1,168 matches
-
o axă verticală, conform raportului bine maxim - rău maxim. Regalitate B I N E Aristocrație Politeia Democrație R Ă U Oligarhie Tiranie În acest caz, dacă ne imaginăm posibilitatea ca o cetate să existe în forma politică maximală care este regalitatea și să execute o „declinare” pe verticală, parcurgând fiecare casus în parte, figura descrisă de aceasta va fi cea a unei decăderi continue până la tiranie. Faptul că binelui cel mic îi corespunde răul cel mic, nu înseamnă, după cum am arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în funcție de fiecare dintre formele politice. 1279 a 25-30 Criteriu După numărul celor care dețin conducerea ↓ constituții veritabile ai( o)rqaˆ politei/ai ↓ constituții degenerate ai( parekba/seij politei/ai ↓ proiecții ale formelor constituționale. o(moiw/mata Unu ei(=j Monarhie Regalitate basilei/a Tirania turanni/j în folosul celui ce deține puterea de unul singur pro/j to/ sumfe/ron tou= monarcou=ntoj Tată-fiu Atașament necondiționat Drept bazat pe superioritate naturală Puțini câțiva oi( o)li/goi Oligarhie sau plutocrație Aristocrație
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe fundalul unei filosofii a istoriei. Chiar mai mult, singura „istorie” este cea anterioară propriu-zis politicului, în măsura în care el prezintă „preistoria” în calitate de condiție și origine a apariției polis-ului. În ciuda taxonomiei sale, care pare a impune ca cea mai bună constituție regalitatea, Aristotel va construi în cartea a VII-a a Politicii imaginea unei constituții maximale care nu va avea de-a face cu regalitatea, ci va constitui un model matematic (o medie) al aspectelor de excelență din toate formele. Pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
origine a apariției polis-ului. În ciuda taxonomiei sale, care pare a impune ca cea mai bună constituție regalitatea, Aristotel va construi în cartea a VII-a a Politicii imaginea unei constituții maximale care nu va avea de-a face cu regalitatea, ci va constitui un model matematic (o medie) al aspectelor de excelență din toate formele. Pentru el, adevărata „istorie” se petrece ca „istorie a animalelor”, a agregării societății umane, și are ca punct de proveniență și model familia și raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e(/xei sxh=ma „Cineva ar putea concepe și în comunitatea casnică, în calitate de aplicații ilustrative, proiecții ale acestora (i.e. tw=n politeiw=n ei)dw=n - ale formelor de constituții specifice polis-ului ). De pildă, relația comunitară tată-fiu are configurația regalității”. Paralela dintre formele politice și formele relațiilor casnice continuă conform tabelului de corespondențe. Sensul strict în care are loc acestă corespondență este următorul: Aristotel vrea să ne spună că formele diverse pe care le iau relațiile casnice pot fi interpretate
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
net superioare cantitativ, dar și simbolic. Nu e de mirare că războiul nici nu mai apărea uneori în titlul lecțiilor, mai ales în istoria pentru cei mici26. Nici chiar Carol I nu mai era cu totul indispensabil bunei reprezentări a regalității, care se putea limita la cei aflați atunci în exercițiul funcțiunii: regele Ferdinand, regina Maria și prințul moștenitor Carol 27. Prezentul era, astfel, mai puțin stânjenit de un trecut glorios, dar împovărător. În lecțiile de acest tip, războiul nu se
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
interese mai mici. Așa că toată pregătirea noastră a fost zadarnică [...]"197. Indiferent de rațiunile politice și administrative care au motivat decretarea acestei sărbători, organizatorii au contat, cu succes, pe deosebita forță simbolică a zilei de 10 Mai, capabilă să subsumeze regalității o întreagă serie de evenimente istorice, de la războiul de independență până la cel al "întregirii", de la proclamarea regatului până la realizarea României Mari. 24 ianuarie 1859, o posteritate-model Până la urmă, în ciuda oscilațiilor din primii ani ai României Mari, 24 ianuarie a rămas
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din secolele XIX și XX. Perspectiva diacronică, eminamente politică, și nu sincron regională, a făcut ca ziua de 1 Decembrie 1918 să nu mai fie suficientă pentru gloria întregii națiuni, autorul preferând, ca la începuturi, încoronarea din 15 Octombrie 1922. Regalitatea revenea merituos, odată cu faptele tânărului Mihai I, în prim-planul cauzalității istorice. Convins că "într-un anume sens istoria s-a repetat", Lupaș vorbea despre "coroana de spini" care precedase "coroana de oțel" de la Alba Iulia. Sugera astfel o nouă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bucurie a primit poporul armata cu coifuri de oțel, cu drapele, adevărată pădure, sdrențuite de gloanțe (s.n. C.M.)"288. Ceea ce se întâmpla, în același timp, la Alba Iulia dar nu toți o știau se lega în mod fericit tot de regalitate și părea o minunată coincidență, o răsplată în plus pentru suferințele îndurate până atunci: "în aceeași zi, Ardelenii de toate națiunile (sic!) au recunoscut ca rege al lor pe Regele României, într-o întrunire la Alba-Iulia, încât toată Dacia veche
