5,563 matches
-
mai complet set de concluzii și recomandări actualizate cu privire la domeniul de interes. Această analiză a relevat o serie de concluzii care constituie fundamentul unor intervenții bazate pe dovezi științifice propuse în cuprinsul SNPR. Cel mai important predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională: 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate ridicată de comitere a unor fapte penale. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Conform rezultatelor Studiului integrat privind cauzele recidivei, jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate ridicată de comitere a unor fapte penale. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Conform rezultatelor Studiului integrat privind cauzele recidivei, jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Conform rezultatelor Studiului integrat privind cauzele recidivei, jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
foști minori care au abandonat școala. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, studiul arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv fapte de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
arătând că 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv fapte de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil, cu probabilitate ridicată de a recidiva. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38%
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
vecini; 84% nu i-ar accepta ca prieteni apropiați și 89% nu ar accepta ca un membru al propriei familii să se căsătorească cu o persoană recidivistă. Din punct de vedere teoretic, demersul de cercetare al Studiului integrat privind cauzele recidivei este reprezentat de Modelul Risc-Nevoi-Receptivitate*14) (RNR), consacrat la nivel internațional pentru studierea fenomenului de interes.*1)5 RNR este și suportul teoretic folosit de exemplu în activitatea de probațiune din România, care are la bază conceptul de desistare. Modelul este construit pe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ar trebui individualizate și adaptate la caracteristicile persoanei - stilul de învățare, capacitatea cognitivă, personalitatea, moștenirea culturală și altele. Riscul denotă evaluarea probabilității recidivismului, în timp ce nevoia denotă identificarea zonelor de intervenție care, dacă au succes, vor reduce riscul la recidivă. *14) Andrews, D. A., Bonta, J., Wormith, J. S. (2011). "The risk-need-responsivity (RNR) model: Does adding the good lives model contribute to effective crime prevention?" Criminal justice and behavior 38 (7): 735-755. *15) Andrews D. A., Bonta, J. (2010
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
scăzut, agrement/recreere/timp liber cum ar fi nivel scăzut de implicare și satisfacție în alte activități decât antisociale, abuz de substanțe, precum probleme cu alcool și/sau droguri. ... Un alt aspect important care trebuie luat în considerare în demersurile de prevenire a recidivei este perspectiva economică asupra acesteia, care se referă la analiza și evaluarea impactului economic al repetării infracțiunilor comise de către infractori. Câteva elemente cheie conturează costurile și beneficiile asociate recidivei dintr-o perspectivă economică. Un prim element al acestei analize
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care trebuie luat în considerare în demersurile de prevenire a recidivei este perspectiva economică asupra acesteia, care se referă la analiza și evaluarea impactului economic al repetării infracțiunilor comise de către infractori. Câteva elemente cheie conturează costurile și beneficiile asociate recidivei dintr-o perspectivă economică. Un prim element al acestei analize se referă la costurile sistemului de justiție penală, aici fiind incluse cheltuielile legate de urmărirea penală, judecată, executarea hotărârilor penale și alte proceduri judiciare speciale. Costul mediu zilnic per persoană
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
numărului de persoane private s-a menținut constant, astfel că, în anul 2024 efectivul mediu era de 24.343 persoane, reprezentând cu 10,13% mai mult decât în anul 2018. Având în vedere aceste cifre și luând în considerare și rata de recidiva, care la 31.12.2024 era de 36,9%*16), se poate concluziona că peste o treime din cheltuielile sistemului penitenciar pentru anul 2024 au fost generate de recidiviști. Recidiva implică nu numai costuri directe pentru reașezarea și menținerea acestor deținuți în penitenciar, ci
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
anul 2018. Având în vedere aceste cifre și luând în considerare și rata de recidiva, care la 31.12.2024 era de 36,9%*16), se poate concluziona că peste o treime din cheltuielile sistemului penitenciar pentru anul 2024 au fost generate de recidiviști. Recidiva implică nu numai costuri directe pentru reașezarea și menținerea acestor deținuți în penitenciar, ci și costuri indirecte, precum cele pentru procedurile judiciare repetate și costurile sociale legate de victime și daunele cauzate de infracțiuni. *16) Conform datelor furnizate de Administrația
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
foștilor deținuți, este important să existe programe și politici care vizează pregătirea profesională și educarea acestora pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare, eliminarea barierelor în calea angajării lor și oferirea de sprijin pentru reintegrarea lor socială și economică. Totodată, recidiva poate avea un impact semnificativ și asupra comunității. Recidiva cauzează un impact negativ economic și din perspectiva costurilor suplimentare legate de victime și daunele cauzate de infracțiuni. Acestea pot include costuri medicale, costuri legate de repararea pagubelor materiale și costurile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care vizează pregătirea profesională și educarea acestora pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare, eliminarea barierelor în calea angajării lor și oferirea de sprijin pentru reintegrarea lor socială și economică. Totodată, recidiva poate avea un impact semnificativ și asupra comunității. Recidiva cauzează un impact negativ economic și din perspectiva costurilor suplimentare legate de victime și daunele cauzate de infracțiuni. Acestea pot include costuri medicale, costuri legate de repararea pagubelor materiale și costurile asociate îngrijirii victimelor. Comunitățile locale pot fi afectate prin
