684 matches
-
a încuviințat părților să depună la dosar probe scrise, însă a respins toate celelalte cereri, apreciind că nu erau nici utile, nici pertinente pentru soluționarea litigiului. 49. La termenele de judecată din 6 martie și din 27 martie 2003, primul reclamant a depus mai multe probe la dosar. De asemenea, el a fost audiat de instanță, care a respins o nouă cerere de audiere a 2 martori noi. 50. Prin Sentința din data de 27 martie 2003, instanța a recunoscut că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213295_a_214624]
-
să recurgă, prin alte mijloace de pregătire psihologică, la crearea unei legături de rudenie, cât timp analizarea interesului copilului face încă obiectul procedurilor judiciare. B. Argumentele terților intervenienți a) Asupra existenței unei legături care caracterizează o "viață de familie", între reclamanți și minore, în sensul art. 8 alin. 1 din Convenție ... 128. Toți terții intervenienți sunt de părere că art. 8 din Convenție nu este aplicabil în speță, în lipsa unei vieți de familie reale între Florentina și Mariana, pe de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
vigoare. ... Articolul 8 (1) Rezolvarea pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român se face prin convenția de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei. ... (2) Convenția se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, si reclamant sau reprezentantul acestuia. ... (3) Convenția se încheie în formă scrisă, intocmindu-se un exemplar pentru Agentul guvernamental, câte un exemplar pentru fiecare reclamant parte la convenție, plus un exemplar pentru Curte. ... (4) Semnarea convenției de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166156_a_167485]
-
rezolvare pe cale amiabilă a cauzei. ... (2) Convenția se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, si reclamant sau reprezentantul acestuia. ... (3) Convenția se încheie în formă scrisă, intocmindu-se un exemplar pentru Agentul guvernamental, câte un exemplar pentru fiecare reclamant parte la convenție, plus un exemplar pentru Curte. ... (4) Semnarea convenției de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei nu poate avea loc decât după ce Curtea declară o cerere admisibila. Negocieri prealabile cu reclamantul pot avea loc și înainte de declararea cererii ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166156_a_167485]
-
și intereselor lor. C. Persoanele juridice care au sediul pe teritoriul uneia dintre cele două părți contractante și sînt constituite potrivit legislației acestei părți sînt supuse dispozițiilor prezenței convenții, în măsura în care acestea le sînt aplicabile. Articolul 2 Cetățenii fiecărei părți contractante, reclamanți sau intervenienți, nu pot fi obligați să depună nici cauțiune, nici depozit, oricare le-ar fi denumirea, pe motivul că sînt străini sau că nu au domiciliul ori reședința pe teritoriul celeilalte părți contractante. Articolul 3 În vederea îndeplinirii dispozițiilor prezenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133325_a_134654]
-
sunt copii minori, se va face arătare despre această. ... (3) La cerere, se va alătura un extract de căsătorie și cîte un extract de naștere al copiilor minori. (4) Cererea de divorț, împreună cu înscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de către reclamant președintelui judecătoriei. ... (5) Paratul nu este ținut să facă întimpinare. ... (6) Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divorț.**) ... ---------- *) Alin. (1) al art. 612 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 219 din Ordonanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
în anul 1263 ca "posessio Barwmlak". În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și "terra Baromlak". În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii. În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa. Din 1999 întregul sit face parte din lista monumentelor protejate de UNESCO
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
pe cale amiabilă și declarația unilaterală Prevederi relevante: articolele 37, 38 și 39 din Convenție; articolele 8, 81 și 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 Convenția de rezolvare pe cale amiabilă se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, și reclamant sau reprezentantul acestuia. Convenția de rezolvare pe cale amiabilă poate fi semnată doar după ce Curtea comunică Agentului guvernamental cererea reclamantului. Sumele stabilite prin convenția de rezolvare pe cale amiabilă se plătesc în termenul prevăzut de convenția de rezolvare pe cale amiabilă sau, dacă
