2,285 matches
-
o activitate importantă, ele permițând degetului mic să rămână cu vârful fix pe baghetă prin aceea că se încovoaie în cele trei articulații. Cântatul la vioară cere o colaborare intensă între ureche și mână și poate să comande micile modificări reflexe subit necesare în modul de apucare numai atunci când este posibil o cedare 38 imediată a degetelor prin degajarea maximă posibilă a tuturor articulațiilor. Se poate vedea din această prezentare a activității diferitelor articulații ale mâinii că și cea mai mică
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
relaxează (legea inervației reciprocă a lui Sherrington). Dinamica palpebrală Trei tipuri de mișcări pot fi individualizate. 1.Mișcările spontane Clipitul fiziologic este un fenomen ciclic, de deschidere și de închidere alternativă bilaterală, simetrică, de frecvență variabilă a pleoapelor. 2.Mișcările reflexe Sunt mișcări de apărare, al căror punct de plecare este stimularea terminațiior nervoase senzitive ale trigemenului, mai rar ale nervului optic sau auditiv. Calea centrifugă a reflexului este reprezentată de nervul facial și de contigentul de fibre parasimpatice. 3.Mișcările
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
dezechilibrul cu caracter vestibulo-cerebelos, vertij și diferite senzații de rotire. 3. Tulburările vizuale Acestea sunt datorate interesării lobului temporal, se datoresc lezării fibrelor lui GRATIOLET și se manifestă prin: 3.1. - Hemianopsie (la început, în cadran, cu incongruiența și prezența reflexului fotomotor în câmpul hemianopsic); 3.2. - Halucinații visuale (în cadrul crizelor uncinate, când se însoțesc de mirosuri neplăcute). 4. Tulburările olfactive Ele sunt caracterizate prin hipo- sau anosmie sau prin apariția de crize uncinate cu valoare localizatoare (mirosuri dezagreabile asociate cu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
propriu-zisă. e) Tulburări ale motilității oculare Tulburările motilității oculare consemnate în procesele tumorale ale lobilor occipitali sunt: 1. Paralizii ale mișcărilor conjugate ale ochilor; 2. Paralizia psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări în percepția duratei și a vitezei mișcărilor. În leziunile extinse hemisferice ce interesează bilateral scoarța occipitală, lobul parietal și, uneori, lobul frontal, s-au înregistrat tulburări în localizarea precisă a obiectelor în spațiu prin vedere, paralizia
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a fost afectată (41). I.5. RUPTURA ANEVRISMULUI ÎN TIMPUL ANGIOGRAFIEI Este, probabil, cea mai severă complicație a angiografiei, fiind asociată cu o mortalitate de peste 70% ! (40) Studiile recente arată că injectarea în A. carotidă internă a contrastului iodat determină bradicardie reflexă și moderată hipotensiune arterială. Dar, în primele 1-2 secunde după injectare, se constată o creștere mare a presiunii în carotidă, urmată de revenirea la normal în următoarele 2-10 secunde ! (42). Jocul tensional poate produce ruperea unui anevrism, sau, mai degrabă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
comportamentului (mișcarea ascensională a capului), atunci când se observă o creștere în frecvență a comportamentului. Skinner consideră greșit acel obicei de a ne referi la orice mișcare a organismului ca un „răspuns”. După el, cuvântul „obicei” este împrumutat din domeniul acțiunilor reflexe și implică un act care răspunde unui eveniment anterior - stimul. Dar putem face probabil un eveniment în comportament chiar și fără a identifica sau a fi capabili să identificăm un stimul anterior. În experimentele sale, Skinner nu a modificat mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
gândi - pe care încercăm să îl expunem cât mai fidel - necesită unele analize de detaliu și parcurgerea câtorva experimente și observații simple. Domeniul învățării umane cuprinde, după Miller și Dollard, fenomene și procese variate, pornind de la cele mai simple, aproape reflexe (cum ar fi, de exemplu, învățarea unui copil să evite atingerea unui radiator fierbinte), și ajungând până la cele complexe, de cunoaștere psihologică (prin intermediul cărora un om de știință elaborează o teorie). Totuși, indiferent de cât de simplu sau de complex
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lui G. Călinescu, AFT, 1968, 28; Ovid S. Crohmălniceanu, „Exegeze”, RL, 1969, 2; Zaharia Sângeorzan, Exegeze critice, CRC, 1969, 8; Florin Faifer, „Exegeze”, IL, 1969, 2; Mircea Muthu, „Idei trăite”, ST, 1969, 5; Ioana Crețulescu, „Exegeze”, VR, 1969, 10; Piru, Reflexe, 145-149; Popa, Dicț. lit. (1977), 543-544; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST, 1981, 2; Teodor Vârgolici, Contribuții istorico-literare, RMB, 1981, 11 331; Dana Dumitriu, „Ispita istoriei”, RL, 1981, 17; Nicole Manolescu, G. Călinescu (aproape inedit), RL, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cecum. In mod normal sfincterul este închis dar peristaltica lentă a porțiunii terminale a ileonului produce relaxarea sfincterului și deplasează mari cantități de chim în cec. Distensia ileonului terminal relaxează reflex sfincterul. Distensia cecului produce contracția sfincterului și previne golirea suplimentară a ileonului. Rolul sfincterului ileo-cecal este de a asigura accesul conținutului ileal la nivelul colonului cu un ritm corespunzător necesităților de procesare a acestuia (absorbția apei și sării). 4.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fig. 45). Baroreceptorii sunt un exemplu tipic de receptori cu adaptare rapidă și completă (resetare), astfel că acest mecanism de control nu poate fi utilizat decât în reglarea pe termen foarte scurt a presiunii arteriale. Altfel spus, activitatea în arcul reflex baroreceptor depinde mai mult de modificarea presiunii arteriale și de viteza acestei modificări decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de 5 ori dacă presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiunii arteriale și de viteza acestei modificări decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de 5 ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]