1,577 matches
-
o ședință a societății literare Junimea și nu a mai fost publicată decât în 1939, la mult timp după moartea scriitorului, într-o ediție de lux la Editura pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”. Începând din 1990 a fost reeditată de mai multe ori, tradusă în engleză și franceză, însoțită de ilustrații și publicată și sub formă de înregistrare audio. Manuscrisul poveștii se găsește la Biblioteca Academiei Române.
Povestea poveștilor () [Corola-website/Science/311660_a_312989]
-
Anatomy: Descriptive and Surgical" și "Gray's Anatomy: Descriptive and Applied", dar numele a fost scurtat și ulterior lucrarea a primit titlul curent. Cartea este recunoscută ca fiind o lucrare foarte influentă în anatomia umană, și a fost revizuită și reeditată din anul 1858 până în prezent. Ediția a 40-a a manualului a fost publicată în 2008, anul celei de-a 150-a aniversare. "Anatomia lui Grey" folosește o tehnică de distribuție care nu ține cont de diferențele rasiale, rezultând într-
Anatomia lui Grey () [Corola-website/Science/313345_a_314674]
-
din vrie în apropierea solului, zbor pe spate la firul ierbii, intersectări de traiectorii și luping în formație cu avioanele legate între ele cu panglici tricolore. Pentru prima oară avioanele au apărut vopsite în roșu. Spectacolul are mare succes, fiind reeditat în săptămânile care urmează la Brăila (23 octombrie), Mizil (30 octombrie) și Ploiești (6 noiembrie). Aici, la o scoatere din vrie, motorul avionului lui Ivanovici dă rateuri, iar avionul n-are suficintă viteză pentru a răspunde la comenzi, se înfundă
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
despre cinema și originea să în documentar. În maniera godardiană, cu un buletin de știri din off, demarează Gabriele Muccino în Come te nessuno mai, o defel superficială comedie despre niște elevi ai zilelor noastre care, deși nu vor sa reediteze mai-ul '68, se revoltă și se baricadează în școală, protestînd "împotriva privatizării învățămîntului și standardizării individului". Hazul poveștii constă în subsidiara confruntare cu părinții, "îmburgheziți" ce nu-și mai amintesc decît vag ce i-a minat în luptă pe
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
V.(irgil Ierunca " n.m.) descoperea România (sau mai curînd o mitiza), după ce o pierduse și scotea Caietele de Dor (le trăgeam roneotipate la Force Ouvričre, alături de România muncitoare a lui Eftimie Gherman), ca o sfidare imperioasă, Mircea Eliade încerca să reediteze Război și pace la scară românească cu Foręt interdite, Eugen (Ionescu "n.m.) disloca scena și cuvintele ca să scape de obsesia morții, Cioran descompunea tonic și vital speranțele, totul părea frenetic și posibil. Acum nu mai sunt, nici Mircea, nici Eugen
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
Nicolae Manolescu Au fost reeditate de curând în Franța două cărți ale scriitorului german Lion Feuchtwanger. Apariția a căpătat importanța unui eveniment. Nu atât datorită valorii literare a cărților, cât soartei uneia dintre ele și anume romanul Evreul Süss (1925). Pornind de la roman, regizorul german
Cazul Lion Feuchtwanger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6491_a_7816]
-
cunoscătoare a operei lui Aderca, dar și a epocii”, informația, aproape exhaustivă, permițându-i „să alcătuiască un sumar aproape perfect, dar să și adnoteze, în bogatul capitol de comentarii, tot ceea ce este necesar de știut în legătură cu fiecare articol” (Z. Ornea). Reeditând, în 1994, eseul Tudor Arghezi al lui Pompiliu Constantinescu, îi adaugă alte articole și cronici literare publicate după 1940 de critic, numai anexa însumând o sută de pagini. Ediții similare a mai realizat din opera scriitorilor Ion Trivale, N. Davidescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
prozatorul de ale cărui lemne și kilogram zilnic de carne se îngrijea personal secretarul general al Uniunii. Asta nu era rău, măcar dacă ar fi făcut-o și pentru alți scriitori de seamă, oameni bătrâni, ale căror cărți nu se reeditau, deși nu aveau în ele nimic contrarevoluționar și care toată viața trăiseră numai din scris. De ei nu se îngrijea nimeni, trăiau uitați și chinuiți de lipsuri. I se dădu apoi cuvântul lui D. D.-Dolj, din oficiu, pentru că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fiindcă îmi era insuportabil gândul să-i mai văd vreodată chipul), o găsisem veselă și cu priviri care se fixau asupra mea ca odinioară, fără să se sinchisească de bărbatul ei care era de față, ca într-un joc ce reedita parcă în mod straniu situația în care ne aflam noi doi când ea era măritată cu Petrică. Până ce într-o zi îmi dădui seama că nu mă iluzionam. Mă primi ca altădată în orele ei de mare expansiune a sufletului
