848 matches
-
mare, poate cel mai mare atribut vreunui poet actual, poeziei lui Nichita Stănescu. A existat o evoluție în contextul creației lui, de la caracterul tematic (comun întregii generații) și autobiografic din primele volume, trecând prin inspirația livrescă și întărind nota de reflexivitate, în tendința de a ne convinge că nu este foarte important "ce scrie, ci cum scrie". N. Stănescu încearcă acel stadiu în poezie în care schimbările se manifestă mai ales la nivelul formei; poetul cumulează modalități artistice ce amintesc de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a lui Eugen Ionescu, Marin Sorescu aduce o față tristă a lumii, încărcată de marile ei probleme, de probleme nesemnificative aparent, dar atât de importante în destinul omului. Sorescu nu vrea să ne epateze nici prin filozofie, nici prin adâncă reflexivitate, ci ne vorbește despre moarte, despre viață, citind într-un anumit fel existența: Unde s-o fi tipărind/ viața asta a mea,/ Că e plină de greșeli/ Inadmisibile". Ștrengărește este privit și sentimentul morții. Acest fel de-a privi moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ei cu succes,/ drept zbârnăitoare/ La noul zmeu de hârtie." Volumul "Astfel" cuprinde mai multe cicluri: "Astfel", "Trunchiate", "Sunet", "Către mare". Fiecare ciclu presupune un anumit fel de interpretare a lumii și o anumită formulă. Ciclul "Astfel" se caracterizează prin reflexivitate și o permanentă raportare a omului la propriul eu și la propriul lui destin: Într-un fel numai moartea/ Te face om, te scapă de alții,/ Trăiești în lume, dar mori în tine,/ În eu./ E o victorie aceasta." Un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
istoric, "noi" care reprezentăm patria ("Ieșirea din sobă"). Noi suntem muzeul ce nu-și mai ajunge/ tablouri cețoase și busturi nătânge/ lucrează un pictor/ sub ceața de sânge." Cu cât înaintăm în volumele următoare, "Repetabila povară" și celelalte, nota de reflexivitate se adâncește, poetul devine mal clar, mai sensibil, călător printre meandrele valorilor, care dau sens existenței, (speranța, adevărul, sublimul, harul de-a spune, de a te îndoi, de a fi prezent, de a fi viu,) se fac simțite. Tensiunea se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Maestrul meu este mai curând o formă compusă, în el fiind înglobați cumva toți autorii citiți, care au vădit vocație formativă, în consonanță cu modul meu de a fi (care nu este un dat, ci, mai curând, un de-venit) . * Reflexivitatea rupe legătura cu cotidianitatea. Este o pierdere în planul trăirii (am în vedere modelul camusian), dar un câștig pe planul gândirii și al descoperirii de sine. Pierderea în prezent aduce risipirea, recuperarea fiind posibilă prin smulgerea către sine adusă tocmai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Această definire dă seama de o deosebire esențială între totalitarism și democrație. * Avem nevoie de întregul efort depus de umanitate prin intermediul științelor pentru a înțelege cum suntem. În felul acesta, o bună parte a științei constituie o nouă formă a reflexivității colective. * Imaginea complexă și armonizată a lumii trimite, în mod invariabil, la posibilitatea (poate chiar necesitatea) unui Creator. În funcție de cultura căreia îi aparținem și de capacitatea noastră de abstractizare putem să-L gândim cu caracteristici antropomorfe sau în mod abstract
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pentru care suntem nevoiți să ne îndreptăm spre ei cu solicitudine. Situația nu este posibilă atunci când judecătorul final este Dumnezeu, interesul puterii pentru orientarea religiei către utilitatea laică fiind astfel evident. * În această lume a hipercomunicării, care diminuează până la absență reflexivitatea, trebuie să învățăm valoarea singurătății. * Ceea ce uităm ca părinți este de a ne învăța copiii să fie fericiți. Imboldul pentru a avea, sau a fi în maniera lui a avea, este primul pas spre nefericire deoarece nu există limite ale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
prin care agentului frustrant i se atribuie o intenție de deposedare. Animalul nu are conștiința „de altul” și, implicit, nu poate atribui motivației agentului frustrant o anumită, intenționalitate rău voitoare. Fenomenul propriu-zis de frustrație se naște numai în condiții de reflexivitate, respectiv în condițiile actului de evaluare și interpretare, prin care persoana frustrată, atribuie conduitei persoane frustrante acel sens specific fenomenului de frustrație: reaua intenție, adică, acțiunea în sensul privării/păgubirii de un drept, de un bun individual; de aici și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Toc160586490" Facilitare instituțională pentru fonduri structurale PAGEREF Toc160586490 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este un volum de bune practici sau un manual de dezvoltare comunitară? Și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este un volum de bune practici sau un manual de dezvoltare comunitară? Și, dacă ar fi să fie un volum de practici, de unde ar fi luate