Agentul guvernamental la CEDO al Guvernului României () [Corola-website/Science/326668_a_327997]
-
vigoare. ... Articolul 8 (1) Rezolvarea pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român se face prin convenția de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei. ... (2) Convenția se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, si reclamant sau reprezentantul acestuia. ... (3) Convenția se încheie în formă scrisă, intocmindu-se un exemplar pentru Agentul guvernamental, câte un exemplar pentru fiecare reclamant parte la convenție, plus un exemplar pentru Curte. ... (4) Semnarea convenției de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244043_a_245372]
-
rezolvare pe cale amiabilă a cauzei. ... (2) Convenția se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, si reclamant sau reprezentantul acestuia. ... (3) Convenția se încheie în formă scrisă, intocmindu-se un exemplar pentru Agentul guvernamental, câte un exemplar pentru fiecare reclamant parte la convenție, plus un exemplar pentru Curte. ... (4) Semnarea convenției de rezolvare pe cale amiabilă a cauzei nu poate avea loc decât după ce Curtea comunica Agentului guvernamental cererea reclamantului. ... ------------ Alin. (4) al art. 8 a fost modificat de pct. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244043_a_245372]
-
15 septembrie 1999 Popovic Severin - editor, "Velika Srbija" Popovic Tomislav - director general la "Vrsacka Banka AD" Puric Jagos - rectorul Universității din Belgrad, membru JUL Radenkovic Dejan - membru, Consiliul executiv al SPS Radevic Milorad - șef, Federația Patriotică Belgrad; șef, Arhiva sârbă, reclamant la 23 octombrie 1998 Radovancev Zivanko - director regional SPS Zrenjanin, membru al Comitetului principal al SPS Radovanovic Dusan - șef regional SPS, NIS Radovanovic Milovan - deputat SRS în Parlamentul Șerbiei Radovanovic Slobodan - director, TELECOM Srbija Radunovic Vasilije - director general, "HIP Azotara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]
-
o cerere care urmează să se soluționeze pe cale necontencioasă. Denumirea de părți este folosită atât pentru faza judecății, cât și pentru faza executării silite. În cadrul etapelor procesuale civile, părțile poartă denumiri diferite. La prima fază de judecată părțile se numesc reclamant și pârât. În faza de judecată a apelului, părțile se numesc apelant și intimat. La judecata aflată în recurs, părțile se numesc recurent și intimat. La contestația în anulare, părțile poartă denumirea de contestator și intimat. La judecata unei cereri
Justițiabil () [Corola-website/Science/323711_a_325040]
-
în mod automat - în loc de aceasta, Henric trebuia să ceară aceste terenuri de la Richard. După niște ezitări, Henric s-a întâlnit cu exilatul Thomas Arundel, fostul (și viitorul) Arhiepiscop de Canterbury, care își pierduse această funcție din cauza implicării sale alături de Lorzii Reclamanți, iar Henric și Arundel s-au întors în Anglia în timp ce Richard se afla în campanie militară în Irlanda. Avându-l pe Arundel drept sfătuitor, Henric Bolingbroke a inițiat o campanie militară, confiscând terenuri de la cei care i se opuneau și
Henric al IV-lea al Angliei () [Corola-website/Science/299541_a_300870]
-
copilului" (a se vedea și cauza Gnahore vs. Franța, petiția nr. 40031/98 parag. 59, CEDO 2000-IX). În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că nu s-a demonstrat că retragerea absolută și prin efectul legii a drepturilor părintești ale primului reclamant corespundea unei necesități primordiale privind interesele copilului și că, în consecință, urmărea un scop legitim, anume protecția sănătății, moralei sau a educației minorilor. În consecință, art. 8 din Convenție a fost încălcat în ceea ce îl privește pe primul reclamant. Curtea
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
dinastii cunoscute - Sturza (Ilie Sturza - 1666, Toader și Chiriac Sturza - 1709, Dumitrașcu Sturza - 1774, Grigoraș Sturza - 1817, Mihai Sturza - 1835) și Sinadino (Ioan și Victor Sinadino - 1877). Un alt proprietar de terenuri în Chițcanii Vechi, comerciantul englez Richard Cartațki, apare reclamant într-un litigiu cu Sandulachi Fedosiu. Procesul a ajuns până la curtea țarului N. P. Romanov care i-ar fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi dau trei mii de hectare
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
în anul 1263 ca "posessio Barwmlak". În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și "terra Baromlak". În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii. În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa. În secolul al XIV-lea este ridicată o biserică gotică sală, poate
