690 matches
-
participă la schimbul electronic. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare sau reducere, respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar FeSO4 este reducătorul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar FeSO4 este reducătorul, prin ionul de fer cu N.O.= +2. Ionul Mn7+ se reduce trecând în Mn2+, iar ionul Fe2+ se oxidează la Fe3+ . Din reacție mai rezultă sulfat de potasiu și apă. Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor redox se aplică două metode
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reacție mai rezultă sulfat de potasiu și apă. Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor redox se aplică două metode: metoda electronică și metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să fie egal cu numărul electronilor acceptați de oxidant, iar numărul ionilor și atomilor din sistem să rămână neschimbat. B. Metoda iono-electronică Se aplică în special în cazul reacțiilor redox ce au loc în soluție, unde intervine procesul de disociere
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
redox ce au loc în soluție, unde intervine procesul de disociere electrolitică. În acest caz se ține seama de ionii reali din soluție. Schimbul electronic se redă prin două procese: unul pe care îl suferă ionul oxidantului, iar celălalt ionul reducătorului, în funcție de natura mediului de reacție. De exemplu: oxidarea sulfitului de sodiu în mediu acid (a), neutru (b), și bazic (c) cu permanganat de potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
disproporționare. sunt reacțiile redox în care un element dintr-o specie chimică, aflat la un număr de oxidare intermediar, participă concomitent la oxidare și la reducere, formând compuși în care are numere de oxidare diferite (este deci și oxidantul, și reducătorul în aceea reacție redox), sulf + hidroxid de sodiu: 3S0 + S0 + 6NaOH → Na2S2-S6+O3 + 2Na2S2+ 3H2O reacții schimbul electronic se face între atomii sau ionii identici ai aceleași substanțe: NaClO + NaClO → NaCl5+O3 + NaCl1 Reacții de sinproporționare - reacțiile redox în care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
aplicații în chimia analitică, chimia anorganică, în general, în domeniul chimiei aplicate. Lucrarea 9 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) PARTE EXPERIMENTALĂ 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea caracterului oxidant al unor clase de compuși anorganici: acizi, săruri anorganice ș.a., precum și caracterul reducător al unor compuși. Se urmărește capacitatea oxidantă, respectiv, variația acesteia în diverse condiții de reacție; cum ar fi: condiții de reacție (pH), concentrația reactanților, temperatură ș.a. 2. Considerații teoretice După cum s-a arătat în lucrarea teoretică care prezintă generalități privind
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Cl2, Br2, I2, O2, etc.; combinațiile chimice care conțin un element în stare de oxidare înaltă; au tendința de a accepta electroni, reducânduse, fiind deci agenți oxidanți. Se vor executa experiențe, cu o serie de substanțe cu caracter oxidant și reducător, în diferite medii de reacție ( acid, bazic și neutru ). 3. Partea experimentală Reactivi, ustensile și aparatură de lucru: Soluții de: KMnO4; K2Cr2O7; K2CrO4; H2O2: 3-5%; FeCl3; NaClO; AgNO3; HgCl2; HNO3: (~ 15%, 35%); H2SO4 (~ 10-15% ; concentrat ); apă de clor; apă de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3 dând în final azotat de amoniu. !!! Toate reacțiile se execută la nișă. Proprietățile oxidante ale Fe3+. Sub acțiunea reducătorilor puternici ionul feric (Fe3+) este redus la fier divalent. Ionul feric poate oxida : I-, Sn2+, S2-, metalele care îl preced în seria activității metalelor, cât și o serie de combinații, de exemplu SO2. Folosind o soluție de clorură ferică acidulată
