1,579 matches
-
64. Ibidem, p. 211. 65. Ibidem, p. 288. 66. Adams, Charles, For Good and Evil: The Impact of Taxes on the Course of Civilization, Madison Books, New York, 1993, pp. 360-364. 67. Roosevelt, Theodore, The New Nationalism, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1910 (reeditată În 1961), p. 33. Capitolul 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune 1. Heilbroner, Robert L., The Making of Economic Society, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1962, pp. 36-38, 50. 2. Polanyi, Karl, The Great Transformation: The Political and Economic Origins of
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Nestorie, și nu în tezele lui Chiril, o anticipare substanțială a formulei de la Calcedon, din 451. Bibliografie. Ediție a scrisorilor, omiliilor și fragmentelor: F. Loofs, Nestoriana. Die Fragmente des Nestorie gesammelt, untersucht und herausgegeben, Niemeyer, Halle, 1905; însă pentru textele reeditate în ACO sau publicate ulterior ediției Loofs a se vedea CPG IV, nr. 5665-5754. Cartea lui Heraclid: ed. textului siriac: P. Bedjan, Nestorie. Le livre d’Héraclide de Damas, Paris, Leipzig, 1910. Trad. fr.: Nestorie. Le livre d’Héraclide de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
trecut, pe comportament și nu pe sentimente. În procesul educației el trebuie să dezvolte responsabilitatea personală a elevului asupra modelului comportamental. Elevul trebuie determinat să privească realitatea În față și să admită faptul că trecutul său nu mai poate fi reeditat. El trebuie să accepte responsabilitatea deplină pentru comportamentul său prezent și viitor. Trebuie ajutat să-și proiecteze planuri specifice pentru viitor și apoi să le urmeze. Din modelul de consiliere elaborat de Glasser se pot desprinde câteva principii și strategii
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
istorie a unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește de Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade. Destinul Aïsei este o duioasă poveste a iubirii conjugale, cu parteneri reeditând ființa simbiotică a cuplului mitologic Philemon și Baucis, dar nu și destinul lui fericit. În Luminile Capricornului, B. abordează romanul științifico-fantastic, arie în care mai dăduse un scenariu cinematografic (Sfârșit), cuprins în volumul Oameni în ceață. Pe scheme convenționale și
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
nu au depășit ceea ce Mircea Eliade și Arion Roșu au numit just „nenorocul” sau „steaua rea” sub care s-au aflat studiile de indianistică În România 1. În același timp, Thirty-Five Years in the East continuă să fie o carte reeditată În India și În Anglia, o raritate bibliofilă distinctă În inconsumabila bibliotecă a relatărilor de călătorie asiatice din secolul Început cu Jacquemont, una dintre cele mai prețioase surse cu privire la Panjab, „țara celor cinci râuri”. Ediția engleză (primul volum, tradus aici
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și În Anglia, o raritate bibliofilă distinctă În inconsumabila bibliotecă a relatărilor de călătorie asiatice din secolul Început cu Jacquemont, una dintre cele mai prețioase surse cu privire la Panjab, „țara celor cinci râuri”. Ediția engleză (primul volum, tradus aici) a fost reeditată la Londra În 1905, la New Delhi În 1986 și 1993, din nou la Londra În 1995 și din nou la New Delhi și Madras În același an, dar În tiraje mai degrabă confidențiale. În catalogul unei edituri pariziene specializate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, iar cu Eugen Pavel republică scrierea lui Nicolae Drăganu Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, într-o ediție bilingvă (2003). În 1988 se va număra printre cei care reeditează Biblia din 1688. Colaborează la Dicționar analitic de opere literare (I-IV, 1998-2003), elaborat de colectivul Catedrei de literatură română a Facultății de Litere din Cluj-Napoca. Volumul Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval (1978) reia și dezvoltă subiectul din
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
Steaua” (1961). A mai colaborat la „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Revista de etnografie și folclor” și a participat la alcătuirea Dicționarului analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003). Prin studiul tematic, tipologic și poetic, lucrarea Poezia populară de nuntă (1985, reeditată în 2000 sub titlul Nunta în Transilvania (în contextul ceremonialului nupțial românesc) depășește stadiul literaturii anterioare de specialitate, care a abordat doar unele secvențe ale folclorului nupțial și s-a limitat, cu excepțiile de rigoare, la descrierea lor. Ș. este
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Cella Marin, și publică, rar, în „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul”, „Democrația”, „Viața românească”, „Femeia”, „Femeia și căminul”, „Frontul plugarilor”, „Dobrogea nouă”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Tomis”, „Iașul literar” ș.a. Prima carte, romanul Pânza de păianjen, îi apare în 1938, fiind reeditat, după 1944, în numeroase rânduri, cu modificări și adăugiri. Urmează, în 1950, romanul Cad zidurile, retipărit în 1965 sub titlul Cartea Mironei și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează realismul socialist, compunând, pe teme date
