694 matches
-
D)J Procesul rearanjării V-D-J are specificitate celulară (fig. 5.1) și el trebuie să se desfășoare cu suficientă exactitate pentru a nu fi pierdută informație genetică esențială pentru edificarea unei gene funcționale Ig sau TCR. Două evenimente succesive de recombinare somatică asigură mai întâi reunirea de segmente genice D și J, la care se adaugă un segment genic V, rezultând un exon matur VDJ. În figura 5.1, cel de al doilea segment (V2) dintre cele 129 segmente V, este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catene grele imunoglobulinice. Cele mai apropiate segmente genice pentru regiunea constantă sunt Cµ și Cδ, astfel că primele tipuri de imunoglobuline produse în limfocitele B primare sunt IgM și, respectiv, IgD. Dar, pe măsură ce limfocitele B se maturează, evenimente succesive de recombinare somatică la nivel de ADN asigură reunirea acestui exon VDJ iar mecanismul de comutare a clasei catenei grele asigură formarea de mesageri genetici purtători de mesaje pentru diferite catene grele Ig, în funcție de stadiul de evoluție a limfocitului B angajat în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
altă parte, rearanjamentul poate fi aberant și astfel chiar dacă este complet, el nu a condus la geneza unei gene care să codifice pentru o proteină funcțională. Coexistența rearanjamentelor productive și neproductive sugerează existența unei bucle feedback în controlul procesului de recombinare. Figura 6.1 redă un asemenea model. Să admitem că fiecare celulă începe cu doi loci, în configurația nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera o genă productivă Ig+ sau o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gena pentru catena λ numai atunci când au eșuat ambele rearanjamente κ,conducând la excluderea alelică (după Lewin, 2000). În această serie de evenimente apare un paradox. Aceleași secvențe consens și aceeași recombinază V(D)J sunt implicate în reacțiile de recombinare din loci H, κ și λ. Dar, acești trei loci genici desfășoară rearanjamentul într-un set ordonat. Cine asigură ca rearanjamentul genic pentru catena grea să preceadă pe acela al catenei ușoare, iar în acest din urmă caz, rearanjamentul pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei λ? Locii genici pot deveni accesibili enzimei în momente diferite, posibil ca rezultat al transcripției genice. Transcripția apare chiar înainte de rearanjament, deși produșii săi nu au funcție codificatoare. Evenimentul transcripțional poate schimba structura cromatinei, făcând ca secvențele consens pentru recombinare să devină accesibile enzimei. 6.2. FENOMENUL DE MACAZ (COMUTARE A CLASEI) ÎN GENEZA GENELOR ȘI A MESAGERILOR CATENELOR GRELE IMUNOGLOBULINICE Clasa imunoglobulinei este determinată de tipul regiunii CH. Primul tip de imunoglobulină produs de orice limfocit B este IgM
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
regiunea CH, menținând însă constantă disponibilitatea de a recunoaște același antigen, aceasta fiind apanajul regiunilor variabile (VL și VH). Schimbările în expresia segmentelor genice CH sunt realizate pe două căi. În majoritatea cazurilor, acestea se realizează pe calea mecanismelor de recombinare a ADN care însă implică un sistem diferit de acela în care are loc reunirea V -D-J. Un asemenea sistem este operațional numai în fazele târzii ale dezvoltării celulei B. Un alt tip de schimbare are loc la nivelul procesării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a se realiza schimbarea în sine a clasei imunoglobulinice. Celulele care exprimă segmentele genice CH din aval prezintă deleții ale lui Cµ și ale altor segmente genice care preced segmentul genic CH exprimat. Schimbarea clasei se realizează printr-o recombinare în urma căreia este adus un nou segment genic CH în imediata vecinătate contiguă a suprasegmentului V-D-J din gena anterior funcțională. Secvențele unităților V -D-J-CH realizate în urma săvârșirii macazului prezintă dovada că situsurile de macaz se află în amonte de segmentele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
