1,248 matches
-
din perspectiva unei intenționalități factice, a celor trei instanțe de constituire fenomenală a obiectului înțelegerii și explicitării ca enunț, este, de fapt, o reconstituire a sensului pe care ele îl au în operarea reducției judicative. Ne-am putea întreba dacă reducția operează aici în mod legitim. Dar legitimitatea nu este ceva formal, ci ea însăși un aspect al operării ca atare a reducției, aspect ce iese în evidență oricând este vorba despre o constituire fenomenală în act, despre un fenomen pur
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o reconstituire a sensului pe care ele îl au în operarea reducției judicative. Ne-am putea întreba dacă reducția operează aici în mod legitim. Dar legitimitatea nu este ceva formal, ci ea însăși un aspect al operării ca atare a reducției, aspect ce iese în evidență oricând este vorba despre o constituire fenomenală în act, despre un fenomen pur și simplu, chiar dacă orizontul de aplicare este facticitatea Dasein-ului. Desigur, identificarea "fenomenului" poate conduce către alte "obiecte" decât cele identificate în construcția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vorba despre o constituire fenomenală în act, despre un fenomen pur și simplu, chiar dacă orizontul de aplicare este facticitatea Dasein-ului. Desigur, identificarea "fenomenului" poate conduce către alte "obiecte" decât cele identificate în construcția "existențială" propriu-zisă (analitica existențială). Cert este că reducția poate clarifica, prin reconstituire, statutul "legitim" al celor trei instanțe despre care este vorba acum, mai întâi al structurii intenționale ceva-ca-ceva. Spațiul factic pe care Heidegger îl are în vedere vorbind despre cele trei "fenomene" aparține "constituirii existențiale a locului-de-deschidere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
umplerea" locului-de-deschidere al Dasein-ului), ontic-factică (unde are loc trecerea de la ființarea-la-îndemână la ființarea-simplu-prezentă) și logică (în care se stabilesc relațiile "intenționale" dintre ceva-ca-ceva și enunț); fără îndoială, aceste ordini pot fi discriminate numai prin analiză existențială, în cazul acesta, prin reducție fenomenologică, fiindcă altfel ele sunt constituite într-o unitate, iar elementele lor își corespund, după cum ușor se poate observa. Ordinea din mijloc, cea ontic-factică, precum și cea finală, "logică", sunt mai clar înfățișate de Heidegger în contextul discuției despre constituirea stării-de-deschidere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ambele ordini de ființări. "Ca" nu ar putea avea funcțiile cu care este investit, în primul rând nu ar fi operator intențional-factic, dacă el nu ar fi timpul însuși, timporizând (în-ființând, cum se va arăta și dovedi în operarea reducției judicative a judicativului constitutiv, din partea următoare a lucrării de față). Heidegger nu spune aceasta, dar interpretarea de față nu trebuie să ocolească acest sens, scos deja la iveală din perspectiva unei reducții fenomenologice. "Ca" este timp. Iar în această calitate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cum se va arăta și dovedi în operarea reducției judicative a judicativului constitutiv, din partea următoare a lucrării de față). Heidegger nu spune aceasta, dar interpretarea de față nu trebuie să ocolească acest sens, scos deja la iveală din perspectiva unei reducții fenomenologice. "Ca" este timp. Iar în această calitate, el poate fi prezent în mod originar în constituirea locului-de-deschidere al Dasein-ului, în structura ceva-ca-ceva investită cu rolul de prealabil al oricărei constituiri în acest registru, în structurarea enunțului. Și, poate, chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa intențional-factică, sau devine timp datorită operatorului "ca" în funcția sa de timporizare prin care se constituie însuși locul-de-deschidere al Dasein-ului? 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială Modalitatea în care sunt constituite cele două "ca"-uri, factic și apofantic, ne-a apărut deja. Dar cum este păstrată diferența lor? Cum este aceasta așezată într-o unitate, în așa fel încât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
enunțului: el este, în primul rând, "punere în evidență"; apoi, el înseamnă "predicație" (legătură între un subiect și un predicat); în sfârșit, el semnifică și "comunicare".188 În ordinea expunerii de aici, interesată de reconstituirea fenomenului "enunț" pe direcția unei reducții fenomenologice, acesta vine dinspre structura intențional-factică ceva-ca-ceva și dinspre operatorul intențional "ca". Fără îndoială, întregul complex situațional și existențial al acestor două componente ale intenționalității factice este activ în constituirea fenomenală a enunțului. Cumva, acesta este privit, la nivelul analiticii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală" dincolo de limitele logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce ele apar în reconstrucții reprezentative din istoria filosofiei cum am văzut, la Aristotel, Kant, Heidegger -, înseamnă că ele păstrează o anumită semnificație pe care va