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mod straniu situația în care ne aflam noi doi când ea era măritată cu Petrică. Până ce într-o zi îmi dădui seama că nu mă iluzionam. Mă primi ca altădată în orele ei de mare expansiune a sufletului și chiar reedita într-un anume fel scena de pe vârful dealului cu Petrică. Desigur, soțul ei nu se urcă în vreun copac, ci își păstra o impenetrabilă și calmă figură. "Tu ai luat masa undeva?" mă întrebă. "Nu", zisei, deși mâncasem. "Nici noi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi sugerau gândirea lor neexprimată), când auzii o șoaptă lângă umăr: Nu le mai răspundeți". Și ea tăcu mai departe, fiindcă ea era, tăcuta, acum, casieră și o văzui cum se îndreaptă încet spre ușă, cu aceiași pași ciudați care reeditau "evenimentul" întoarcerii ei de la mare, când se retrăsese de la mine din birou cu mapa pe care o ținea strâns la subsuoară... Plăcută șoaptă, gândii după ce ea ieși, caldă complicitate, discretă detașare... Cine era fata asta? Nu părea să fie ceea ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de puține dovezi de "recunoștință" din partea acesteia față de critic. S-a ales cu "cinstea" de a fi un mărunt nomenclaturist, membru oarecare în Marea Adunare Națională, membru într-o Academie epurată de adevărații academicieni, fără, practic, dreptul de a-și reedita Istoria, fără catedră, cu disprețul și mefiența dintotdeauna, față de intelectuali, a activiștilor, a conducătorilor supremi din partidul unic. În a doua jumătate a vieții sale, după înregimentare, marele critic n-a mai creat nici o mare operă, cît de cît comparabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
le erau la dispoziție, care le erau la îndemînă". Țara Făgărașului a fost una din marile redute de luptă în apărarea libertății și demnității naționale. Pentru distrugerea luptătorilor, delațiunea devine politică de stat. "Experiența criminală a demascărilor de la Pitești se reedita la scară națională. Satele Făgărașului sînt împînzite de agenți care recrutează informatori, delațiunea devenise o politică de partid și de stat, mai eficace decît orice pluton de execuție. Denunțul e ridicat la rang de lege, un proiect de lege demonic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
copleșitoare, tuturor celor închiși de puterea comunistă, cu scopul de a-i distruge fizic, psihic, moral și intelectual, pentru a-i transforma în simpli executanți, unelte docile în mîinile partidului și securității. Speriați de revoluția maghiară, guvernanții, în anii 1956-1957-1958, reeditează teroarea din anii 1947-1948. Ținta principală: studenții creatori de focare protestatare. Mișcări protestatare au loc în centrele universitare din Timișoara, Cluj, București, Iași, Tg. Mureș. Mii de tineri de pe băncile facultăților, în temeiul unor farse juridice sînt arestați și trimiși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oameni. Faptele vieții și ale conduitelor în cadrul unor activități de anvergură necesită înțelegerea și acceptarea reciprocă a voinței pentru adaptarea continuă a normelor și valorilor la noile schimbări. Pe asemenea direcții s-a situat G. Durand (n. 1921), când a reeditat cartea sa din anul 1975 despre necesitatea împletirii vechiului cu "noul spirit antropologic" rezultat din reîntoarcerea lui Hermes. b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului A. Bloom a analizat criza spiritului american cu mijloace consacrate de știința
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În ansamblu, această întreprindere, depășind cu mult obiectivele inițiale, se înfățișează ca un succes de netăgăduit. E prima sinteză completă - izbutită și pertinentă - de după 1989, a întregii literaturi române. Lucrarea a fost reeditată în 2000, într-un singur volum, sub titlul Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, cu adăugiri, revizuiri, amendări și modificări deloc neglijabile. Există, în proză, o artă a povestitorului, însușire pe care un autor o are sau nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
fără literaturizare, cu luciditate, cu putere de obiectivare, de introspecție imparțială, și nu fără integrarea vieții personale în ambianța dată: o ambianță juvenilă, ștrengăresc idilică, inocent și decent boemă. În romanul următor, arbitrar intitulat Călător din noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine obiectul unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