-D-J-CH realizate în urma săvârșirii macazului prezintă dovada că situsurile de macaz se află în amonte de segmentele genice CH și asemenea situsuri au fost denumite regiuni S. Procesul de comutare în sinteza catenei grele Ig poate fi mediată și de recombinarea intracromatidică (fig. 6.3). Gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genera ARNm γ purtător de mesaj genetic pentru IgG A. Comutarea timpurie (parțială) de la IgM la IgD; B. Comutarea târzie a clasei catenei grele conduce la sinteză de IgA, IgG, IgE. În acest caz, comutarea clasei catenei grele este consecința recombinării intracromatidice la nivel de ADN prin care același exon VDJ este poziționat succesiv în contiguitate cu Cα, Cγ și respectiv Cε, dispuse inițial la mare distanță de exonul VDJ. În figură se prezintă implicarea în proces a ceea ce conduce la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de exonul VDJ. În figură se prezintă implicarea în proces a ceea ce conduce la edificarea unei gene active pentru sinteza catenei grele a IgG (din Strachan și Read, 2004). În cadrul unui eveniment ulterior de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice prin recombinare intracromatidică, un exon VDJ este adus succesiv în vecinătatea unităților transcripționale Cα, Cγ și respectiv Cε, astfel că rezultă gene active pentru catena grea a IgA, IgG și respectiv IgE, transcrise în pre-ARNm-uri purtătoare de mesaj genetic pentru catena grea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferite clase imunoglobulinice. În figura 6.4 sunt prezentate două evenimente succesive de macaz. În cadrul primului asemenea eveniment, expresia lui Cµ este urmată de expresia lui Cγ1. Segmentul genic Cγ1 este adus în poziția de exprimare printr-un proces de recombinare între situsurile Sµ, și Sγ1, cu deleția materialului genetic dintre acestea. Situsul Sµ se află între V-D-J și segmentul genic Cµ. Situsul Sγ1 se află în amonte de segmentul genic Cγ1. Modelul deleției lineare impune o restricție asupra locusului genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care a fost deletat. Și totuși, rămâne posibilitatea realizării unui alt eveniment de schimbare cu orice segment genic CH aflat în avalul genei exprimate. Astfel, în figura menționată, al doilea eveniment de schimbare conduce la exprimarea lui Cα, realizată în urma recombinării dintre Sα1 și regiunea de macaz Sµ, γ1 care a fost generată în cadrul primului eveniment de macaz. Se admite că toate segmentele genice CH prezintă regiuni S în amonte de secvențele codificatoare. Nu se cunoaște dacă există vreo restricție în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
adică într-un cromozom în care s-a realizat deja rearanjamentul de segmente genice. Se știe că situsurile de macaz nu sunt în mod unic definite, deoarece în diferitele celule care exprimă același segment genic Cγ1 s-a dovedit că recombinarea se realizează în puncte diferite cu același rezultat. Regiunile de macaz au lungime variabilă, fapt dovedit de limitele situsurilor implicate în recombinare, situate între 1 și 10 kb. Ele conțin grupe de scurte repetiții omoloage, cu unități repetitive, care variază
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în mod unic definite, deoarece în diferitele celule care exprimă același segment genic Cγ1 s-a dovedit că recombinarea se realizează în puncte diferite cu același rezultat. Regiunile de macaz au lungime variabilă, fapt dovedit de limitele situsurilor implicate în recombinare, situate între 1 și 10 kb. Ele conțin grupe de scurte repetiții omoloage, cu unități repetitive, care variază între 20 și 80 perechi de nucleotide lungime. O regiune S are în mod tipic o localizare la aproximativ 2 kb în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
kb în amonte de segmentul genic CH. Reacția de realizare a macazului eliberează materialul excizat dintre situsurile de macaz sub forma unei molecule circulare de ADN. În săvârșirea acestui proces intervin două proteine implicate și în faza de reunire din recombinarea VDJ, ca de altfel, în general, în reunirea de capete de secvențe neomoloage. Aceste proteine sunt desemnate Ku și ADN-PKCS. Un promotor este situat imediat în amonte față de fiecare regiune de macaz și evenimentul de macaz poate fi activat prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alelă, în ceea ce privește alotipul;b)alotipul devine o problemă reală, de semantică, deoarece se pare că variantele Gm reflectă substituții unice de aminoacizi care sunt consecința mutațiilor punctiforme din secvența ADN ce codifică pentru catenele γ, adică din cistronii catenelor γ. Recombinările intracistronice care apar prin crossing-over sunt evenimente rare, dar în absența lor, cartarea markerilor prin metode genetice este imposibilă. În termeni de Genetică clasică, orice unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus genic, iar markerii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenele γ, adică din cistronii catenelor γ. Recombinările intracistronice care apar prin crossing-over sunt evenimente rare, dar în absența lor, cartarea markerilor prin metode genetice este imposibilă. În termeni de Genetică clasică, orice unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus genic, iar markerii genetici din cadrul locusului genic se numesc alele. În termeni moleculari, aceasta nu este o definiție satisfăcătoare, deoarece pot să apară recombinări în cadrul unuia și aceluiași cistron (crossing- over intragenic) ceea ce arată că în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