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
dem romänischen Volksleben (1870). Traduce și din folclorul altor naționalități: Ruthenische Sagen und Märchen aus der Bukovina (în „Czernowitzer Zeitung”, 1880), Ruthenische Märchen (în „Bukowiner Hauskalender”, 1882), Volkslieder der Zigeuner (în „Czernowitzer Zeitung”, 1882), Kleinrussische Volkslieder (în „Czernowitzer Zeitung”, 1884, reeditate în volum în 1888 la Leipzig). Îi mai aparțin lucrările etnofolclorice Die Lipowaner in der Bukowina (în „Westermanns Monatshefte”, Braunschweig, 1866), Julius am Pruth. Hochzeitsbräuche in der Bukowina (în „Czernowitzer Zeitung”, 1882), Die Huzulen (în „Die Heimat”, Viena, 1883), Die
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
dintre cei cu judecata cea mai pertinentă, nelăsând impresia complacerii în arbitrar și teribilitate paradoxală, cum se întâmplă cu Eugen Ionescu, și nici nu se lasă antrenat de un subiectivism excesiv ca Anton Holban ori Ion Călugăru. [...] Cronicar dramatic, Sebastian reeditează formula cronicarului literar, cu un plus de participare încordată pe care o transmite, dincolo de text, spectacolul, contactul direct cu sala și cu jocul actorilor. CORNELIA ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Fragmente dintr-un carnet găsit, cu un portret de Mac Constantinescu, București, 1932
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
să nu fie minimalizat în istoria Transilvaniei. După el, trecutul poate aduce argumente prin care poporul își apără originea și individualitatea. Apar în paginile T. documente din foarte bogata arhivă a comitelui Iosif Kemény (publicate de Șt. Moldovanu); G. Barițiu reeditează cronicile lui M. Cserei și P. Apor; I. Ardeleanu face cunoscute documentele referitoare la români aflate la Vatican. Se publică acte din arhiva bisericii din Șcheii Brașovului și din colecția lui B. P. Hasdeu. Deși chiar în epocă s-au
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
după 1989 (Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, 2000) și o parte din publicistica pe teme literare, culturale, morale etc., nu lipsită de accente polemice (Destin cu popești. Șotroane, 2001). Sub titlul Prin gaura cheii, în 2001 îi sunt reeditate culegerile de proză scurtă apărute în România înainte de exil, alături de o seamă de inedite (extrase din manuscrisele anilor ’50-’60) și de pagini publicate doar în reviste. Artizan marcant, în anii ’60, al sincronizării cu literatura universală modernă, șef de
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Șlapac ș.a.). Ulterior criticul își va organiza lecturile, aspirând spre realizarea de sinteze sau de tablouri largi ale literaturii unei perioade, așa cum se întâmplă în Proza românească a anilor ’90, unde urmărește câteva sectoare cheie: scrierile interzise după 1948 și reeditate în anii ’90 (secțiunea Întoarcerea acasă, în care sunt analizate romanele lui Mircea Streinul, Mihail Villara, Ion D. Sîrbu), ultimele producții ale „seniorilor epicului” din perioada postbelică (Nicolae Breban, Augustin Buzura ș.a.). Nu sunt omise nici scrierile optzeciștilor (generația ar
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
pentru tineret Ultima poveste (1956), O lume întreagă (1964), Al treilea pol al pământului (1971), cărțile de călătorie Al optzeci și doilea (1966), Oglinda retrovizoare (1970), La nord de noi înșine (1979), Frumoasa adormită (1981). Aproape toate cărțile au fost reeditate în mai multe rânduri, cu modificări. Sub genericul Sfârșit de mileniu, T. a publicat un roman-cronică în șapte volume - Casa domnului Alcibiade (1978), Retragerea fără torțe (1982), Ieșirea la mare (1984), Victoria neînaripată (1985), Privighetoarea de ziuă (1986), O sută
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
și relevă apelul la instrumentarul unei anumite „mistici” a devotamentului profesional, al „cultului muncii” recomandat în perioada comunistă. Anumite procedee ziaristice devenite clișee și demonetizate de utilizări schematice, neinspirate, sunt preluate cu moderație. În masivul memorial intitulat Zece porți chinezești (reeditat într-o versiune adăugită în 2001), autorul adună textele ce cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate -, articulând un lung reportaj, pe alocuri cvasieseistic. Impresionează bogăția de aspecte observate, puse
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
în desfășurarea tramei, cât în evoluția încordată a ideilor care guvernează monologurile întinse și disputele, încât s-a spus că paginile ar fi mai degrabă eseuri narative, lungi meditații pe tema iudaismului. Calea calvarului, amplă parabolă despre soarta evreului care reeditează cu fiecare generație calvarul originar, avertizează că, în ciuda aspectului ei „inofensiv”, civilizat, lumea contemporană se află în pragul holocaustului, pregătit de isteria antisemită în tihna unei Europe în vilegiatură. David Sondek din Samson și noul Dagon, un răzvrătit metafizic, se
