a acestei literaturi o depășeșete pe cea estetică, În ciuda declarațiilor de intenție ale autorului. Moștenitor al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Interesante sunt articolele Mijloace noi de cultură și progres, Câteva considerații asupra umanitarismului. Haos și tradiționalism îndărătnic în literatură, Aspecte din poezia română modernă, semnate de M. Nanu. Aici, N. D. Ghimpa evocă figura criticului Ion Trivale, iar M. Nanu recenzează volumul Evoluția poeziei lirice de E. Lovinescu și traduce poezii de Sully Prudhomme (Spovedania), Paul Verlaine (Cântec de toamnă) și Elena Văcărescu (Și el trecu). I.H.
CRONICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286529_a_287858]
-
r. secțiunea dedicată literaturii beneficiază, uneori, de colaborări menționabile. Semnează versuri Aurel Chirescu, C. Barcaroiu, Cristian Sârbu, Virgil Carianopol, D. Corbea, D. Batova, G. Danubia - sub pseudonimul George Dan; proză scrie Ion Aurel Manolescu, iar cronici literare, Mircea Mateescu. Sunt recenzate cărți de Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Panait Istrati, G. Călinescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Ion Biberi. Câteva comentarii au caracter polemic: Mihail Ilovici îi răspunde lui Cezar Petrescu (5/1934), Mircea Mateescu lui Liviu Rebreanu (52/1936). Louis Barrol
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
Mircea Pavelescu, Mihai Codreanu, Eusebiu Cămilar, iar proza, Eusebiu Cămilar. În paginile gazetei G. Călinescu prezintă românul Cordun de Eusebiu Cămilar (85/1938), Al. Piru scrie articolele Poetul generației noastre: G. Lesnea (50/1938), Pe marginea suprarealismului (91/1938) sau recenzează volumul de versuri Ioana Maria de Geo Bogza (157/1938). În 1940 cronicile „politice” și „teatrale” sunt semnate de George Ivașcu. Se reproduc fragmente din cartea Ce-ai cu mine, vântule? de Tudor Arghezi (936/1940). Î.H.
IASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287492_a_288821]
-
țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire” și în „Magasin littéraire” („fotografie și titlu de-o șchioapă pe prima pagină. De la prima cronică a lui Nichi, din 1981, nu am mai avut sentimentul ăsta de greață și exaltare”), C. se notează aproape invariabil ca
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul scrie cu egală aplicație și despre proza, si despre poezie, calitatea fidelității față de obiect ieșind acum cu și mai multă hotărâre în evidență. O elegantă descriptivitate caracterizează manieră de a recenza a lui G., conferindu-i meritul unei atitudini obiective. Scrisul sau este de un intelectualism rafinat, ironic și emancipat, înclinat cu intermitențe, dar fără exces, și către corelări mai generale, cu vagi ecouri lirice și uneori chiar metafizice. Foarte semnificativă
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Baciu, Nicu Caranica, Vintilă Horia, Nichifor Crainic se învecinează cu cele despre Anca Balaci, Ion Bănuță, Al. Căprariu, Gheorghe Anca, Gabriel Gafița, Gheorghe Istrate, Silvia Cinca sau Adela Popescu. Un merit al lui A. ar fi acela de a fi recenzat prompt aproape toate cărțile importante ale exilului în presa culturală românească din America și Canada, de la L. M. Arcade și Mihai Niculescu, până la Pamfil Șeicaru și Ion Cârjă sau Dumitru Ichim, deși notele sale de lectură nu depășesc nivelul semnalării
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
Stanciul, ceea ce dovedește, că mocanu nu era un nume de familie în 1820 și nici mai târziu, motiv pentru care, explică cercetătorul, a ortografiat apelativul cu inițială minusculă. La fel, Grigori sân Ursul, feciorul mazilului Ursu zăt Eni Buhăescul este recenzat în 1838 ca Grigori Ursu. De asemeni, semnalează și maniera în care au fost înregistrați în catagrafiile din 1838 și 1845 noii birnici proveniți din tinerii căsătoriți, aceștia fiind identificați, de regulă, prin sintagma cu structura nume de botez + sân
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
973 hectare vii și pepinieră viticolă, 3.890 hectare livezi și pepinieră pomicolă. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră totalizau 78.897 hectare, o suprafață de 8168 hectare erau ocupate de ape și bălți, iar 44.237 hectare erau recenzate la categoria „alte suprafețe". În anul 2001 suprafața cultivată a fost de 208.650 hectare cu cereale pentru boabe, 67.159 hectare grâu și secară, 5.620 hectare orz și orzoaică, 2.977 hectare ovăz, 132.837 hectare porumb, 951
