2,370 matches
-
a clasei? Ce și cât au înțeles elevii din mesajul didactic? Ce i-a interesat în mod real? etc.). Fiind prin excelență o profesie socială, activitatea profesorului este totdeauna un joc la scenă deschisă, fără sufleur și fără timp de reflexie situațională. Dacă, pentru partea de proiectare a obiectivelor, conținuturilor și metodologiei didactice există răgazul deliberării și opțiunii între alternative Ă în timpul pregătirii „intrării în scenă” Ă spectacolul propriu-zis al lecției devine un joc nereversibil, interactiv, relativ nedeterminat. Se câștigă sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dacă o tendință se transformă imediat în mișcare nu mai apare un afect. Afectivitatea, în ansamblul ei, are o funcțiune extrem de importantă: ea permite o reglare promptă și eficace a comportamentului. Într-o situație în care nu e timp de reflexie, reacționăm în funcție de afectul dominant, care poate fi salvator. Ceea ce nu înseamnă că ar trebui să ne lăsăm ghidați numai de stările afective (din cauza subiectivității lor). 6. Formele stărilor afective tc "6. Formele st\rilor afective " Stările afective pot fi împărțite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
S. - Exupéry) La fel și „sufletul” omului: ascunde atîtea promisiuni, cuprinde atîtea virtualități! Însă poate că adevărata frumusețe se ascunde În enigmele cunoașterii: acest potențial este frumos pentru că, deși el nu poate fi văzut, este simțit, intuit. * „Ațipind reflexele, trezești reflexiile.” (Emil Cioran) De parcă acest drum se Înscrie În mod inevitabil În psihologia vîrstelor: la tinerețe ești mai pasional, apoi din ce În ce mai reflexiv. * Îmi displac gîndurile ce nu pot fi spuse cu glas tare.” (Michel Montaigne) De obicei, aceste gînduri ascund discreția
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de dinamica politicilor economice adoptate după 1990; ea nu reprezintă o istorie organică a întreprinderii, a cărei derulare să se datoreze în special unor factori endogeni (lideri, proprietari, fondatori etc.); ea este mai degrabă o istorie a întregului context, cu reflexii, respectiv distorsiuni specifice fiecărei întreprinderi. Mereuță și colab., 1998 chiar lansează ipoteză conform căreia dacă există culturi organizaționale diferite, ele se datorează mai degrabă unor factori conjuncturali decât unor factori ce țin de aspectele structurale ale respectivelor organizații sau de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cognitivă a activității antrenorului - cercetător Observarea secvențelor de interacțiune antrenor sportiv arată că execuțiile acestuia din urmă sunt adeseori însoțite sau chiar întretăiate de intervențiile antrenorului. Activitatea efectivă a antrenorului este caracterizată de o alternanță a unor momente de observare, reflexie și intervenție asupra sportivului. Astfel , antrenorul îl „manipulează fizic” (Rolland Cathț & Cizeron Marc - 2008) pe acesta, îi arată scheme , structuri motrice-model, le descrie, corectează, remaniază, etc. Pentru a putea interveni eficace, resursele cognitive ale antrenorului trebuie să-i permită acestuia
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
expresia unei probleme de cercetare insolubilă. Cele două perspective de abordare au fost ulterior considerate aspecte diferite ale unei realități multifațetate. Deși la ora actuală este un truism aspectul multiplu determinat și interacționist al personalității, comportamentul acesteia fiind concomitent o reflexie a unor dispoziții stabile și a unor contingențe situaționale, analiza din perspectivă istorică a unor erori ignorate în demersurile de cercetare ar putea elimina tendințele de a supraestima când dispozițiile, când situația. De fapt, în legătură cu accepțiunea specificității comportamentale, de-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lumina etc. Prin urmare există o diversitate mare a habitatelor, ceea ce permite o diversitate mare în compoziția biocenozelor. Pe de altă parte oscilațiile de temperatură sunt mai atenuate ca în mediul terestru, iar zilele sunt mai scurte din cauza fenomenului de reflexie totală a razelor soarelui la suprafața apei când unghiul de incidență crește peste valoarea-limită. În plus, la adâncimi mari domnește întuneric veșnic. Definirea habitatelor dintr-un râu se poate face după diverse criterii, ca dimenisuni, plante acvatice, vegetația terestră riverană
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apei naturale urmărind, în același timp, și aplicațiile practice și consecințele pentru viață ale acestor proprietăți. 2) Proprietățile fizice ale apei a) Proprietăți organoleptice Apa pură este un lichid incolor, inodor și insipid. Culoarea apei se explică prin absorbția și reflexia selectivă a radiaței luminoase. De regulă, apa reflectă culoarea cerului. În strat subțire, apa este incoloră. Dacă este adâncă, cel mai adesea pare albastră, deoarece pelicula superficială absoarbe complet radiațiile în domeniul infraroșu, reflectând albastrul. Dacă apa conține și alte