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998 (vezi pp. 141-142). O perspectivă nouă aduc studiile lui Ovidiu Pecican, dedicate primelor tradiții cronistice românești, tradiții care cuprind și o serie de reprezentări ideologice, extrem de coerente, cu privire la regalitatea maghiară: vezi volumul acestuia, Troia, Veneția, Roma. Studii de istoria civilizației europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998, mai ales pp. 64-68, 103-112, 139-160, 173-252. O lucrare maghiară pe această temă: Köpeczi Béla, Nemzetképkutatás és a XIX századi román irodalom magyarságképe (Cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
primului război mondial, teme privind dezvoltarea economică, politica externă a României sau a lecțiilor de Sinteză și Evaluare de la finele capitolelor I și II. În cadrul Temei 10, Viața politică. Frământări sociale, se abordează două subiecte diferite, unul legat de instituirea regalității În România și altul de frământările sociale provocate de starea economică precară În special din domeniul agriculturii , iar În Studiul de caz de la finalul temei se prezintă un alt subiect Regele Carol I și partidele politice . Deși În mare parte
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
trecerea mira culoasă a mării, evreii l-au trădat. La Peor, de exemplu, fiicele moabiților i-au invitat pe evrei să i aducă jertfe lui Baal. Au acceptat. Ei bine, pentru israel lupta începută la Peor continuă și astăzi; c) Regalitatea, instituție străină, a fost valorizată cu un nou act al istoriei sfinte; d) Sincretismul religios. După ce întreaga comunitate evreiască condusă de Moise pătrunde în canaan, sub iosua, Saul va fi proclamat rege. Perioada se numește Epoca Judecătorilor. Judecătorii erau șefi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
desenată modernistă din Indonezia (Unchiul Gibrul iese de la saună cu o hostesă sus, tânăra A-Go-Go își învață mama ritmuri de dans moderne jos) avut un loc privilegiat în istoria culturală a omenirii (începând chiar de la desenele Altamirei), vorbind de o "regalitate universală a imaginii" (în epoca "copilărie", care-i cere desenului să explice, să comenteze și să sacralizeze cotidianul. Prin urmare, narațiunea grafică serială împlinește o nevoie resimțită de om, anume inserarea într-un timp (trecut și viitor) a unei imagini
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. El însuși se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat (semnând, rar, și cu pseudonime ca Vlad Moraru, Ștefan Molna, V. Cotnariu) la publicații ca „Albina românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
centrală a templului pământesc în Vechiul Testament, poziție care va fi acaparată de Anticrist, ϑ∈ ∃∗Ξ8Λ(:∀ ϑ™ < ƒΔ0:φΦγΤ<. „În acest templu va ședea potrivnicul, încercând să se înfățișeze pe sine drept Cristos.” În consecință, cea dintâi calitate mesianică uzurpată este regalitatea. Totodată, reconstrucția templului de către Anticrist va readuce istoria la vremea lui Isus, adică, la punctul zero. Să ne reamintim că Irineu urmărește simultan două scopuri: demonstrarea unității și organicității Scripturii și respingerea teoriilor spiritualiste. În atingerea primului scop, el dă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de pildă, de Rabbi Hama ben Rabbi Hanina (sec. al III‑lea). Drept urmare, departe de a reprezenta o descendență detestabilă, tribul lui Dan, prin figura lui Samson, era învestit, la un moment dat, în mediile iudaice, cu toate calitățile mesianice (regalitate luptătoare). Ceilalți creștini din secolul al II‑lea, la curent probabil cu această interpretare, au schimbat radical semnificația profeției și au făcut din Dan tribul de origine al lui anti‑mesia. Această răsturnare a fost favorizată - rezumăm - de concepția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
șapte săptămâni sunt delimitate de domniile lui Cyrus și Darius; cele șaizeci și două de săptămâni care rămân se întind de la domnia lui Darius până la pontificatul lui Alexandru, „pontiful‑rege”. După moartea acestuia din urmă apar disensiunile, iar pontificatul se desparte de regalitate (o dată cu Hyrcan și Aristobul). Ultima săptămână se împarte în două perioade de câte trei ani și jumătate: prima, în timpul căreia este întărit cultul lui Dumnezeu prin predica lui Cristos; a doua, după Patimi, atunci când „jertfele sunt abolite”. Hipolit „numără șapte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
