1,126 matches
-
rasa latină poziția ce o cereau oamenii lui de stat ca ceva necesar pentru dezvoltarea lui. Alte puteri însă cari aveau interese economice și politice la Dunăre de-o ordine superioară, văzând prețul mare ce d-nii Brătianu - Boerescu puneau pe regalitate, au crezut a putea cere o compensație pentru recunoașterea ei: preponderanța pe Dunăre. Am reprodus după ziarele din Viena formula ce se dădea acestei exigențe " Recunoașterea regalității plătește cât un anteproiect austriac". S-a constatat cu de prisos în Parlament
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-o ordine superioară, văzând prețul mare ce d-nii Brătianu - Boerescu puneau pe regalitate, au crezut a putea cere o compensație pentru recunoașterea ei: preponderanța pe Dunăre. Am reprodus după ziarele din Viena formula ce se dădea acestei exigențe " Recunoașterea regalității plătește cât un anteproiect austriac". S-a constatat cu de prisos în Parlament că înaintea încoronării d. Vasile Boerescu recunoscuse ca îndreptățită instituirea unei Comisii Mixte, neprevăzută în Tractatul de la Berlin, sub președința Austriei. Lucrul mergea atât de departe încît
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la putere corupția pentru ea însăși, ignoranța, specula intereselor publice pentru ele însele, în afară de orice ordine superioară de idei sau de interese. Esplicația optimistă pe care o dădeau unii pentru retragerea d-lui Brătianu era: Acest om urmărea în adevăr regalitatea și neatârnarea deplină coute que coute: se servea deci în urmărirea scopurilor sale de tot ce e mai corupt, mai lesne de avut ca votator, mai mlădios. Spiritele independente, prea multă critică ar fi fost piedeci la ceea ce recunoscuse el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
caz în țara noastră. Ce obraznic era "Romînul" în opoziție față cu pionul Prusiei și cu agentul d-lui de Bismarck, ce basețe și câinească lingușire când redactorul "Republicei Romîne", ce apărea în Bruxela, apologistul lui Blanqui, declară că proclamarea regalității e încoronarea vieții sale de parvenit și de șarlatan! E greu de-a guverna cu asemenea oameni cari seamănă mult mamelucilor din Tunis în adevăr ce autoritate poate să aibă un stat ai cărui demnitari înalți sunt niște parveniți, niște
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de dreptate decât în Flevii și în Caradalele lustruite și aristocratizate. De-ar avea caracter! Dar oare caracter este a scoate "Republica Rumînă", a face parte viața toată din societățile republicane internaționale și a încheia cariera prin a declara că regalitatea este încoronarea vieții unui republican? Respectabil este bătrânul Garibaldi. Republican a fost, republican a rămas. Și, slavă Domnului, dinastia de Savoia și meritele ei pentru unitatea Italiei ar fi motive morale mai puternice de convertire politică, decât o pensie reversibilă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ofițeri rusești adulatori, în timpul de vreo 14 zile. Puțin după aceasta marea și pestrița beșică de săpun a rebeliunii sârbești se sparse cu desăvârșire prin biruința care o repurtase la Djunis îndemînatecia comandantului și vitejia ostașilor otomani, și regele, cu regalitatea pățită la naștere, fu silit să ceară smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința dreapta mânie a suzeraniului său. Când victorioasele trupe turcești se îndreptară spre capitală, gonind înainte-le ca lupul o turmă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împrejurarea că cuprinde articole inspirate uneori de Ministeriul de Esterne din Berlin, alteori {EminescuOpXII 293} de cel din Viena, Fără a intra deloc în vederile revistei germane, cititorul se va convinge din tonul pu? in respectuos al acelui articol că regalitatea Serbiei, deși nu va suferi piedici în recunoașterea ci, e privită cu ochi răi în regiunile dominante din Viena. Deprinși a vedea nasiile mici ale Peninsulei Balcanice tratate cu dispres de câte ori aspirasiunile lor nu convin puterilor apusene și a le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și în renegarea propriului lor trecut. Și una și alta-i privește. Dar cum le escamotează și cum se renegă? Ni se pare că, totdauna, îndărătul apostaziei lor se ascund vechile deprinderi cosmopolite și demagogice. S-a proclamat în adevăr regalitatea, dar M. Sa Regele a fost înconjurat cu oameni care n-au întru nimic de-a repeta actul eroic de la 11 fevruarie; și, la dreptul vorbind, oricât de multă tărie de suflet am recunoaște M[ăriei ] Sale, vedem libera sa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a acestor domni. Înainte de toate e o pură absurditate daca d-nii din România voiesc să traducă în practică visul independenței depline. E poate nedelicată vorba ce-o zicem, dar va avea poate un efect trezitor asupra oamenilor transportați prin splendorile