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
asociate îngrijirii victimelor. Comunitățile locale pot fi afectate prin creșterea infracționalității, scăderea siguranței și creșterea costurilor legate de asistența socială și serviciile de sănătate mintală. Identificarea și operaționalizarea problemelor vizate de SNPR Rezultate din concluziile și recomandările Studiului integrat privind recidiva, SNPR pornește de la identificarea unui număr de cinci probleme. Problema nr. 1: Deși progrese semnificative au fost înregistrate în principal în activitatea ANP și a DNP, încă nu există o colectare unitară de date, la nivel național și inter-
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
număr de cinci probleme. Problema nr. 1: Deși progrese semnificative au fost înregistrate în principal în activitatea ANP și a DNP, încă nu există o colectare unitară de date, la nivel național și inter- instituțional în domeniul infracționalității și a recidivei penale, în special dacă se are în vedere înțelegerea recidivei în sens extins, așa cum își propune prezentul document strategic. Problema nr. 2: Deși unul dintre predictorii importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă măsuri corecționale și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
au fost înregistrate în principal în activitatea ANP și a DNP, încă nu există o colectare unitară de date, la nivel național și inter- instituțional în domeniul infracționalității și a recidivei penale, în special dacă se are în vedere înțelegerea recidivei în sens extins, așa cum își propune prezentul document strategic. Problema nr. 2: Deși unul dintre predictorii importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă măsuri corecționale și de prevenire eficiente pentru minorii sub vârsta de 14 ani
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nivel național și inter- instituțional în domeniul infracționalității și a recidivei penale, în special dacă se are în vedere înțelegerea recidivei în sens extins, așa cum își propune prezentul document strategic. Problema nr. 2: Deși unul dintre predictorii importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă măsuri corecționale și de prevenire eficiente pentru minorii sub vârsta de 14 ani, cei care nu răspund penal, care comit fapte penale. Problema nr. 3: Perioada post-detenție este problematică pentru deținuții care nu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cifrele descrise anterior, aspecte care subliniază necesitatea unui plan de intervenție cuprinzător, cu măsuri în sprijinul desistării și reintegrării atât la nivel individual, cât și în familie, comunitate și societate. Unul dintre principalele argumente ale studiului privește, dincolo de analiza recidivei și a percepțiilor generate în contextul social în care se produc atât fenomenul infracțional cât și, ulterior, reintegrarea socială a foștilor deținuți, eficacitatea pedepselor privative de libertate. Pedepsele privative de libertate de lungă durată nu scad riscul de recidivă. Cercetările
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
analiza recidivei și a percepțiilor generate în contextul social în care se produc atât fenomenul infracțional cât și, ulterior, reintegrarea socială a foștilor deținuți, eficacitatea pedepselor privative de libertate. Pedepsele privative de libertate de lungă durată nu scad riscul de recidivă. Cercetările realizate în România ne arată că recidiva comportamentului infracțional este facilitată în principal de prezența unei familii disfuncționale, cu probleme socio-economice și în accesul inegal la educație, sens în care, sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Cercetările realizate în România ne arată că recidiva comportamentului infracțional este facilitată în principal de prezența unei familii disfuncționale, cu probleme socio-economice și în accesul inegal la educație, sens în care, sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot cel mult diminua parțial recidiva. Recomandările internaționale sunt în sensul identificării unor alternative la măsurile privative de libertate și la pedeapsa închisorii cu executare, chiar și pentru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
disfuncționale, cu probleme socio-economice și în accesul inegal la educație, sens în care, sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot cel mult diminua parțial recidiva. Recomandările internaționale sunt în sensul identificării unor alternative la măsurile privative de libertate și la pedeapsa închisorii cu executare, chiar și pentru recidiviști. Derivată din această idee este și principala abordare reflectată în SNPR: recidiva poate fi redusă cel mai
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
pot cel mult diminua parțial recidiva. Recomandările internaționale sunt în sensul identificării unor alternative la măsurile privative de libertate și la pedeapsa închisorii cu executare, chiar și pentru recidiviști. Derivată din această idee este și principala abordare reflectată în SNPR: recidiva poate fi redusă cel mai eficient nu prin izolarea foștilor deținuți de societate, ci printr-un efort amplu de susținere a lor, la nivelul instituțiilor și al comunității, care, în consecință, va genera reintegrarea acestora în societate și va asigura
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
În privința persoanelor condamnate, recomandările sunt în sensul desfășurării unor intervenții specifice/personalizate. Asumarea responsabilității pentru fapta săvârșită, completarea educației, educația morală, formarea/calificarea pentru obținerea unui loc de muncă și antrenarea abilităților trebuie să facă parte din programele de reintegrare. Prevenirea recidivei excede cu mult granițele strategiilor de reintegrare a persoanelor deja condamnate, SNPR vizând atât persoane care nu răspund penal, cât și comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de reintegrare. Prevenirea recidivei excede cu mult granițele strategiilor de reintegrare a persoanelor deja condamnate, SNPR vizând atât persoane care nu răspund penal, cât și comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice comunitatea prin angajarea acesteia în acțiuni de voluntariat pentru persoanele vulnerabile, de înlăturare a stigmatizării persoanelor care au săvârșit fapte penale și de informare cu privire la ineficiența pedepselor privative de libertate lungi în privința recidivei penale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]