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
2002; Inutile silogisme de morală practică, București, 2003; Poeți moderni, Brașov, 2003; Lectura pe înțelesul tuturor, Brașov, 2003. Antologii: Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta, I-II, pref. edit., București, 1968. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 116-120; Felea, Reflexii, 131-133; Cesereanu, Ipostaze, 219-225; Felea, Poezie, 204-209; Sorianu, Contrapunct, 225-235; Piru, Varia, I, 485-487; Stănescu, Poeți și critici, 128-141; Grigurcu, Idei, 165-173; Constantin, Prozatori-critici, 120-124; Tomuș, Răsfrângeri, 82-87; Petrescu, Scriitori, 23-30; Drăgan, Reacții, 186-202; Ungureanu, La umbra cărților, 39-44; Ungheanu
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
din Jurnalul unui om inutil rețin atât prin sinceritatea tonului, cât și prin expresia lor, când nonșalantă, când plină de aplomb. Sunt aduse în prim-plan tribulații erotice, cu accent pe reverberația lor lăuntrică, amplu analizată, într-o înlănțuire de reflexii și metafore. De aici o anume tentă filosofică a stilului, dar și un vag fior de senzualitate, cartea amintind pe alocuri de Maitreyi a lui Mircea Eliade. Cu aceeași privire răsfrântă în sine, I. cultivă o poezie a stărilor elegiace
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și teorie literară de indiscutabilă valoare: Criza lirică de Tudor Vianu
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
m-am simțit mai puțin pregătită să-mi fac poză. SÎnt grasă, am obrajii pătați de lacrimi, părul Îmi stă ca dracu’, căsnicia mea e pe punctul de a se face zob... Oftez din rărunchi, cutremurată, după care Îmi zăresc reflexia Încetoșată Într-un dulap din apropiere, cu vitrină. Cocoșată, cu capul căzut. Am un aer de om Înfrînt. Arăt groaznic. Din reflex, mă Îndrept automat. Ce tot zic aici? Ce, gata, mi s-a terminat viața? Doar fiindcă soțul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-i dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc la cafeneaua aia italiană, unde nu se simte nimeni ofensat. — Mergem să bem o cafeluță? Schimb direcția, pornind spre cafenea. CÎnd trecem pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu, Becky Brandon (născută Bloomwood), sînt o mamă ca toate mamele. Virez spre cafenea, mă așez la o masă și comand
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul de note și reflexii, I-III, Iași, 1929-1932; Prin munții și văile Moldovei, București, 1943; Amintiri. Momente și siluete, București, 1944. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 5, 51; Profesorul Ion Găvănescul la 85 de ani, U, 1944, 41; S. Dumitrașcu, Ion
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
culturală, În sensul Înnoirii, dar În același timp nu reușim să fixăm limitele ei critice. Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să construim un alt tip de Încredere socială În același timp cu o necesară reflexie critică. Conștiința critică a modernității cere examinarea continuă a acestor limite ale utopicului. În ce măsură utopia poate fi nocivă, poate conduce la o prăbușire a sensului raționalității, nu trebuie să căutăm prea multe exemple după 1990. Presupun că În modernitate exercițiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la Dorohoi, lunar, între 15 martie și octombrie 1915. Director: Stelian I. Constantinescu. Publicația își propune „ridicarea vieții intelectuale deasupra nivelului comun în acest singuratec și depărtat colț al țării”, apelând la contribuția tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii”, „Note și reflexii”, „Portrete”, „Însemnări”. În primul număr este reluat din „Revista idealistă” un medalion dedicat lui I. Păun-Pincio, iar Stelian I. Constantinescu îl evocă pe Raicu Ionescu-Rion. Colaborează cu versuri Cincinat Pavelescu (Din exil), Volbură Poiană, Octav Moșescu, Radu Cosmin, I. C. Vissarion
FARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
putem să aflăm aceste tendințe și să încercăm să le corectăm. Printre cauzele intelectuale ale eșecurilor înregistrate în activitatea serviciilor de informații, am văzut că o greșeală importantă care trebuie evitată este tendința de a interpreta realitatea ca pe o reflexie a propriei imagini. Deși toți analiștii de informații pot comite această eroare, ea reprezintă o problemă îndeosebi pentru comunitatea de informații din Statele Unite. Americanii sunt înclinați să creadă că toți oamenii au caracteristici similare, poate și datorită experienței Statelor Unite în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
III, 144-148, 416-417, V, 255-258; Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, E. Lovinescu, București, 1942; Arghezi, Scrieri, III, 409-410; Simion, Orientări, 301-314; Ileana Vrancea, E. Lovinescu critic literar, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 335-339; Regman, Cărți, 257-263; Felea, Reflexii, 195-201; Piru, Panorama, 481-486; Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, București, 1969; I. Negoițescu, E. Lovinescu, București, 1970; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971; Florin Mihăilescu, E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; E. Lovinescu interpretat de..., îngr. și
