1,351 matches
-
Meta. + tematizare-PROPR] superb și generos). Proprietățile, care nu pot fi supuse niciunei operații de expansiune comparativă (de tip Frumos [PROPR +tematizare AS comp.] ca...) în general, au funcția de închidere a expansiunii. Așa stau lucrurile și în cazul operației de reformulare care deschide sau închide o secvență, făcând trimitere directă la tema-titlu și care poate fi asociată deseori unei metafore. Așa stau lucrurile în acest dialog din seria Dossier Harding (Dargaud 1984, planșa 27), banda desenată a lui Floch și Rivière
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un american tipic. Floch și Rivière, Dossier Harding, Dargaud, 1984 Progresia replicii descriptive este realizată metodic: prima frază dezvoltă operația de aspectualizare (proprietate apoi parte), cea de-a doua punerea în relație, iar ultima, concluzivă marcată prin punctuație, presupune o reformulare de sinteză. În următorul text publicitar, operația de tematizare comparativă, prin cele trei proprietăți enumerate în titlu, este un foarte bun exemplu în acest sens: (14) Lanțul de Hoteluri Meridian Caraibe Albastru, alb, proaspăt Albastru ca marea, uneori verde sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestea este departe de a fi încheiată. Subliniind un alt aspect de eterogenitate, exemplul descriptiv (7) din capitolul 3, ne permite analiza unui caz în care apar două descrieri succesive ale aceluiași personaj, fiecare la rândul ei rezumată printr-o reformulare (despre care am discutat mai devreme). (7) [P1]Servitorul chinez, de câte ori nu mă gîndesc la el! [P2] Cât de mare ne-a fost surpriza, mie și lui Anne-Marie, cînd am fost să-l luăm de la gară! [P3]Țanțoș ca un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mi se părea palpitant dar și înspăimîntător[...]. Din prima frază-secvență descriptivă [P3] rezultă o propoziție reformulativă: Propoziția p: Servitorul chinez [...] ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Cea de-a doua frază poate fi rezumată printr-o altă reformulare: Propoziția q: Servitorul chinez [...] părea un adevărat Cavaler de război. Se dă structura argumentativă, pe care o descriu mai pe larg, în răspunsul dat al exercițiului 3.1. (pp. 228-231) din capitolul precedent: Propoziția p poate fi analizată, într-o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
succesivă a propozițiilor: [P3] D1→ C1 Prop. p ↓ D2→ C2 (non-q) -------TOTUȘI ------[P4] D3 → C3 ↓ Prop q ↓ D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării argumentative, putem observa că cele două secvențe descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării argumentative, putem observa că cele două secvențe descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptive apar în cadrul unei mișcări argumentative dominante. Prezența reformulărilor, despre care s-a discutat în capitolul 3, se justifică aici în întregime. Funcția secvențială a reformulării a fost foarte rar subliniată de către lingviști: se poate foarte bine aici observa cum reformularea este un fel de intermediar, un punct de tranziție între secvența descriptivă pe care o încheie și mișcarea argumentativă înglobantă. 2. Schema inferențială, silogismul și entimema Putem spune că modelul redus al mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Răspunsul (P. Expl.2) este dat în propozițiile [e] și [i] iar concluzia (P. Expl. 3) în propoziția [j]. În textul (7), care abordează totuși aceeași temă, nu regăsim aceeași structură. Descrierea domină clar în propozițiile [a], [b] și [c] (reformulare metaforică reprezentativă). Urmarea acestei descrieri este totuși ceva mai complexă. Întrebarea retorică [d] se referă la proprietatea ("rapiditatea") exprimată în propoziția [d] și reformularea metaforică [c]. Răspunsul [e] este dat de revenirea la o singură parte din întreg (animal) un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
totuși aceeași temă, nu regăsim aceeași structură. Descrierea domină clar în propozițiile [a], [b] și [c] (reformulare metaforică reprezentativă). Urmarea acestei descrieri este totuși ceva mai complexă. Întrebarea retorică [d] se referă la proprietatea ("rapiditatea") exprimată în propoziția [d] și reformularea metaforică [c]. Răspunsul [e] este dat de revenirea la o singură parte din întreg (animal) un procedeu de sub-tematizare clasică, în descriere pielea sa. Comparația (propoziția [f]) ne permite să stabilim relația cu proprietatea enunțată în propoziția [g]. Se observă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în paralel Tema titlul este dată în intrare ("servitorul chinez"), dezvoltând două faze descriptive succesive (P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a doua reformulare. Funcția textuală a conectorului este vizibilă: semnalează un plan al textului articulând cele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a doua reformulare. Funcția textuală a conectorului este vizibilă: semnalează un plan al textului articulând cele două părți ale portretului în paralelă. Așa cum am putut observa