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cu Fe2+ formează un precipitat voluminos de culoare albastră “albastrul lui Turnbull”, Fe3[Fe(CN)6]2. Proprietățile oxidante ale ionului Ag+ Ionul Ag+ este un oxidant relativ puternic, pentru care este caracteristică reacția: + 0Ag +1e Ag .O serie de reducători cum sunt Fe2+, Sn2+, aldehida formică, etc., precipită argintul din soluțiile de azotat de argint sub forma unui precipitat negru sau ca oglindă de argint. Clorul se obține în cantitate mai mare folosind instalația din figura I.1, în vederea studierii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cm2). Reacția care are loc este. MnCl4 este o substanță nestabilă și neionizabilă, care se descompune cu degajare de clor. În loc de MnO2 se poate folosi CaOCl 2. După cum se constată din ecuațiile chimice menționate acidul clorhidric, funcționează atât ca agent reducător cât și ca reactant care nu-și schimbă starea de oxidare. Apa de clor, astfel obținută este folosită pentru verificarea proprietăților fizice și chimice ale clorului. 3.2.Obținerea bromului În laborator, bromul poate fi obținut atât în stare gazoasă
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reactiv, dar în anumite condiții reacționează cu majoritatea elementelor în afară de N2, Au, Pt și Ir. În stare elementară, în molecula de S8 el se găsește în stare de oxidare 0. În consecință, va funcționa ca amfolit redox, adică oxidant și reducător (predomină caracterul reducător) disproporționând la cald în prezența apei, a bazelor alcaline sau a altor reactanți adecvați. Prin simpla mojarare, într-un mojar de porțelan a florii de sulf cu Hg metalic, la temperatură obișnuită, se obține HgS de culoare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
anumite condiții reacționează cu majoritatea elementelor în afară de N2, Au, Pt și Ir. În stare elementară, în molecula de S8 el se găsește în stare de oxidare 0. În consecință, va funcționa ca amfolit redox, adică oxidant și reducător (predomină caracterul reducător) disproporționând la cald în prezența apei, a bazelor alcaline sau a altor reactanți adecvați. Prin simpla mojarare, într-un mojar de porțelan a florii de sulf cu Hg metalic, la temperatură obișnuită, se obține HgS de culoare neagră. Elementul adăugat
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Să se determine starea de oxidare a sulfului în următorii compuși: H2S; SOCl2; SF4; SO2Cl2; NAHS; S2O32⎯; S4O62⎯; H2SO4; Na2SO3. 2. Să se scrie trei reacții în care sulful reacționează ca agent oxidant și trei în care reacționează ca agent reducător. 3. După o metodă cunoscută sulful se poate obține din următoarele reacții. 4. Prin tratarea unei soluții 0,1 normal de tiosulfat de sodiu cu exces de acid sulfuric s-au obținut 4,8g sulf. Ce volum de soluție de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
în tehnica fotografică. Teste 1. Calculați compoziția în procente a H2SO3; ce stare de oxidare are sulful în acest compus? Determinați echivalentul acestui acid atunci când formează săruri neutre; determinați echivalentul Na2SO3 atunci când participă în reacții redox ca oxidant și ca reducător. 2. Să se determine volumul de SO2 care poate fi obținut din 200 mL soluție 16% de K2SO3 cu densitatea 1,14g/mL prin reacție la cald cu un acid. 3. Care este normalitatea unei soluții de Na2SO3 dacă la
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
s-a folosit metoda colorimetrică. Principiul metodei constă în extragerea fosforului anorganic din boabe prin mineralizarea cu amestec de acizi minerali concentrați (HNO3 și H2SO4), după care fosforul total este dozat colorimetric cu molibdat de amoniu, în prezența unui amestec reducător format din clorură stanoasă și acid ascorbic. Rezultă un complex de culoare albastră (MoO2∙4MoO3) 2∙H3PO4∙4H2O iar intensitatea colorației variază direct proporțional cu concentrația soluției. Se determină colorimetric această concentrație la lungimea de undă de 650 nm. Pentre
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a metaboliza glucoza. Această mare marjă funcțională a GLUT2 tinde să excludă un defect situat la acest nivel. Alți factori implicați în disfuncția β-celulară (unii ca tulburare primară, alții ca tulburarea secundară) au fost: canalele KATP, oxidarea glucozei, transferul echivalenților reducători în mitocondrie, producția de ATP, creșterea producției de prostaglandină E2 (secundară creșterii tonusului simpatic) sau disfuncții variabile în activitatea diferitelor proteine β-celulare care posedă funcții kinazice (PI3K, PKC, etc) (90). Un mecanism al glucotoxicității este reprezentat de glicozilarea proteinelor funcționale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