aproximativ 1000 de soiuri. Se poate spune, că a fost o epocă a colecțiilor ampelografice care s-au extins apoi în toată Europa. Meritul lui A. Odart, este acela de a edita în anul 1841, principala sa operă, completată și reeditată în anul 1845 sub titlul de "Ampelographie universelle", în care sunt descrise cele mai importante soiuri din Europa, adunate și cultivate în colecția sa. În ceea ce privește clasificarea soiurilor, autorul susține că nici unul din sistemele vechi și de pe vremea sa nu sunt
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-l ca autor pe V.S. Brezeanu, în care, se face descrierea pe larg a soiurilor pentru vin și pentru struguri de masă, românești și străine. În anul 1906 se tipărește a doua ediție a Tratatului de viticultură, care va fi reeditat în formă completă în anul 1912, în care autorul prezintă pentru prima dată, probleme legate de procedeele viticole culturale, dar și unele aspecte privind soiurile de viță de vie și anume: problema variabilității soiurilor înmulțite pe cale vegetativă, necesitatea ameliorării soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
paradigmă conjunctiva, care ne permite sa intelegem într-un mod mai adecvat interacțiunile dinamice și complexe dintre unitate și diversitate, dintre global și local în lumea de astăzi. Paradigmă conjunctiva pe care se va edifica spațiul cultural european nu va reedita formulă melting pot-ului american, care a topit diferențele etno-culturale și lingvistice într-un amalgam cultural. Spațiul cultural comun al Europei va avea o altă geometrie și configurație, care nu va presupune anularea identităților culturale, ci va presupune o convergență
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751). Prima monografie a ilustrului întemeietor al Blajului și precursor al Școlii Ardelene, apărută în 1900 - cu ocazia bicentenarului Bisericii Române Unite cu Roma -, a rămas din păcate o relicvă bibliologică, nemaifiind niciodată reeditată până azi. În ciuda contribuțiilor ulterioare la cunoașterea vieții și operei lui Ioan Inochentie Micu-Klein, multe inspirându-se sau preluând din cercetarea lui Augustin Bunea, perspectiva acestuia asupra semnificațiilor activității întemeietoare a episcopului-martir nu a mai fost, însă, depășită. Ioan Chindriș
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
jalonează bătăliile și suferințele episcopului Ioan Inochentie Micu-Klein. Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751) este o lucrare de maxim interes pentru istoria modernă, culturală și politică deopotrivă, a Transilvaniei. Mă întreb cum am putut funcționa fără a o reedita.
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
pus la punct un mecanism care să asigure prezența continuă în viața culturală de fiecare zi a operelor literare valoroase. Cum procedăm dacă un moștenitor abuziv refuză să fie de acord cu reeditarea unor cărți, sub pretextul că le va reedita el însuși, deși amână sine die această operație? Ce se poate face dacă un asemenea moștenitor cere, pentru a-și da consimțământul, sume exorbitante, de neplătit într-o țară încă săracă? Cum se poate asigura inserarea în manualele școlare a
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
Arghezi (pînă în 1954), Lucian Blaga, Felix Aderca, Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Al. Philippide, Emanoil Bucuța, Aron Cotruș, Perpessicius, Vladimir Streinu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Urmuz, Ion Vinea, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu (Istoria... sa a fost reeditată cu mare întîrziere), Tudor Vianu, Gib Mihăescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Emil Cioran , Eugen Ionescu, Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, P. P. Negulescu, Nicolae Bagdasar, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Mircea Florian etc. De o similară interdicție erau atinse și
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
1840). Prima traducere în limba română a fost realizată de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas și publicată sub titlul „Regele Ciumă” în vol. "Scrieri alese", editat în 1969 de Editura pentru Literatură Universală din București, pp. 92-101; ea a fost reeditată ulterior și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Regele Pestă. O povestire conținând o alegorie” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]