A. Momigliano, „Daniele e la teoria greca della successione degli imperi”, în Pagine ebraiche, Torino, 1987, pp. 33‑39. . Nu este exclus ca imaginea pietrei care distruge statuia uriașă să fie o trimitere la episodul confruntării dintre David (simbol al regalității mesianice) și Goliat (1Rg. 17,49). . Pentru o mai bună înțelegere a trimiterilor istorice și politice cuprinse în această a doua parte, trebuie avute în vedere atât cărțile 1 și 2 Macabei, cât și relatarea lui Flavius Iosephus din Antichități
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Diderot și filosofiile franceze (volumele fiind publicate prima dată în 1751). Proiectul lui Hall a fost ambițios și aduce în atenția tuturor un sens cultural al termenului "cunoștințe" pentru acea vreme. Considerată "noua enciclopedie regală", aceasta a primit și sprijinul regalității, devenind, într-un fel, o enciclopedie a cunoștințelor "oficiale". Ceea ce este însă de remarcat este lipsa unei liste pentru "literatură". Un subiect foarte amplu discutat este însă retorica neoclasicistă. Reprezentând un proiect îndrăzneț, combinat cu o "artă superioară", având scopul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ocupa, în serviciul regelui, un loc preponderent în stat. În opinia lui Kolabinska, este vorba despre „o colectivitate nouă, care vine să ia loc în elită”. Membrii ei erau, în general, de origine modestă, dar aveau calități eminente și, „dacă regalitatea îi susținea, nobilimea războinică, ba chiar și clerul îi combăteau din toate puterile” (Kolabinska, 1912, pp. 36-38). Așa au apărut noi criterii de justificare a preeminenței: laicitatea, competența juridică și serviciul statului. Dincolo de luptele pentru putere din sânul elitei, când
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și berberi care, după ce cuceresc Spania, pătrund în Galia și fac incursiuni maritime pe coastele Mediteranei occidentale. Aceste invazii perturbă comerțul și aduc cu ele declinul orașelor. Instituțiile romane concepute conform ideii de stat se șterg, treptat, în folosul unei regalități ereditare, care devine, de acum încolo, proprietatea personală a suveranului. În această epocă tulbure, Biserica se substituie statului în declin, în timp ce episcopii devin adevărații conducători ai comunităților. Regii îi cultivă, dar ei sînt cei cere-i numesc, desemnîndu-și fidelii supuși
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
arătat foarte respectuoase la adresa moștenirii imperiale. Dar, foarte curînd, limitele influenței romane au ieșit la iveală, mai cu seamă în domeniul succesiunii regale. Noțiunii romane de res publica, a unui stat superior indivizilor, i s-a substituit aceea a unei regalități absolute, ereditare și patrimoniale. În Galia francă, suveranul este un șef militar a cărui putere nu face nici un fel de distincție între stat, persoana sa și bunurile sale. Iată de ce, la moartea sa, regatul se vede împărțit între copii, conform
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
efectivă aparținea magistraților. Magistrații dispuneau de imperium, adică dreptul de a convoca o armată, de a convoca Adunarea Poporului și de potestas, adică dreptul de a administra, magistratura fiind concepută ca o instituție ce trebuia să fie o replică la regalitate. Constituția României republicată cuprinde în titlul III autoritățile publice. Astfel, sunt cuprinse în acest titlu următoarele organisme, calificate de constituant drept autorități publice: - Parlamentul (capitolul I); - Președintele României (capitolul II); - Guvernul (capitolul III); - Administrația publică centrală de specialitate (capitolul V
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Condillac. Economia politică este reprezentată de lucrările lui Condorcet și Mirabeau; istoriografia, de foarte multe volume semnificative; la fel, literatura de manifeste politice pro și contra Revoluției Franceze; nu mai puțin, literatura care se referă la formele de stat, guvernământ, regalitate, religie. Dintre exemplarele foarte bine conservate, purtând ex libris-ul „Stephanus Csăky”, am reținut pe acela care vorbește despre istoria revoluției din Ungaria, cuprinzând totodată și memoriile prințului RĂkoczy: Histoires des Revolutions de Hongrie ou l’on donne une idée juste
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
le cunoștea foarte bine capacitatea lor de organizare, puterea de sacrificiu și corectitudinea, dar și „simpatia” față de comuniști, așa că un armistițiu le convenea, căci puteau să lupte cu forțele pe care le aveau, nu prea grozave, cu celelalte partide, cu regalitatea și burghezia, care le era dușmană din motive economice. Toți acești adversari ai lor nu erau organizați de luptă, nu erau strâns uniți între ei și comuniștii aveau posibilitatea ca prin ofensiva de avantaje să-i poată folosi ca „tovarăși
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]