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
478 persoane, alcătuite din gospodării cu un nucleu familial, 111.844 cu 393.590 persoane; 5.534 gospodării cu două nuclee familiale și 31.863 suflete; 229 gospodării cu 3 nuclee și peste, 229 cu 2.025 suflete. S-au recenzat în județul Vaslui 106.461 clădiri, 106.076 clădiri de locuit, din care 103.931 individuale cu o locuință, 1.292 cu două sau mai multe locuințe înșiruite ori cuplate, 853 tip bloc, 120 clădiri cu altă destinație în care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
femei. La învățământul postliceal frecventau 245 elevi, iar la școala de maiștri 295 de elevi. Un capitol important îl ocupă în cifrele raportate și datele referitoare la persoanele certate cu legea. Numărul condamnaților definitiv de către instanțele judecătorești a fost astfel recenzat: - în 1996 au fost condamnate 2.997 persoane; - în 1997 au fost condamnate 2.440 persoane; - în 1998 au fost condamnate 2.623 persoane; - în 1999 au fost condamnate 2.226 persoane; - în 2000 au fost condamnate 2.501 persoane
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1912 au fost definitivate ultimele detalii, iar comitetul director a aprobat pentru coperta revistei proiectul-schiță desenat de pictorul Gottfried Schiller de la Ravensburg; literele urmau să fie proiectate de profesorul Aescher, un recunoscut specialist 348. Primul număr al revistei a fost recenzat în mai multe ziare și reviste românești și străine, bucurându-se de un real succes și de o apreciere sinceră 349. Printre cei care au prețuit-o, trimițând cuvinte de laudă și de încurajare comitetului de redacție au fost: superiorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
L'Oriente" și-au manifestat dorința realizării unui schimb periodic de reviste 357. Recunoașterea calității acestei publicații a fost evidentă când la redacția Revistei Catolice s-au primit mai multe cărți de la câteva edituri europene, cu scopul de a fi recenzate în paginile tipăriturii din București. Revista Catolică a fost bine primită și în țară, de către oamenii politici 358 (la palatul regal 359), dar și de oamenii de cultură. I s-a făcut o bună publicitate în paginile celorlalte reviste catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țară, de către oamenii politici 358 (la palatul regal 359), dar și de oamenii de cultură. I s-a făcut o bună publicitate în paginile celorlalte reviste catolice apărute în țară. De exemplu, la Iași în Lumina creștinului din iunie 1913, recenzându-se numărul al doilea al Revistei Catolice, s-a scris: "Te cuprinde o adevărată bucurie și mulțumire când răsfoiești Revista Catolică din București (...). O recomandăm cu căldură mai cu deosebire domnilor dascăli și celor cu o mai mare știință de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cumaci etc., texte selectate de lingvistul Emil Petrovici. Remarcăm faptul că Revista istorică română din 1945 a acordat importanță acestei apariții editoriale. Tot însemnări și recenzii cu tentă oportunistă se publicau și în Revista Institutului Social Banat-Crișana, unde Aurel Bugariu recenza sau prezenta pe: I.V. Stalin; Mitiță Constantinescu - Continentul URSS; Miron Constantinescu - Cauzele răscoalei lui Horia; Destinul omenirii și criminalii de război. Deosebit de important este articolul lui A. Boldur - directorul Institutului de Istorie Națională din Iași (evacuat anterior la Zlatna/Alba
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și chestiunea națională, Editura PCR, București, 1944, 76 p., pe care-l prezintă ca fiind „un studiu de punere la punct a teoriilor greșite și nefaste cu privire la problema naționalităților”, insistând asupra definiției națiunii și a diferenței dintre neam și națiune. Recenzând studiul lui N.N. Petrovski despre Bogdan Chmelnițki (Moscova, 1944, 48 p.), Racoviță observa folosirea, dar și contrazicerea lui Miron Costin și dă dreptate cercetătorului sovietic: „Interpretarea pe care a dat-o însă cronicarul atât cauzelor răscoalei cazacilor, cât și relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