numesc minereuri. Obținerea metalelor presupune prelucrarea acestor minereuri, în vederea îmbogățirii acestora în compuși utili, urmată de operațiile de preparare propriu-zisă. Obținerea metalului din minereu constă, în general, dintr-o reacție de reducere. Metodele de reducere aplicate se deosebesc după natura reducătorului folosit. O clasificare generală a metodelor de obținere a metalelor este următoarea: 1. metode de reducere - care pot fi realizate fie pe cale uscată (când se folosesc ca reducători carbonul, monoxidul de carbon, carburile metalice, hidrogenul, hidrurile metalice, metalele), fie pe cale
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
o reacție de reducere. Metodele de reducere aplicate se deosebesc după natura reducătorului folosit. O clasificare generală a metodelor de obținere a metalelor este următoarea: 1. metode de reducere - care pot fi realizate fie pe cale uscată (când se folosesc ca reducători carbonul, monoxidul de carbon, carburile metalice, hidrogenul, hidrurile metalice, metalele), fie pe cale umedă (ca reducători se folosesc substanțe solubile în apă: glucoză, aldehide etc.); 2. metode de disociere termică - care sunt procese de reducere intramoleculare; 3. metode de reducere electrochimică
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
clasificare generală a metodelor de obținere a metalelor este următoarea: 1. metode de reducere - care pot fi realizate fie pe cale uscată (când se folosesc ca reducători carbonul, monoxidul de carbon, carburile metalice, hidrogenul, hidrurile metalice, metalele), fie pe cale umedă (ca reducători se folosesc substanțe solubile în apă: glucoză, aldehide etc.); 2. metode de disociere termică - care sunt procese de reducere intramoleculare; 3. metode de reducere electrochimică - realizate prin electroliza compusului metalului în soluție sau în topitură; 4. metode de sinteză a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
particule elementare. În general, minereurile de sulfuri metalice naturale se prelucrează prin prăjire, până la stadiul de oxizi. Tot oxizi rezultă și prin descompunerea termică a minereurilor de carbonați. Din oxizi, metalele se pot obține prin reducere chimică pe cale uscată. Alegerea reducătorului se realizează în funcție de afinitatea metalului pentru carbon (în funcție de capacitatea sa de a forma carburi) sau de caracterul electropozitiv al reducătorului în comparație cu al metalului care urmează a fi redus. Astfel se prepară diverse metale tranziționale. Descompunerea termică se aplică după prelucrarea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și prin descompunerea termică a minereurilor de carbonați. Din oxizi, metalele se pot obține prin reducere chimică pe cale uscată. Alegerea reducătorului se realizează în funcție de afinitatea metalului pentru carbon (în funcție de capacitatea sa de a forma carburi) sau de caracterul electropozitiv al reducătorului în comparație cu al metalului care urmează a fi redus. Astfel se prepară diverse metale tranziționale. Descompunerea termică se aplică după prelucrarea minereurilor până la obținerea unor compuși instabili termic, precum hidrurile, oxizii metalelor nobile, metalcarbonilii, diverse săruri ale metalelor nobile (halogenuri, azotați
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
mult cu combinațiile nemetalelor din grupele principale, aflate la aceeași stare de oxidare. Aceste combinații sunt ușor hidrolizabile, rezultând oxocationi. Acești compuși au marea tendința de a forma complecși, în special halogenurile. La stări de oxidare inferioare, compușii au caracter reducător. Pe măsură ce scade starea de oxidare a metalului, crește caracterul bazic al combinațiilor sale. Problemă rezolvată 1 Într-un pahar Berzelius se introduc 4,59 g divanadat tetrasodic și se adaugă apă până la 50 g. Din soluția obținută se iau probe
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
multe privințe cu combinațiile similare ale ferului și aluminiului. În această stare de oxidare, cromul formează un număr mare de combinații complexe. Starea de oxidare +2 nu este caracteristică acestor metale. Compușii cromului la starea de oxidare +2 sunt puternic reducători și au caracter bazic. Probleme rezolvate 1 O probă de cromit se reduce cu cantitatea stoechiometrică de cărbune, când rezultă 37 g ferocrom. Aceeași cantitate de minereu se topește cu sodă calcinată și, la solubilizarea masei topite în apă, rezultă
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]