1,230 matches
-
pe poet drept "luetic"), respingând acuza de nebunie pe care nici expertizele recente medicale nu o confirmă. Și iată, Theodor Codreanu ține să precizeze: S-a insinuat aici o formidabilă viclenie a istoriei secrete: în vreme ce poetul a fost "salvat" prin referențialul "nebuniei" superioare (ca ipoteză a geniului romantic), ziaristul a fost asociat cu mizeria și vulgaritatea bolii propriu-zise. De aici insinuarea că ziaristica a fost scrisă "pentru o bucată de pâine" sau că e un produs al "urilor" patologice, al obsesiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
hățiș de cauze, care și astăzi mai încorsetează spiritul critic. Se pare că geniul eminescian i-a derutat, mai întâi de toate, pe criticii români, ispitiți ei înșiși de modelul cultural europocentric, înclinați fiind să-și judece propriile valori prin referențiale "exogene"" (p. 59). Astfel, eminescologia tradițională punând accent pe comparatismul sursologic I-a etichetat pe Eminescu drept "romantic întârziat", ori "ultimul mare romantic". Consecința se subînțelege: "majoritatea istoriilor literare consideră că poezia românească modernă nu începe de la Eminescu, ci de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
două structuri). El este un Narcis extrem de accentuat căzut în mașinăria măcinătoare a lui Cronos." Poetul Plumbului a privit centrul nopții, adică a privit "centrul nopții în noapte". El nu se pierde, are un acut simt al realității, livrești și referențiale, totodată. Cu raportare la "complex", "Complexele, ca realități psihice abisale, se supun legii oglinzii (cvasi-exhaustiv studiată, cu aplicație la expresia biografică și literară bacoviană). Aceste imagini arhetipale au un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat descifrării hermeneutice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
raportare la "complex", "Complexele, ca realități psihice abisale, se supun legii oglinzii (cvasi-exhaustiv studiată, cu aplicație la expresia biografică și literară bacoviană). Aceste imagini arhetipale au un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat descifrării hermeneutice (...). Metoda dublului referențial se află în elementul ei." Și autorul studiului hermeneutic nu mai puțin. Pentru că simte că stăpânește obiectul analizei, că-l înțelege și poate da formă comprehensiunii. Fără îndoială, structurile imaginarului bacovian și cele mai ascunse subtilități nu au fost străine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Într-o singură traiectorie biografică se topesc câteva vieți interioare, în tangență, în intersectare, în volute și paralelisme evolutive. Prin multiplicitatea aspectelor, însemnările lui Theodor Codreanu din Numere în labirint adună și disipează simultan ceea le apropie de alte texte referențiale: (auto)biografia, jurnalul, amintirile, memoriile, însemnări de călătorie, corespondența, reportajul, confesiunea ș.a. Poate, de aceea, ca literatură de frontieră, însemnările au un statut aparte, rămânând în categoria "opera aperta", fiindcă ceea ce a intenționat emițătorul are ecouri deviate în orizontul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cred, episod din istoria literaturii autohtone, o adevărată pată oarbă în biografia marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici istorici și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi alunecat pe căi greșite, cum ar fi teoria conspirației. În preambulul volumului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
biografia marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici istorici și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi alunecat pe căi greșite, cum ar fi teoria conspirației. În preambulul volumului de față, autorul ne avertizează că: "Nu trebuie să se confunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reprezintă, neîndoios, geniul ca nebunie "superioară", ieșire din normă ("cercul strâmt"); sau, cu vorbele lui A.C. Cuza, "normal, în înțelesul vulgar, (el) nu era". Motiv temeinic, așadar, de a propune, metodologic vorbind, un dublu referențial, fără a manevra exclusivist doar referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nebunie "superioară", ieșire din normă ("cercul strâmt"); sau, cu vorbele lui A.C. Cuza, "normal, în înțelesul vulgar, (el) nu era". Motiv temeinic, așadar, de a propune, metodologic vorbind, un dublu referențial, fără a manevra exclusivist doar referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul nebuniei. Evident, publicistica l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Evident, publicistica l-a epuizat, procurându-i adversități ireconciliabile; după cum predispoziția ereditară părea a-l fi condamnat unui "drum prescris" (recunoștea poetul, într-o epistolă din 3 mai 1880), asumându-și soarta "bolnavului exemplar". Îndreptățit, Theodor Codreanu insistă acum asupra referențialului secund și scoate la lumină date suplimentare, confruntă variante care se contrazic, încercând a face ordine într-un "haos de informații" (vol. cit., p. 266). Observam cu un alt prilej că lectura textuală, în firea lucrurilor, se cuvine întregită prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De fapt, Theodor Codreanu propune, în volumul ce face obiectul atenției de fată, o privire nepărtinitoare asupra "celor din urmă șase ani ai lui Eminescu", așa cum precizează însuși autorul în prefața cărții (Eminescu în captivitatea "nebuniei"), vizând în fapt "psihologia referențialului", adică al acestuia. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o încercare de descifrare a "nebuniei lui Eminescu", activitatea sa de ziarist fiind asociată cu mizeria și vulgaritatea bolii de care suferea. Tocmai de aceea Theodor Codreanu consideră că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că s-au găsit într-un buzunar, imediat după ce a murit, poeziile Viața și Stelele-n cer, o asemenea minune ar fi fost imposibilă în faza terțiară a sifilisului din zilele care au precedat moartea poetului. Adoptând, pe lângă metoda dublului referențial, și cea a pașilor mici, Th. Codreanu înaintează în cercetare pe baza unei vaste bibliografii, comparând informațiile cu o logică fără fisură, care confirmă cu asupra de măsură că Eminescu-omul, spre deosebire de toți ceilalți din jurul său, n-a știut ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