regalității într-o nespusă amețeală: samurul regelui Carol nu poate acoperi lanțurile vasalității. Desprinsă de Turcia și avansată la regat, România nu și-a câștigat cu toate acestea atributele deplinei independențe, căci trebuie neapărat să se alăture la una din puterile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este că redactorul "Republicei rumîne" împreună cu prezidentul Republicei de la Ploiești, apoi amicul d-lui Jules Allix și al melcilor simpatici, și poate chiar cei ce au benchetuit la cafeneaua Procope în {EminescuOpXII 428} sănătatea Republicei Române tocmai când se proclama regalitatea, toate elementele acestea pline de caracter și de-o sobră inteligență sunt pururea gata a arunca bagajul lor de idei republicano - democratice în apă... pentr-o pensioară reversibilă, pentr-un post binehrănitor, pentru vrouna din diferitele forme ale doftoriei întăritoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
logică a retragerii precum o dădea lumea politică era cu totul alta. Daca d. Ion Brătianu ar fi avut materie indignabilă în sine, esploziunea ei n-ar fi întîrziat ani întregi. Din contra, era vorba de promisiunile făcute în schimbul recunoașterii regalității, promisiuni cărora d. C. A. Rosetti se opunea. D. Dumitru Brătianu sosește din Țarigrad și devine prezident de Consiliu, citind un program în care spune că în adevăr elementele Adunării sunt stricate și că "nu mai există om cinstit în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
americană, cât și bucuria pe care fiecare individ o poate găsi în cele mai neașteptate forme, momente și aspecte ale existenței. Walker explorează ambiguitatea acestei culori, ce combină recele albastru și caldul roșu, atribuind culoarea ce reprezintă de obicei atributul regalității unor personaje și unei comunități care au fost la capătul de jos al scării sociale. Pentru Walker personal, se poate spune că purpuriul este și simbolul succesului unei artiste a cuvântului ce a perseverat în credința reușitei într-o carieră
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
azi o dinastie și un brand, în care fiul, Hank Williams, Jr. (născut în 1949) și nepotul, Hank Williams III (născut în 1972) continuă tradiția, dar aduc note distinctive. Chiar numele adevărat al întemeietorului acestei dinastii muzicale pare să anunțe regalitatea în muzică: Hiram King va deveni Hank, dar va rămâne Williams. Hiram King Williams s-a născut în Mount Olive, Alabama, unde a învățat de mic să cânte la chitară de la un afro-american. Și-a schimbat prenumele din Hiram King
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
precum și un fragment din misterul creștin ortodox Cerurile spun de Victor Papilian (piesă care va fi publicată până în numărul 9). Octavian Goga dă un articol omagial la moartea lui Vasile Goldiș (poetul va reveni în 1935 cu un articol despre regalitate, cu ocazia zilei lui Carol al II-lea), iar Dumitru Stăniloae celebrează activitatea de mecena a lui Emanuil Gojdu. Cronica literară este asigurată de L. Bologa și Petre Drăghici. Se publică versuri de Radu Stanca, Aron Cotruș, V. Voiculescu, Ștefan
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
rămânea, deci, cea care, În urma reconsiderării sale, să dicteze rolul său, utilitatea sa și raportarea la un prezent disputat din punctul de vedere al legitimității statale (Între o paradigmă a legitimității istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a trecutului și vectorii ei au reprezentat centrul unei dezbateri angajate, cu multiple fațete, cu polemizări neprofesioniste, departe de gâlceava unor istorici angajați, cu resentimente, cu patetism și cu multe elemente caracteristice tranziției pricinuite de dispariția
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
istorici angajați, cu resentimente, cu patetism și cu multe elemente caracteristice tranziției pricinuite de dispariția unui sistem totalitar. Astfel, aducem aproape două materiale jurnalistice interesante, care dau măsura reconstrucției memoriei instrumenta lizate și utilizate În câmpul politic, cu privire la moștenirea privind regalitatea și resorturile ei prezente. Ele vin dinspre autori diferiți și publicații aflate În tabere adverse. Diverse materiale de presă din primii ani postdecembriști Încercau să evalueze memoria monarhiei, cu „meritele și păcatele” ei, așa cum a fost cunoscută În perioada existenței
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
pe seama unui leadership puternic, tradus În constituirea unei autorități puternice ce nu lăsa loc de contestări sau proiecte politice alternative. Prăbușirea tronurilor europene, În analiza pseudoistorică făcută de cotidianul Adevărul, nu apare ca un determinant al transformărilor ideologice privind susținerea regalității În rândul populației europene, ci ca o decizie a sovieticilor. Un raționament de-a dreptul nou și incorect din punct de vedere istoric este cel care Însumează, calculând membrii Partidului Comunist Român din perioada războiului, ai Partidului Social-Democrat și ai