trebui să o de-constituim prin reducție, pentru că în ilustrările anterioare nu s-au arătat decât modalizări ale ei în funcție de anumite convenții filosofic-istorice. Istoria filosofiei reprezintă unul dintre toposurile judicativului constitutiv. Însăși descrierea natural-istorică a acestuia, concentrată în ideea că ordinea logică rezultată prin de-naturarea logos-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a analiticii și dialecticii pentru discursul de tip filosofic? În tot cazul, pentru a stabili unele sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii, se cuvine să fie reiterate și câteva dintre precondițiile lor istoric-filosofice. În felul acesta, orizontul de operare al reducției dictaturii judicativului va fi mai clar stabilit. Logica trebuie să aibă o utilitate, socotea Aristotel; de aceea ea este, înainte de toate, organon. Nevoia unui instrument cu ajutorul căruia să poată fi distinsă, în modalitate "tehnică", știința de părere constituie aici motivația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formele de cunoaștere pe care le reglează (așadar, și în spațiul filosofiei), câteva iluzii ale conștiinței naturale (simțului comun) și oferind "locuință" unor "idoli" ai conștiinței ne-filosofice (care nu este nici măcar gândire pre-filosofică). Iată un motiv puternic pentru operarea reducției judicative asupra judicativului constitutiv: re-cunoașterea idolilor conștiinței ne-filosofice legitimați drept fapte filosofice semnificative. Există însă un motiv și mai puternic, legat de o idee a lui Aristotel, comentată, de altfel, într-un context anterior: ideea despre gândirea care se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai degrabă aporetic decât apofantic, mai degrabă "nedumerit" decât propriu-zis hotărât enunțiativ. Așadar, nuanța aporetică a filosofiei a oricărui tip de discurs, în fapt este condiționată de însuși punctul de pornire al întregului sistem de norme ale dictaturii judicativului. Prin reducția judicativă aplicată dictaturii judicativului trebuie "readuse" toate aceste elemente la faptul lor originar, anume gândirea-care-se-gândește-pe-sine. Aristotel, Kant și Heidegger, dar și alți filosofi, au forțat limita judicativului constitutiv. Dar acest fapt se încadrează chiar în limitele constitutive ale judicativului. Una
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îi consacră filosofului francez toată atenția în unele dintre lucrările sale: Prolegomene la istoria conceptului de timp, Probleme fundamentale ale fenomenologiei etc. Bergson oferă o clară reprezentare și un concept al timpului ca trăire, adică al timpului-eveniment, kairos; în termenii reducției judicative a dictaturii judicativului, o "reprezentare" a momentului în care gândirea-care-nu-se-gândește-doar-pe-sine ajunge să se gândească pe sine. Acest moment este redat de Bergson în toată puritatea sa, în conceptul de durată. Și pentru Heidegger, cumva, a fi, pentru ființarea om
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă suficient de limpede. Pe de altă parte, nu este fiind, totuși, așa cum s-a dovedit mai sus! -, în măsura în care gândirea-care-se-gândește-pe-sine este luată doar strict formal, tocmai ca timp sau ca fiind concentrată în formula S P. SECȚIUNEA a II-a Reducția judicativă aplicată asupra dictaturii judicativului Capitolul 4 Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp Toate elementele structurale din schema judicativului, expuse mai sus, țin de istoria acestuia, de modalitatea în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu este fiind, totuși, așa cum s-a dovedit mai sus! -, în măsura în care gândirea-care-se-gândește-pe-sine este luată doar strict formal, tocmai ca timp sau ca fiind concentrată în formula S P. SECȚIUNEA a II-a Reducția judicativă aplicată asupra dictaturii judicativului Capitolul 4 Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp Toate elementele structurale din schema judicativului, expuse mai sus, țin de istoria acestuia, de modalitatea în care el a trecut în fel de fel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în măsura în care gândirea-care-se-gândește-pe-sine este luată doar strict formal, tocmai ca timp sau ca fiind concentrată în formula S P. SECȚIUNEA a II-a Reducția judicativă aplicată asupra dictaturii judicativului Capitolul 4 Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp Toate elementele structurale din schema judicativului, expuse mai sus, țin de istoria acestuia, de modalitatea în care el a trecut în fel de fel de "forme", constrângând discursul (care motivează gânduri, rostiri, făptuiri) să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