doilea centru istoriografic înclinat deja spre compromisuri istoriografice este Revista Istorică română, alături de Institutul de Istorie Națională din București. Directorul lor, prestigiosul istoric C.C. Giurescu, reîntors în țară, accentuează tendința de sincronizare a istoriografiei cu politica. Astfel, în 1946 sunt recenzate două volume despre relațiile româno-ruse (sovietice): Relațiile româno-ruse în cursul veacurilor, de T. Stoianovici și M. Magheru, și Relațiile economice româno-sovietice de V. Borcea. Ultima recenzie este realizată chiar de C.C. Giurescu, care contrazice afirmațiile autorului despre relațiile economice ruso-române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Concepția marxistă a istoriei. Pe lângă contribuțiile teoretice ale marxiștilor M. Roller, P. Constantinescu-Iași, A. Oțetea, Constantin Ionescu-Gulian, Miron Constantinescu, Vasile Liveanu etc., se înregistrează un mare apetit marxist la A. Sacerdoțeanu, reputat specialist în științele auxiliare ale istoriei. Acesta îl recenzează extrem de elogios pe G. Plehanov, Concepția materialistă a istoriei, București, 1946, 36 p., făcându-i apoi o excelentă propagandă în rândul cercetătorilor și studenților prin abundente citate în discursul ținut la Școala de Arhivistică la 5 noiembrie 1947 cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reviste de istorie sovietice” și articolul „O scrisoare inedită - Mihai Viteazul și legăturile cu Rusia (iunie 1596)”, arătând importanța corespondenței respective pentru relațiile cu Polonia, care refuza în 1600 trecerea solilor munteni prin teritoriul ei spre Rusia. P.P. Panaitescu a recenzat, de asemenea, manualele școlare unice apărute în 1947, apreciindu-le pozitiv pentru că, spunea el, „prezintă pentru prima oară fenomene istorice în lumina materialismului istoric, pun pe primul plan evoluția societății, a mijloacelor de producție, a civilizației influențate de aceste premise
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Autorul însuși recunoaște că lucrează deja la o addenda pentru volumul al II-lea. Rezultă de aici că principala problemă a autorului a fost aceea a selecției și a sistematizării materiei. În funcție de conținutul propriu-zis al confesiunii, cei 51 de autori recenzați în acest volum sînt arondați la una din cele patru secțiuni ale cărții: 1. Hipnoza României interbelice; 2. Metabolism literar; 3. Semințe de scandal; Eu personajul. Este limpede că în prima secțiune accentul cade pe reconstituirea istorică. A doua, care
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
favoare (premii, burse în străinătate, case de creație etc.) nu-i sporesc talentul. Mai târziu, în austeritatea de la Păltiniș, filosoful va susține același lucru. Așa cum spuneam, interesul pentru filosofie devine acum predominant, fie că e vorba de cartea de filosofie (recenzată cu profesionalism), fie de învățământul filosofic în liceu ori de statutul filosofiei în cadrul Academiei Române. Astfel, autorul publică adevărate studii despre cărți de filosofie semnate de Dimitrie Cantemir, Lucian Blaga, Ștefan Lupașcu, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
învățământul filosofic în liceu ori de statutul filosofiei în cadrul Academiei Române. Astfel, autorul publică adevărate studii despre cărți de filosofie semnate de Dimitrie Cantemir, Lucian Blaga, Ștefan Lupașcu, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran. De asemenea, sunt recenzați filosofi din spațiul german (dr. Bruno Fűrst, dr. Ernst Braun, dr. H. Rochracher), englez (A. Huxley) sau francez, toți citiți în original. Nu sunt omiși nici autorii tineri, ca Virgil Godeanu sau Al. Posescu. Așa cum spunea profesorul Marin Diaconu, competentul
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
Gelu Negrea - în numărul de față al României literare, sub un articol tot despre Caragiale, la fel de ingenios cum este și cartea de acum trei ani la care mă voi referi mai departe. Cum nu stă în intenția mea să o recenzez, voi spune doar în treacăt că este consacrată Scrisorii pierdute, dintr-o perspectivă ludic-postmodernă (există chiar sugestii de jocuri menite să ne testeze agilitatea intelectuală și un stil cîteodată în maniera lui Caragiale însuși). Interesant este cu ce vine nou
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
cartea, (prima din România) editată de Societatea culturală Noesis, deși cunoșteam câțiva autori și câteva volume din formatul clasic, pe hârtie. De altfel, ar fi și imposibil - pentru a citi tot mi-ar trebui câteva săptămâni - și-apoi cum să recenzezi 50 de cărți dintre cele mai diferite deodată?! În fața suportului electronic cu o memorie care poate reține o mică bibliotecă recenzia și cronica literară intră într-un evident impas. Nu-ți mai rămâne decât să prezinți cartea virtuală (sună frumos
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]