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
al Academiei Române. Scrierile îi apar încă în „Convorbiri literare”, dar semnează și în „Viața românească”, în „Românul” din Arad. I se editează romanele Lydda și Anna (1911), volumul de nuvele Furfanțo (1911), culegerea de poezii Pe Marea Neagră (1919), concomitent se reeditează, în 1914, primele trei romane din ciclul Comăneștenilor, pe care le prefațează cu un text ce deschide proiectatul volum Amintiri din cariera diplomatică, realizat parțial și apărut în „Convorbiri literare”. Începe, fără a-l termina, și un serial memorialistic, Portrete
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
timpul războiului, literatură prin expresivitatea situațiilor și a portretizărilor, prin efuziunile lirice și, înainte de toate, prin stilul inconfundabil. Dar debutul prozastic care îl impune se produce odată cu tipărirea, în 1948, a romanului Desculț, apărut inițial, în bună parte, în „Contemporanul”. Reeditat în numeroase rânduri, tradus și difuzat peste hotare, va ieși în 1960 într-o versiune mult dezvoltată, alcătuită din trei volume: Clopote și struguri, Printre stele, Carul de foc. El deschide un ciclu, din care fac parte toate celelalte romane
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
au inventariat progresele, eșecurile și perspectivele teoriei moderne a curriculumului. Le menționăm pe cele mai importante: - J. Lee și D. Lee, The Child and His Curriculum (1950, Appleton Century, New York); - J. Gwynn, Curriculum Principles and Social Trends (1950, Macmillan, New York; reeditată în 1960 și revizuită în 1969); - H. Alberty, Reorganizing the High School Curriculum (1953, Macmillan, New York; reeditarea lucrării din 1960 a fost revizuită în 1962); - B. Smith, W. Stanley, H. Shores, Fundamentals of Curriculum Development (1950, World Book Co., Yonkers
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Handbook on Formative and Summative Evaluation of Student Learning, McGraw-Hill, New York, 1971. 28. Block, op. cit. 29. K.P. Torshen, The Mastery Approach to Competency-Based Education, Academic Press, New York, 1977. 30. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1965 (reeditată în 1977 datorită succesului enorm al primei ediții). Dar cărțile care au conferit un autentic și natural temei psihologic teoriei instruirii și teoriei moderne a curriculumului sunt considerate: R.M. Gagné, M. Driscoll, Essentials of Learning for Instruction, Dryden Press, Hinsdale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale științelor experimentale și pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații „inginerești”, impusă de Robert Mills Gagné. Acesta publicase în 1966 ambițioasa lucrare The Conditions of Learning, care a fost reeditată în 19709. El „scotocise” în puzderia de teorii behavioriste ale învățării, realizate pe baza unor cercetări experimentale, pentru a identifica mecanismele învățării solicitate în procesul instruirii umane. A decis că ar exista opt asemenea mecanisme: 1) învățarea semnalelor (signal learning
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum for the Seventies: An Agenda Invention, ASCD, Washington. D.C., 1970. 15. G. Weinstein, M. Fantini, Toward a Humanistic Education: A Curriculum of Affect, Praeger Publishers, New York, 1970, p. 27. 16. B.R. Joyce, Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1966 (reeditat în 1972 și 1986). 17. F. Jennings (ed.), „Curriculum: Interdisciplinary Insights”, Teachers College Record, 73 (2), 1971. 18. D. Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973. 19. Z. Brzeziñski, Between Two Ages
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ed.), Confronting Curriculum Reform, Little, Brown & Co., Boston, 1971. 43. E. Eisner, E. Vallance (eds.), Conflicting Conceptions of Curriculum, McCutchan Publishing, Berkeley, 1974. 44. E. Eisner, The Educational Imagination: On the Design and Evaluation of School Programs, Macmillan, New York, 1979 (reeditată în 1985). 45. Robin Barrow a fost un scriitor prodigios. Menționăm aici numai lucrările publicate în anii ’70: R. Barrow, R. Woods, An Introduction to Philosophy of Education, Methuen, Londra, 1975; R. Barrow, Common Sense and the Curriculum, George Allen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de McLaren a devenit, din neomarxist, postmodernist. 31. K. Kickbusch, R. Everard, „Curriculum, Practical Ideology, and Class Contradiction”, Curriculum Inquiry, 15 (3), 1985, pp. 281-317. 32. Lucrarea lui M. Apple Ideology and Curriculum (Routledge & Kegan Paul, Londra, 1979) a fost reeditată în 1990 (Routledge & Kegan Paul, New York) ca o ultimă încercare de acreditare a teoriei marxist-leniniste a „educației de clasă”. 33. Este vorba despre lucrarea citată mai sus a lui H. Giroux „Toward a New Sociology of Curriculum” (nota 27). 34
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]