1,076 matches
-
Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-au întins pe lungimea mai multor generații intelectuale. Gâlceava istoricilor a fost resuscitată în 1871, prin publicarea Romänische Studien: Untersuchungen zur älteren Geschichte Romäniens (Studii românești: cercetări asupra istoriei mai vechi a României) de către Robert Roesler, în care acesta reformulează teza potrivit căreia retragerea aureliană a presupus evacuarea Daciei Traiane de către întreaga populație autohtonă la sudul Dunării în Moesia. Arealul geografic al formării naționalității române este localizat, astfel, în afara teritoriului actual locuit de români. Pentru a tranșa chestiunea priorității istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Odată unite, nu s-au mai despărțit. Căci ținta lor, idealul lor era să formeze un stat mare, cuprinzînd tot poporul și tot pămîntul românesc" (Almaș și Fotescu, 1986, pp. 24-25). În versiunea național-comunistă, teza instinctului românesc de unire este reformulată în teza evoluției istorice inexorabile spre unitate statală: "situate de o parte și de alta a Carpaților, voievodatele, odată cu dezvoltarea societății, devin tot mai puternice și mai întinse, evoluînd spre voievodatul unic" (Daicoviciu et al., 1984, p. 97). Această "evoluție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tocqueville și Mill) întîlnite în cercetările de politologie nu schimbă esențial starea lucrurilor: știința politică contemporană nu a găsit încă modalitatea de a "recupera" întru totul gîndirea clasică. Niciunde istoricii gîndirii politice și filozofii politici contemporani n-au reușit să reformuleze contribuțiile clasicilor, în așa fel încît să le redea într-o manieră relevantă și să le facă ușor de folosit. În locul unei îmbogățiri spirituale reciproce, s-a ajuns la o bătălie neobișnuită între filozofii și cercetătorii științei politice pentru apărarea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partidele, și mai ales partidele de stînga, în concepția lui Michels, trebuie să constituie osatura regimurilor politice democratice, devine evident că viabilitatea democrației în sistemul politic depinde de instaurarea și menținerea democrației în partidele politice. Teza cercetătorului german a fost reformulată, într-un mod mult mai complex și mai ales lipsit de ambiguitate, de către Juan Linz [1996 LXIII] în jurul unui grup de fenomene ce pot apărea în organizații și pot da substanță tendințelor oligarhice individualizate de Michels: 1) formarea unui leadership
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
două partide mai mari să formeze singure un guvern. Pe scurt, trebuie ca partidele importante în formarea unui guvern să fie mereu mai mult de două și să existe frecvent guverne de coaliție sau minoritare. Legea lui Duverger a fost reformulată și clarificată de către Sartori. Pentru ca un sistem majoritar cu un singur tur să reprezinte condiția suficientă pentru realizarea unui sistem bipartidist, trebuie să se producă două fenomene necesare și complementare: structurarea sistemului de partide trebuie să fie puternică (sau: cele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
controleze procesul numai pînă la un anume punct și, deci, vor face apel la schema raționalității limitate. Alteori, ținînd cont de multitudinea variabilelor, a actorilor, a presiunilor și de tot ceea ce au învățat din politicile publice anterioare, vor formula și reformula politica publică după schema extinderii fragmentate. În fine, alteori, în fața unei problematici nemaiîntîlnite, a unei incontrolabile și confuze multitudini de variabile, actori, presiuni și soluții, vor fi obligați să accepte schema coșului. În orice caz, se va urma o politică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
marginale diferențele între sistemele politice în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor publice și a evaluării impactului lor. Așadar, politica ar reveni în discuție fie în legătură cu eficiența aparatelor birocratice, fie în legătură cu capacitatea oamenilor politici, a partidelor, a guvernanților de a revedea, reformula și reforma politicile publice, urmînd învățăturile deprinse din evaluarea rezultatelor lor. Nu este exclus ca tocmai impactul anumitor politici publice cu o oarecare importanță să poată conduce la o energică și revitalizantă înlocuire a oamenilor politici, a partidelor, a guvernanților
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
chiar un cercetător argentinian, Guillermo O'Donnell, a ajuns să teoretizeze nașterea și consolidarea regimurilor ce pot fi numite birocratico-autoritare, destinate să prindă rădăcini puternice și să dureze mai mult decît predecesoarele lor. Regimurile birocratico-autoritare Caracteristicile distinctive ale regimurilor birocratico-autoritare, reformulate [O'Donnell 1973; 1979, 291-294], sînt următoarele: 1. baza socială este reprezentată de o burghezie oligopolistă și transnațională; 2. specialiștii coerciției, militarii, au un rol decisiv: 3. sectoarele populare sînt excluse; 4. instituțiile democratice și drepturile de cetățenie sînt lichidate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