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
date de: accesul la diversitate, la practici cât mai diferite - locale și internaționale, din domeniul de referință, dar și din domenii conexe, din prezent și din trecut -, pentru a putea stimula creativitatea, pentru a selecta ceea ce se potrivește contextului local; reflexivitatea, ca evaluare și chestionare a practicilor, realizabilă pe orice cale - de către actorii proiectelor, dar și de către evaluatori specializați, din afară, periodic sau continuu. O practicare a dezvoltării comunitare fără o reflexivitate structurată a fost normală în faza de reinventare a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
creativitatea, pentru a selecta ceea ce se potrivește contextului local; reflexivitatea, ca evaluare și chestionare a practicilor, realizabilă pe orice cale - de către actorii proiectelor, dar și de către evaluatori specializați, din afară, periodic sau continuu. O practicare a dezvoltării comunitare fără o reflexivitate structurată a fost normală în faza de reinventare a acestui tip de schimbare socială. A fost normal ca întâi să identifici o problemă, să o activezi cât mai clar în conștiința locală și, alături de oamenii locului, să încerci soluționarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și, alături de oamenii locului, să încerci soluționarea ei. De foarte multe ori, rezultatul avea un succes evident sau un eșec evident. Pe măsură ce practicile se multiplică, nevoia de evaluare sistematică sporește. Dezvoltarea comunitară nu poate scăpa de capcanele autosuficienței decât prin reflexivitate multiplă - la nivelul practicienilor, experților și beneficiarilor, prin comparații multiple. Este nevoie, cred, de o practică reflexivă, văzută în relaționarea ei cu teoria și cercetarea, cu normele și principiile care o structurează; refuzul prejudecăților sau preconcepțiilor în a lua drept
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Și totuși, am acceptat invitația colegilor de la Fond de a coordona un volum despre dezvoltarea comunitară, cu FRDS ca nucleu de experiență. De ce? Merită, poate, să fie menționate câteva motive (raționalizări?): este o ocazie de a reduce din deficitul de reflexivitate asupra experiențelor locale de dezvoltare participativă; atașamentul personal față de o instituție și de oamenii care îi dau viață poate fi controlat prin favorizarea rolului de moderator al unei discuții de evaluare în detrimentul celui de evaluator; experiența diversității teoretice în materie
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
viitor, atunci când volumul fondurilor va fi atât de mare, încât numărul proiectelor va fi de ordinul miilor într-un singur an? Răspunsurile la aceste întrebări sunt de domeniul viitorului. Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul prejudecăților în practica de dezvoltare comunitară; privilegierea contextului
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt de domeniul viitorului. Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul prejudecăților în practica de dezvoltare comunitară; privilegierea contextului în construirea modelelor de practică; promovarea unei mișcări sociale de dezvoltare comunitară. Evident, este vorba despre o ipoteză de structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
focalizat-analitică. Fondul are un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu și poate servi ca foarte bun punct de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive din dezvoltarea comunitară. Dar, mai întâi, câteva precizări despre conceptele de practică și reflexivitate. Poate părea speculativ să discuți cu astfel de concepte într-un volum care se vrea a fi de inginerie socială. Și totuși, cred ca poate fi util. Practica este acțiune, dar nu acțiune de orice fel, ci una considerată în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de vedere al „logicii practicii”, al căutării unor ordonări relative, într-o mulțime de comportamente cu numeroase condiționări subiective și obiective. Instrumentele și principiile sunt principalul suport de standardizare a practicilor. Tot la nivelul lor se pot structura acțiunile de reflexivitate. Practica reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reflexivă în general - cea în domeniul dezvoltării comunitare, în mod particular - implică incorporarea evaluării în desfășurarea propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al doilea ar putea fi desemnat prin reflexivitate slabă, circumscrisă prin cadrul de participare la aceeași acțiune. La rândul ei, reflexivitatea slabă poate fi dată de situațiile în care evaluarea se face de către un actor din afara
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al doilea ar putea fi desemnat prin reflexivitate slabă, circumscrisă prin cadrul de participare la aceeași acțiune. La rândul ei, reflexivitatea slabă poate fi dată de situațiile în care evaluarea se face de către un actor din afara spațiului acțiunii de referință, dar rezultatele respectivei evaluări sunt asumate de către cei
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]