mai sus, este inutil să plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt obiectul unei expansiuni fără succesiune, în cazul celei dintâi [așa țanțoș [ca un gentelman]] și mult mai complexe, în cazul celei de-a doua, deoarece sunt luate succesiv în cont părțile [pd (3)] și proprietățile [pd (4)] anumitor părți. Reformularea vine să închidă această primă secvență, nedefinind tema-titlu. Următoarea frază-secvență (P4) este la fel de complexă, din punct de vedere ierarhic. Două proprietăți (Pd (1) PROPR) ale servitorului chinez sunt arătate aici: "mare" și "slab" și doar o singură parte (Pd (1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei proprietăți (pd (3) PROPR) pentru "pomeți" ("înalți"). Asimilarea metaforică a "chipului": "sculptat în lemn" este urmată de două proprietăți ale acestui "lemn": "dur" și "din junglă". Comparația schemelor celor două secvențe permite identificarea lor structurală: dezvoltarea prin aspectualizare, apoi reformularea concluzivă în cele două cazuri. Diferențele sunt marcate de faptul că cele două secvențe pun accentul fiecare pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală, constatăm că este vorba mai puțin de o singură descriere-reprezentare a unui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un anumit context, întrucât, deși "sistemele prin care sunt organizate informațiile în categorii sunt structurale, abilitatea indivizilor de a le folosi este incredibil de schimbătoare și depinde în mare măsură de context"528. Studiile contemporane despre stereotipuri discută despre o reformulare a acestora în termenii proceselor de raționament 529, privind stereotipurile în strânsă legătură cu așteptările individului și grupului și considerând că acestea reprezintă un caz special al cunoașterii sociale și sunt, în același timp, "forme naturale și spontane ale categorizării
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
priorităților pe care trebuie să le avem în viața de zi cu zi. Gândind în felul acesta, s ar putea să avem surpri za de a constata că și problemele de ordin material înc ep să se rezolve. CAPITOLUL III Reformularea Se pare că există unele diferențe de percepție a realității încă de mici copii. Fiecare își cunoaște propriile experiențe, iar pentru a cunoaște și experiențele altora, trebuie să mai scăpăm de i nhi biții. Este și aceasta o modalitate pentru
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate (situarea obiectului în timp sau în spațiu), operația de punere în relație prin analogie (asimilare comparativă sau metaforică a obiectului cu alte obiecte) și operația de reformulare prin care obiectul de discurs (în întregul său sau în părțile sale) poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel mai autentic "spirit de metodă", ne oferă aplicații practice de verificare a gradului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu rol de clarificare: (33) Am observat [...] placenii cu valve mici și inegale [...] căluți de mare zburători, [...] pești-porumbei cu coada acoperită de numeroase inele solzoase. J. Verne, p. 198 adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat comparativ/metaforic sau de reformulare, considerat ca făcînd parte dintr-un fond de cunoștințe comune: (34) [...] mai erau pești asemănători unui ou de culoare cafenie închisă, dungați cu alb, fără coadă; diodoni, adevărați porci spinoși de mare [...]. J. Verne, p. 198 B. Funcția mimezică [...] a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu are ca parte componentă sau ca proprietate: "fără coadă", sau cum apărea mai sus: "Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului" (J. Verne). Asimilarea se manifestă adesea prin reformulări 2 locale sau chiar globale, adică, în acest ultim caz, ale înseși temei-titlu. Astfel, în pasajul din La Chasse à l'ours de L. Bodard (Grasset, 1985, p. 50): (34) Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fraze din cele două portrete ale lui La Bruyère nu mai trec prin tematizare. Ele trec direct prin anaforicul "El" la cele două teme-titlu pentru a conferi o singură proprietate (aspectualizare) fiecăreia: bogat vs sărac. Această operație este la limita reformulării 2 (operația de asimilare descrisă mai sus) lui Giton în bogat și a lui Phédon în sărac (deci nominalizare implicită). Cele două portrete devin astfel cel al bogatului și cel al săracului (noi teme-titlu ce seman-tizează implicit cele două nume
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în tăcere etc., aplicate indivizilor-argumente de rangul 1 (tema-titlu = Pd. PROPR) sau de rang 2, 3, 4 etc. (Pd. PROPR). Intrarea în relație lasă loc fie ASIMILĂRILOR despre care s-a vorbit mai sus (ASM. Comparație, ASM. metaforă și ASM. reformulare), de rang 1 (Pd. ASM legate de tema-titlu ca individ-argument al macropropoziției), fie o punere în SITUAȚIE care deschide, și ea, obiectul discursului către un ansamblu mai vast. Aceasta se dezvoltă pe baza unei relații metonimice, această propoziție SIT fiind
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]