termeni de Genetică clasică, orice unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus genic, iar markerii genetici din cadrul locusului genic se numesc alele. În termeni moleculari, aceasta nu este o definiție satisfăcătoare, deoarece pot să apară recombinări în cadrul unuia și aceluiași cistron (crossing- over intragenic) ceea ce arată că în acesta există markeri separați spațial. A fost necesară introducerea termenului „homoalelă” pentru a descrie două secvențe ADN care până la un anumit punct se exclud reciproc sau se confundă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
7 sunt homoalele în sensul definiției de mai sus, deoarece reflectă existența a doi aminoacizi alternativi, într-o singură poziție a catenei. Gm4 și Gm7 reflectă substituții a doi aminoacizi situați unul lângă celălalt. În practică, nu se poate produce recombinarea secvențelor în acest punct, deoarece cele două homoalele sunt prea apropiate. Deoarece prin metode genetice, localizarea exactă a markerilor Gm este în esență imposibilă, ei trebuie să fie deduși din secvența de aminoacizi. Homogenitatea anticorpilor este esențială, din care cauză
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
grupări de markeri, ca rezultat al evoluției lor recente și al lincajului lor strâns. O nouă mutație, apărută în vecinătatea unui marker preexistent, va fi transmisă strâns lincat cu acel marker, până ce acestea vor fi separate printr-un eveniment de recombinare. Pentru multe generații însă, va exista tendința pentru noul marker de a apărea în populație, în faza de cuplaj, mai curând decât în faza de repulsie. Aceasta va face dificilă cartarea noului marker, dar va permite evidențierea unor evenimente de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Pentru multe generații însă, va exista tendința pentru noul marker de a apărea în populație, în faza de cuplaj, mai curând decât în faza de repulsie. Aceasta va face dificilă cartarea noului marker, dar va permite evidențierea unor evenimente de recombinare rare, așa cum a fost descoperirea imunoglobulinelor „Lepore”, proteine care, asemănător hemoglobinei Lepore, rezultă printr-un mecanism de fuziune genică care face ca secvența N-terminală. aparținând unei catene, să fie covalent lincată cu secvența C-terminală, aparținând altei catene (γ1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de la capătul 3’ al segmentului V HDHJH, la joncțiunea intronică 3’, în amonte de regiunile C alternante, duce la formarea de ARNm pentru aceeași secvență VH, dar pentru secvențe CH diferite. Totuși, mecanismul de schimbare a izotipului implică reunirea prin recombinare a segmentului rearanjat VHDHJH, cu una dintre regiunile CH, din aval de Cµ și Cδ, cu pierderea concomitentă a secvenței intermediare de ADN. De exemplu, deleția Cµ, Cδ, Cγ3 și Cγ1 determină expresia unei catene grele cu regiunea constantă Cγ2b
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Cγ2b, rezultând astfel IgG2b. Deleția lui Cµ, Cδ, Cγ3, Cγ1, Cγ2 , Cγ2a și Cε conduce la sinteza de IgA. În toate aceste cazuri, catenele ușoare ale regiunilor VH, ca și specificitatea antigenică rămân aceleași. Schimbarea catenei grele are loc prin recombinare omoloagă între secvențele intronice, la aproximativ 2-3 kilobaze, în fața fiecăreia dintre regiunile CH, cu excepția lui Cδ. Aceste secvențe se numesc secvențe S sau secvențe de comutare, simbol derivat de la cuvântul englez switch (a schimba, a face macazul). Secvențele S, aflate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CMH în trei serii majore de alele distincte a fost dedusă din mai multe constatări printre care și aceea că nici o persoană nu posedă mai mult de două antigene din fiecare dintre cele trei serii majore de alele. Existența unei recombinări între genele seriei alelice constituia argumentul genetic cel mai sigur că există loci genici distincți pentru proteinele CMH, aceștia neputând aparține unui aceluiași locus genic, oricât de complex ar fi el, recombinarea genetică interalelică neputând implica alelele aceluiași locus genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cele trei serii majore de alele. Existența unei recombinări între genele seriei alelice constituia argumentul genetic cel mai sigur că există loci genici distincți pentru proteinele CMH, aceștia neputând aparține unui aceluiași locus genic, oricât de complex ar fi el, recombinarea genetică interalelică neputând implica alelele aceluiași locus genic. Astfel, analiza recombinațională a evidențiat apariția a 40 de cross-overe la 4614 diviziuni meiotice, realizate între HLA-A și HLA-B, ceea ce dă o frecvență de recombinare de 40 / 4614 = 0,0087. Această
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]