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
București, 1991; Strofe prin timp, Cluj-Napoca, 1991; Mistuitoarele ruguri, îngr. Cornelia Gurghianu, Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Kostas Varnalis, Versuri, București, 1969. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 143-149; Petroveanu, Pagini, 47-51; Felea, Dialoguri, 146-163; Martin, Poeți, I, 154-160; Baconsky, Marginalii, 114-125; Felea, Reflexii, 80-83; Felea, Poezie, 77-82; Poantă, Modalități, 56-62; Tomuș, Istorie, 194-198; Petroveanu, Traiectorii, 186-193; Piru, Poezia, I, 374-378; Caraion, Pălărierul, 161-167; Felea, Aspecte, I, 113-117, III, 39-43; Poantă, Radiografii, I, 138-141, II, 69-76; Dimisianu, Opinii, 84-88; Grigurcu, Poeți, 173-176; Ruja, Valori
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
535-542, Ist. lit. (1982), 605-612; C. Doicescu, Viața lui Oct. Goga, București, 1942; Ovidiu Papadima, Neam, sat, oraș în poezia lui Oct. Goga, București, 1942; Oarcăsu, Oglinzi, 49-53; Martin, Poeți, I, 1-11; Tomuș, 15 poeți, 90-97; Baconsky, Marginalii, 229-295; Felea, Reflexii, 14-22; Călinescu, Ulysse, 214-218; Ciopraga, Lit. rom., 218-233; Micu, Început, 249-274; Zaciu, Glose, 71-76; Vârgolici, Retrospective, 236-255; Streinu, Pagini, IV, 19-29; I.D. Bălan, Octavian Goga, București, 1971; Piru, Varia, I, 244-248, II, 214-217; Zaciu, Ordinea, 40-50; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
cu Ștefan Damian); Matsuo Bashô, Note de drumeție, pref. trad., București, 1998. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 198-204; Petre Stoica, Antonio Machado, „Poezii și poeme”, IL, 1965, 3; Felea, Dialoguri, 203-225; Oarcăsu, Opinii, 104-108; Simion, Orientări, 144-153; Oarcăsu, Oglinzi, 218-223; Felea, Reflexii, 241-244; Tomuș, Carnet, 115-121; Cubleșan, Miniaturi, 150-156; Barbu, Sine ira, 156-159; Bugariu, Incursiuni, 55-60; Felea, Poezie, 108-114; Martin, Poeți, II, 141-147; Grigurcu, Teritoriu, 119-122; Călinescu, Literatura, 142-148; Drăgan, Reacții, 267-269; Poantă, Modalități, 50-56; Petroveanu, Traiectorii, 225-231; Cristea, Un an, 120-123
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
conformației de constructor” a povestitorului (în detrimentul stilului, supralicitat de exegezele precedente), reabilitarea „târgovățului” Creangă (anatemizat de G. Ibrăileanu și de continuatorii săi) ori definirea Amintirilor... drept „anti-bildungsroman”. Predilecția nu întotdeauna fericită a lui R. pentru calambururi s-a concentrat în Reflexii și reflexe (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), pagini adunându-i „zicerile”, dintre care, multe, au intrat în circuitul oral. O culegere, Întâlniri cu clasicii (1998 ; Premiul Uniunii Scriitorilor), rezumă activitatea de prefațator a criticului, și nu numai. „Întâlnirile” sunt fericite măcar
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
în actualitatea imediată, București, 1978; Noi explorări critice, București, 1982; De la imperfect la mai puțin ca perfect, București, 1987; Nu numai despre critici, București, 1990; Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995; Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști”, București, 1997; Reflexii și reflexe, pref. Alexandru Paleologu, București, 1997; Întâlniri cu clasicii, București, 1998; Ultime explorări critice, București, 2000. Ediții, antologii: Pavel Dan, Scrieri, pref. edit., București, 1965; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, pref. edit., București, 1971; Nuvela și povestirea
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
și povestirea românească contemporană (1944-1974), pref. edit., București, 1974; Nuvela și povestirea românească în deceniul opt, pref. edit., București, 1983; Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș. O antologie a poeziei române, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 166-169; Cesereanu, Ipostaze, 164-173; Cristea, Interpretări, 163-168; Felea, Poezie, 221-234; Ciobanu, Panoramic, 284-289; Stănescu, Poeți și critici, 182-192; Călinescu, Fragmentarium, 162-164; Drăgan, Reacții, 203-208; Grigurcu, Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru, Reflexe
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Cotuțiu precizează intențiile publicației: „De mult nutrim gândul înființării unei reviste a noastră, a școlilor, care să completeze și să lărgească cunoștințele obținute pe băncile școlii [...]. Vom lucra cu deosebit interes în domeniul literar, publicând atât lucrări originale, cât și reflexii, caracterizări etc.” Rubrici: „Jocuri”, „Bloc-notes”. Poezie scriu, marcând astfel câteva debuturi semnificative, Milu Mălin, Dominic Stanca, Petre Bucșa, Teodor Boșca, Ionel Manițiu, Francisc Păcurariu. Se publică și proză, dar fără valoare artistică. Importantă și surprinzătoare este activitatea sectorului de critică
LUCEAFARUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]