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o reală distanță de percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea lui Iosif al II-lea a modificat raportarea românilor la ideea de regalitate, Însă și aici dualismul austro-ungar de la 1867 a reușit să reconfigureze negativ percepția asupra guvernământului monarhic . Raportarea la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, În analiza jurnalistică, este oarecum adecvată. Folclorul popular, imaginea legendară a domnitorului, dar și antiteza pe care
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
sa pe câmpurile de luptă pentru câștigarea independenței, dar și reforma agrară a lui Ferdinand. Sunt contabilizate, de asemenea, vizitele cuplului regal din 1918 și 1922, din Transilvania, dar și opțiunea „forțată” a dictatorului Ion Antonescu de a păstra instituția regalității: „Veți rămâne aici (spunându-i lui Mihai I - n.n.) nu pentru că vreu eu, ci pentru că țăranii vor să aibă un rege”. Rolul regelui de la 23 august 1944 apare ca fiind un moment de bun augur pentru tânărul monarh, de atragere
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
unor realități istorice. Mai mult, eșuarea grevei regale din 1945 a Însemnat, În opinia autorilor analizei, un precedent, care a arătat ulterior populației, mai ales În ceea ce privește lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, că „țara poate fi condusă și fără regalitate”. O altă critică adusă regelui Mihai privește felul În care monarhul a contribuit la legitimarea puterii comuniste prin câteva acțiuni de la sfârșitul domniei sale. „Spre a-și păstra tronul”, după cum afirmă realizatorii dezbaterii jurnalistice privind forma de guvernământ, regelui Îi sunt
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
președinte favorizează formațiunea/ formațiunile politice care-i oferă sprijinul politic („neocamarilism”) și, prin urmare, restaurația nu ar Însemna altceva decât „excluderea implicită” al lui Ion Iliescu. Raportarea istorică la monarhia constituțională Îl determină pe Pavel Câmpeanu să remarce că Întoarcerea regalității ar avea ca efect direct garanția Îndepărtării de pericolul „neocomunismului”, Însă ar putea antrena alte „evoluții antidemocratice” . Sporirea simpatiei față de regele Mihai și observația potrivit căreia memoria monarhiei câștiga teren se dovedește, potrivit materialului publicat În Revista 22, un efect
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
În majoritatea cazurilor crize politice majore, au amalgamat beneficiile dinastiei cu greșelile unui sistem politic tânăr și lipsit de practica gestionării guvernării și a leadership ului. Contabilizarea celor patru domnii scoate În evidență, În analiza politologului, momentele tensionate ale perioadei regalității, insistând asupra legăturilor cu ceilalți factori politici și a deciziilor luate În momente decisive. Pare Însă că ultimele domnii contează cel mai mult În balanța memoriei privind aportul instituției dinastice. Dacă regele Carol al II-lea se face vinovat că
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
privință: „(...) Mihai I nu a devenit pribeag pentru că a refuzat să colaboreze cu ocupantul, ci pentru că ocupantul nu a mai dorit să colaboreze cu el după ce Îl folosise atâta vreme cât i-a convenit”. Prin urmare, potrivit analistului politic Pavel Câmpeanu, „moda regalității” (o memorie instrumentalizată și provocată) a fost născută din lipsa de soluții alternative a opoziției și a eșuării acesteia În dobândirea puterii prin mecanisme democratice. Fiind o perioadă determinată de efecte, lipsa teoriei și a practicii sociale, la care se
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității În postcomunism are câteva caracteristici majore: vehiculată public, În spațiul civic, utilizarea memoriei devine instrumentalizare politică, În lipsa unei descifrări științifice corespunzătoare și necesare. Spațiul public a fost populat cu nespecialiști, iar puținele abordări nici nu au putut și nici nu
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
și necritice, apropiate și neapropiate puterii, s-au enunțat teorii care mai de care mai „inovatoare”, iar cel mai bun exemplu Îl constituie semnificațiile simbolice hiperbolizante care i s-au atribuit zilei de 9 mai, tocmai pentru a nu acorda regalității un drept cuvenit de istorie. Dar nu am fost singurii care am făcut acest lucru. Lupta cu memoria a creat dificultăți la Sofia, unde dezbaterile privind recuperarea simbolurilor patrimoniale ale regalității au dat frisoane guvernanților; executivul de la sud de Dunăre
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]