motivele specializării mele în geomorfologie-pedologie, a fost cu siguranță legat de prezența și prestația unor oameni absolut minunați, cu adevărat profesioniști în domeniu. Și desigur mă gândesc aici la „triunghiularul abordării sistemice” în materie de geografie fizică, montat pe nume referențiale ale geografiei ca știință, ca de pildă Băcăoanu-Barbu-Ungureanu. Cu domnul profesor Băcăoanu ne-am întâlnit prima dată în anul II, la vremea aceea făceam împreună și cursul de geomorfologie, în egală măsură și lucrările practice aferente acestuia. Era un domn
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Pornind de la această definiție, "cultura" este adesea utilizată pentru a descrie ceva rafinat, "cultura înaltă" în special, sau pentru a evoca o serie de artefacte valoroase, selectate și cultivate de o societate, punînd accent pe aspectul patrimonial (opere de artă referențiale, produse literar-artistice ale elitei, monumente arhitecturale etc.) (Dahl, 1998; Dahl, 2000). La un nivel de bază, termenul de "cultură" a fost folosit pentru a descrie modul de operare al unui grup de oameni, ca cel sugerat de cultura organizațională, la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire de la un grup la altul, printr-un proces intergrupal; tradiție persistența de la inovator la generația următoare, prin intermediul unui proces intergenerațional; nonsubzistență transcende subzistența, nefiind dependentă de registrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lumii" ocupînd un spațiu simbolic de puțin peste 10% (cu o pondere semnificativă a citărilor din Olanda, 3%, care și ea, deși europeană, are o școală influentă de psihologie socială formată pe model american). Așadar, în fața unui dezechilibru al evocărilor referențiale atît de pronunțat, se cuvine inițiată o redeschidere metodologică și conceptuală spre alte cîmpuri de cunoaștere, care să asimileze intimitatea culturală a spațiului cultural național printr-o perspectivă emică. Fără un asemenea demers, recitativul concluziilor cercetărilor din domeniu va deveni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice au indicat o corelație semnificativă între adaptarea activă și răsplata pentru angajare, rezultat congruent cu rezultatele cercetărilor anterioare (Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea socială și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
gen (egalitate în și prin diferență). Egalitatea de gen reală și funcțională se bazează pe o logică integratoare a pluralității de tipul A=B, diferită de logica polarității (care separă) prezentă în cadrul relației A= non-A, în care masculinul este referențialul (A) în raport cu care se definește femininul (non-A). Complexitatea argumentelor necesare pentru dezvoltarea acestei teme cere un spațiu mai amplu decât cel alocat acestui text. De aceea, rezum prin a spune că răspunsurile nu sunt definitive, însă este nevoie să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rol profund regenerativ, inclusiv - sau, poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au dus la estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut loc Întâlnirea, de care spuneam, dintre istorie și antropologia straussiană, produsă În Franța deceniului 7 al
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
componente și care sunt implicațiile lor pentru studiul comunicării nonverbale. Voi urma un raționament similar pentru ilustrarea rolului hainelor în context social, precum și o expunere cronologică a teoriilor din sfera psihosocilogiei. Într-un studiu care a pornit de la ideea semnificațiilor referențiale ale ținutelor vestimentare, cercetătoarea americană Mary L. Damhorst (1984) de la Universitatea din Iowa State a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
impersonali în felul în care ne purtam cu deținuții. Uniformele cofereau gardienilor o identitate comună, la fel ca necesitatea ca deținuții să li se adreseze în mod abstract cu "domnule ofițer de corecție". Un alt palier de analiză a semnificației referențiale a uniformei ar consta în reliefarea contextului social-global, în sensul pe care Adrian Neculau (2003/ 2004, 287) l-a dat acestui concept ca "sistem de idei și credințe, norme și obiceiuri care constituie anturajul social și cultural în care evoluează
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
finețea instrumentarului el adaugă un gust fără greș, nutrit prin lecturi esențiale din marea poezie românească și europeană. Cunoscător intim al marilor curente literare ale secolului XX, prețuitor lucid al marii poezii franceze, germane, engleze, criticul nostru etalează un larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de calitate referitoare la competențele profesionale definite de experți în educație, de organisme profesionale ale cadrelor didactice, sau de administrație. Încă din anii 1990, în țările industrializate (Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Elveția, Belgia) se remarcă un interes crescând pentru referențialele de competențe, numite standarde de către anglosaxoni. În general este vorba despre niște liste care descriu familii de situații profesionale cărora cadrele didactice trebuie să le facă față prin asumarea unor sarcini de lucru specifice. Aceste referențiale, sau standarde, au mai
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
un interes crescând pentru referențialele de competențe, numite standarde de către anglosaxoni. În general este vorba despre niște liste care descriu familii de situații profesionale cărora cadrele didactice trebuie să le facă față prin asumarea unor sarcini de lucru specifice. Aceste referențiale, sau standarde, au mai multe utilizări, printre care, cea mai importantă este cea de referință pentru evaluarea profesională a cadrelor didactice. În această lucrare ne vom axa pe următoarea definiție: prin evaluarea competențelor profesionale ale cadrului didactic înțelegem aprecierea capacității
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
colegi) în urmărirea rezultatelor afective și cognitive. - competență managerială, întrucât profesorii își asumă o mare gamă de responsabilități manageriale în clasă și în afara clasei. Confruntarea unei performanțe profesionale (totalitatea indicatorilor observați) cu un sistem de criterii - un model prestabilit, un referențial - permite evaluarea acestei performanțe și luarea deciziei dacă ea corespunde sau nu nivelului fixat de obiectiv. Prin referențial înțelegem „inventare de competențe permițând formarea unei reprezentări clare asupra unei activități”.[Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]