au răsturnat ierarhia organizării militare, precum coloneii greci (1967-1974) sau, în condiții diferite, căpitanii portughezi (1974), tranziția se prezintă ceva mai complicată. Pe de o parte, organizația militară ca atare nu este în măsură să negocieze, dacă nu și-a reformulat mai întîi ierarhia internă; pe de altă parte, nu este în măsură să garanteze o tranziție controlată pînă ce ea însăși nu este recunoscută. Colapsul unei instituții militare (destul de rar) poate deschide drumul către revenirea civililor la putere, dar nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
astfel, regimurile care au devenit democratice datorează această realizare faptului că sistemele lor socio-economice au depășit aceste trepte de dezvoltare. Teza lui Lipset era, în intențiile autorului, în mod sigur, mai apropiată de o relație cauză efect; ea a fost reformulată în diferite moduri de către cercetători, care consideră destul de relevantă legătura stabilită între condițiile socio-economice și regimul politic, refe-rindu-se în mod special la două aspecte. În concepția unor cercetători, pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului socioeconomic, cît
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
vrut să prezică viitorul democratizării ar fi avut succes indicînd pur și simplu țările cuprinse în plaja de tranziție dintre 1000 și 3000 de dolari" [1995, 85]. Dintr-un alt punct de vedere, destul de asemănător, teza lui Lipset a fost reformulată semnificativ de Przeworski și Limongi sub două aspecte. Primul se referă la nașterea regimurilor democratice care, după o analiză aprofundată a condițiilor socio-economice, nu pare a fi influențată de acestea: "democrațiile se ivesc independent de nivelul de dezvoltare, dar mor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la o democrație puternic concurențială și chiar la o democrație centrifugă. Pornind de la o importantă schimbare de perspectivă analitică, ce s-a înregistrat în știința politică în ultimii 20 de ani, prin redescoperirea importanței instituțiilor, Lijphart și-a revizuit și reformulat clasificarea regimurilor democratice, acordînd o mare atenție tocmai variabilelor instituționale. Noua clasificare este urmarea identificării a două logici de funcționare complet diferite. Prima, bazată pe principiul majoritar, se axează pe conflictul politic; cea de-a doua, temîndu-se de efectele acelui
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
re)formulate în așa fel încât să nu-și aneantizeze propriile lor "date" și propriile lor predeterminări: desigur, analitice și dialectice, adică de natura dictaturii judicativului. Problema care o vizează pe aceasta din urmă are încă șansa de a fi reformulată în așa fel încât să fie cel puțin relaxate convențiile analitice și dialectice; totuși, numai după ce dictatura judicativului își va fi dezvăluit ea însăși, supusă unei reducții fenomenologice, rădăcinile și, totodată, limitele în reglarea oricărui tip de discurs, sau a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au valabilitate înlăuntrul dictaturii judicativului. De aceea, ele constituie încă fapte originare pentru orice nou discurs pe teme privind legătura dintre cuvânt și lucru, despre adecvarea cuvintelor la lucruri și a enunțurilor la stările de lucruri. Dar oricum ar fi reformulată această problemă respectând în mai mare sau în mai mică măsură convențiile judicativului constitutiv -, recursul la logos este necesar: pentru că acesta reprezintă faptul originar nu doar al dictaturii judicativului, ci și al altor căi posibile pentru gândirea, rostirea și făptuirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pragmatic, de "situația" sa prearistotelică. Pe de altă parte, Heidegger nu se poate rupe de condiționările istoric-spirituale, filosofice, proprii orizontului său cultural; este cuprins el însuși, cu acest orizont cultural, în gândurile sale care alcătuiesc, împreună cu câteva întrebări filosofice esențiale, reformulate de el, ontologia fundamentală, care are drept scop refacerea stării de deschidere a Dasein-ului, a adevărului ființei acestuia. Poate de aici vine și motivația de a păstra într-un anume echilibru sensurile judicativ-constitutive și pe cele non-judicative. Potrivit proiectului său
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