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
ianuarie 1997. Cauza este des citată în instanțele românești în sentințele pe care acestea le emit, în special cu privire la cererile de a proteja minorii împotriva scoaterii lor ilicite din țară: ""măsura de a obliga reclamanta pârâtă să solicite acordul pârâtului reclamant la părăsirea țării împreună cu unul dintre copii este justificată și obligația pozitivă a statului de a ocroti viața de familie, astfel cum a fost reglementată de art.8 CEDO și detaliată de jurisprudența Curții, în cazuri precum Monory împotriva României
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
familie, astfel cum a fost reglementată de art.8 CEDO și detaliată de jurisprudența Curții, în cazuri precum Monory împotriva României și Ungariei sau Ignaccolo-Zenide împotriva României, în măsura în care părăsirea țării de către mamă împreună cu vreunul dintre copii ar afecta dreptul pârâtului reclamant de a păstra legătura cu copilul"" (a se vedea sentința civilă nr. 3268 pronunțată de către Judecătoria Sector 5 București)
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe, articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
art 38 alin. 4) care nu au fost însă acceptate de către Curte. În domeniul egalității de tratament intre femei și bărbați, o directiva bazata pe jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene prevede transferul de obligații între cele două părți (reclamant și pârât). Dacă o persoană se consideră nedreptățită prin neaplicarea principiului egalității de tratament și dacă există o prezumție de discriminare, pârâtul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
cazuri aflate în instanță. În acordul semnat, Trump nu a recunoscut să fi făcut vreo ilegalitate, dar a consimțit să plătească un total de 25 milioane dolari celor 7.000 de victime ale universității sale frauduloase. Jason Forge, avocatul studenților reclamanți a declarat că acordul a fost atins cu o oră înainte de audierea lui Curiel care trebuia să examineze ultima cerere a lui Trump pentru amânarea procesului până după inaugurarea sa de la 20 ianuarie. Jason Forge a declarat că el „a
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
Câteva din cauzele pe care Curtea Constituțională le-a avut pe rol. În domeniul egalității de tratament intre femei și bărbați, o directiva bazata pe jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene prevede transferul de obligații între cele două părți (reclamant și pârât). Dacă o persoană se consideră nedreptățită prin neaplicarea principiului egalității de tratament și dacă există o prezumție de discriminare, pârâtul trebuie să dovedească faptul că acest principiu nu a fost încălcat.
Discriminare sexuală în relațiile de muncă () [Corola-website/Science/322655_a_323984]
-
1 din Codul de procedură civilă. - sarcina probei În conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile În apărarea sa până la prima zi de Înfățișare. Dispozițiile art. 272 sunt aplicabile atât În situația În care angajatul este reclamant cât și În cazul Încare el este pârât. Cu privire la aceste prevederi Curtea Constituțională a reținut că ,,Această modalitate de reglementare reprezintă o opțiune a legiuitorului, care a avut În vedere instituirea unei proceduri simple și urgente, adaptată raporturilor de muncă
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
să fi vătămat grav raporturile dintre soți, încât continuarea căsătoriei nu mai este cu putință; > imposibilitatea continuării căsătoriei să existe pentru cel care cere desfacerea ei. Divorțul nu se poate pronunța dacă s-a stabilit numai culpa exclusivă a soțului reclamant, iar pârâtul nu a făcut cerere reconvențională, deoarece, într-o asemenea situație, nu este îndeplinită cerința imposibilității continuării căsătoriei pentru motive temeinice, căci faptele nelegale și cele contrare regulii moralei nu pot constitui motive temeinice pentru cel care le săvârșește
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
act de lovire nu este de natură să justifice respingerea acțiunii de divorț, în cazul în care se face dovada certă că între soți există o atmosferă de scandaluri și certuri, cu caracter de continuitate, toate provocate de pârât. Soțul reclamant nu poate cere desfacerea căsătoriei când el însuși a provocat certurile dintre soți, și în cazul în care modul de reacție al soției a depășit limitele normale, degenerând în acte publice de violență, amenințări, instanța va putea considera că această
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]