capătă sens toate elementele logos-ului formal; ceea ce înseamnă că toate caracteristicile dictaturii judicativului, multe dintre ele așezate deja într-o ordine a de-constituirii acesteia, dar și unitatea lor ca dictatură a judicativului ca atare, se vor lămuri prin reducția judicativă la timp. De altfel, aceste caracteristici nu pot fi primare, originare, față de unitatea judicativului, căreia îi corespunde un orizont de mișcare a gândului, rostirii, făptuirii, dominat de timp, pentru că toate "durează" (capătă durată) în el. Fiecare caracteristică are o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față de unitatea judicativului, căreia îi corespunde un orizont de mișcare a gândului, rostirii, făptuirii, dominat de timp, pentru că toate "durează" (capătă durată) în el. Fiecare caracteristică are o "poziție" în acest orizont, ceea ce înseamnă că are un sens judicativ. Prin reducția judicativă, nu se trece de la ansamblul de caracteristici, elemente, "poziții", "atitudini" ale dictaturii judicativului la temeiul non-judicativ al acestui complex (la "originea originară" a sa); abia prin reducția non-judicativă se va putea trece de la timp, ca fenomen originar al dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poziție" în acest orizont, ceea ce înseamnă că are un sens judicativ. Prin reducția judicativă, nu se trece de la ansamblul de caracteristici, elemente, "poziții", "atitudini" ale dictaturii judicativului la temeiul non-judicativ al acestui complex (la "originea originară" a sa); abia prin reducția non-judicativă se va putea trece de la timp, ca fenomen originar al dictaturii judicativului (ca "origine non-originară" a tuturor elementelor din orizontul dictaturii judicativului), la logos-ul ca atare (diferit, cum știm, de logos-ul formal), ca fapt non-judicativ al judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestuia. De altfel, gândind strict formal, ambele pot fi; deși, după demersul de mai sus, pornind de la unitatea dictaturii judicativului, știm cu certitudine că ele sunt chiar în și prin această unitate. Trebuie să revenim și să cântărim șansele unei reducții judicative a dictaturii judicativului, lăsând deschise însă ambele căi de analiză a dictatutii judicativului, indicate mai sus. Structura originară judicativă are un caracter strict formal, dacă o luăm ca S P, așa cum am propus într-un capitol anterior. Ea se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propoziției, ci de faptul că cei doi au opinii diferite în legătură cu "poziția" verbului în propoziție (importantă, pentru că ea este răspunzătoare pentru ceea ce Frege numește "semnificație", pentru propoziție semnificația fiind însăși valoarea de adevăr). Chestiunea va fi tematizată pe larg atunci când reducția judicativă o va pregăti pentru o asemenea operație. A identifica semnificația propoziției cu valoarea de adevăr, așa cum procedează Frege, înseamnă a eluda rolul timpului și a provoca, astfel, o problemă însuși aspectului alethic al enunțării. Este ceea ce observă Wittgenstein; totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care este raportul gândurilor acestora față de judecată ca operație constitutivă pentru orice reconstrucție filosofică (științifică, ideologică)? Au intuit ei mișcarea constitutiv-judicativă a propriilor lor reconstrucții filosofice? Și au sesizat ipostazele operaționale ale judecății, ele însele constitutive pentru înseși gândurile lor? Reducția la timp a dictaturii judicativului trebuie să conducă spre reconstrucția sensurilor celorlalte trei elemente ale dictaturii judicativului subiectul, predicatul și "este" din perspectiva timpului; în final, timpul însuși își capătă sensul printr-o raportare la sine; de altfel, aceasta este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă firav, și aspecte ale dictaturii judicativului -, care împerechează termenii enumerați mai sus (subiectul și predicatul, verbul și timpul), anume aspectul formal (S P) și aspectul alethic ("este" și timpul), trebuie socotite din aceeași perspectivă a timpului. În felul acesta, reducția judicativă ar putea măcar schița un sens către o cale de urmat pentru o posibilă reducție non-judicativă a dictaturii judicativului. În măsura în care aceasta din urmă va deveni posibilă, însăși filosofia ar căpăta șansa de a deveni cu adevărat reflexivă, reconsiderându-și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
verbul și timpul), anume aspectul formal (S P) și aspectul alethic ("este" și timpul), trebuie socotite din aceeași perspectivă a timpului. În felul acesta, reducția judicativă ar putea măcar schița un sens către o cale de urmat pentru o posibilă reducție non-judicativă a dictaturii judicativului. În măsura în care aceasta din urmă va deveni posibilă, însăși filosofia ar căpăta șansa de a deveni cu adevărat reflexivă, reconsiderându-și rădăcinile, nu pe cele istorice, ci pe cele sistematice, adică sensurile originare pe care, ca gândire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a deveni cu adevărat reflexivă, reconsiderându-și rădăcinile, nu pe cele istorice, ci pe cele sistematice, adică sensurile originare pe care, ca gândire, rostire și făptuire, le-a primit de la logos-ul însuși. Pe aceeași cale, dominată de posibilitatea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului, filosofia ar căpăta șansa de a-și repotența firea sa "iubitoare" de "înțelepciune", nepirzând nimic din experiența sa milenară ca simplă episteme (știință). Prin urmare, reducția judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la elementele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]