către faptele non-judicative, în afara celei corespunzătoare tematizării nimicului. Și, mai mult, nu ar trebui, pe baza experimentelor filosofice evocate mai sus, să încercăm să scoatem ideea preeminenței umanului de sub constrângerile judicative fapt neîmplinit în filosofiile celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar dificultatea constituirii sensului de Celălalt și, în urmare, a ființării sale. Sau poate că singurătatea și singularitatea conduc spre această preeminență, cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în cazul sensurilor celor două elemente ale aspectului alethic, "este" și timpul, lucrurile sunt mai complicate. Oricum, voi încerca o lămurire a lor în contextul aplicării reducției judicative a dictaturii judicativului la timporizarea verbului, în scopul de a tematiza și reformula problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt moment suspendat de discuția asupra fenomenului reformalizării logos-ului -, prin care sunt aduse în față, pentru o donație de sens, ființarea (prezentuirea prezentului verbului), ființa ființării (prezentuirea ca chemare a trecutului verbului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceste năzuințe în comunitatea internațională lucrurile se prezintă altfel sub aspectul obiectivelor, ba uneori chiar și sub aspectul formelor implementării practice a acestei politici. Astfel, în convorbirile cu regele Hussein (15 noiembrie 1982) la Paris, Mitterrand va reafirma poziții cunoscute, reformulând însă unele dintre ele într-un fel care sfidează categoric sensibilitatea israeliană. El a spus că, în răstimpul ce s-a scurs de la "recunoașterea Statului Israel de către Franța, aceasta și-a stabilit autoritatea prin războaie în teritorii ce nu i-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
descuraja acest apelativ, dar ulterior am aflat că era preluat din „lumea și coloratura personajelor lui Panait Istrati”. La geografie, întâlnirea cu doamna Moise Mioara n-a făcut decât să mă determine în a-mi schimba opțiunile și desigur a reformula traseul profesional. Doamna Moise era produsul Universității ieșene, promoția 1967, șef de promoție Geografie-Biologie la vremea aceea. Sunt multe de spus, nimic însă nu poate defini relația noastră, era ceva ce venea din noi și din acea comuniune arhetipică ce
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în viață s-a identificat cu dorința de a urma „Medicina.” Am întâlnit însă un om, o mare „doamnă” a învățământului românesc, acolo, undeva, pe faleza înaltă a Dunării-de-Jos care, fără să știe și fără o țintă premeditată, mi-a reformulat perspectivele mele profesionale. În sufletul, conștiința și mintea mea am pliat permanent acest domeniu socio-profesional pe trei vectori prioritari, din ceea ce am numi matricea profesiei de medic. Este vorba de vocație, implicare, profesionalism. Așa am văzut lucrurile, așa le percep
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Miftode, conferențiar doctor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, specialitatea boli infecțioase. Am ajuns în clinica condusă de doamna doctor pe fondul unor probleme ce mi-au răvășit existența și evident mi-au răsturnat și reformulat prioritățile. Am învățat un lucru esențial de la doamna doctor, garanția potențială a unei vindecări sau ameliorări a stării de sănătate merge în consonanță directă cu starea noastră de spirit, autocontrol și călirea voinței prin dirijarea gândurilor. O lecție de viață
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dolari S.U.A. din viitorul împrumut pentru Proiectul de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., după cum urmează: * Paragraful 2 litera c) din anexă nr. I "Termenii și condițiile avansului" se reformulează astfel: "c) termenul costuri operaționale adiționale înseamnă costuri cu combustibilul și cu asigurarea mijloacelor de transport, echipament de birou, materiale și furnituri, salarii pentru personalul UMP și al UIP, pentru serviciile de consultanță pe termen scurt necesare pentru stabilirea sistemului
HOTĂRÂRE nr. 817 din 7 octombrie 1999 pentru aprobarea Amendamentului convenit între România, reprezentată de Ministerul Finanţelor, şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Scrisoarea de acord dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor, şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind acordarea unui avans în valoare de 500.000 dolari S.U.A. din viitorul împrumut pentru Proiectul de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125582_a_126911]
-
individualism scăzut și o distanță față de putere mare. Dimensiunea individualism/colectivism a generat foarte multe cercetări interculturale în anii 1990-2010, urmată ca pondere de dimensiunea distanță față de putere. Celelalte două dimensiuni sînt mai puțin valorificate și au fost, în general, reformulate în studii ulterioare. Să sublinem că în a doua ediție a cărții sale Culture and organization: Software of the mind (2001), G. Hofstede a adăugat și o a cincea pereche de dimensiuni: perspective pe termen lung/scurt. Dacă primul pol
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profesorul creativ folosește strategii menite să cultive flexibilitatea intelectuală. Torrance crede că încurajarea copiilor în a pune întrebări reprezintă un aspect esențial al dezvoltării creativității. Elevii trebuie învățați cum să formuleze o întrebare, să se joace cu ea, s-o reformuleze, să-și asume rolul de investigator. Orientând activitatea elevilor, profesorul îi încurajează să descopere cunoștințe, să rezolve probleme, dar și să-și formuleze ei înșiși probleme. Învățarea pe bază de probleme, învățarea prin descoperire sau învățarea prin descoperire dirijată reprezintă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]