735 matches
-
articolul unui scriitor francez care, "regionalist", se vede, și el, constata că spiritul francez de la nordul Loirei e romantic și cel de la sud, clasic. Ce ușor e să cazi în regionalism! Dar acești alarmiști nici idee n-au la cât regionalism e silit să se dedeie cel care studiază istoria literaturii române, căci această literatură s-a dezvoltat deosebit în cele trei regiuni românești, în Moldova, în Muntenia și în Ardeal. Ardealul n-a avut o literatură și o epocă "pseudo-cla-sică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Muntenia e, deja, și patriotică ori naționalistă; găsim, apoi, în epoca următoare, că literatura Moldovei (Negruzzi etc.) e mai ales clasică și mai ales în proză, iar a Munteniei (Bolintineanu etc.), romantică și aproape toată în versuri. Ce orgie de "regionalism"! Pe urmă vine epoca Eminescu în Moldova și Macedon-ski în Muntenia - de care am vorbit în trecutul nostru articol -, când poeziei moldovenești îi corespunde numai proza muntenească (Caragiale și Delavrancea). Aceste lucruri nu-s dorințe subiective, ci fapte. Sau poate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
urmă vine epoca Eminescu în Moldova și Macedon-ski în Muntenia - de care am vorbit în trecutul nostru articol -, când poeziei moldovenești îi corespunde numai proza muntenească (Caragiale și Delavrancea). Aceste lucruri nu-s dorințe subiective, ci fapte. Sau poate e "regionalism" la mijloc, pentru că cel care scrie aceste lucruri stă la Iași? Dar să se bage de seamă că nu stă și în Cluj - căci regionalismul său e, cum se vede, și moldovenesc, și ardelenesc... Dacă cineva din Chișinău ar face
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
muntenească (Caragiale și Delavrancea). Aceste lucruri nu-s dorințe subiective, ci fapte. Sau poate e "regionalism" la mijloc, pentru că cel care scrie aceste lucruri stă la Iași? Dar să se bage de seamă că nu stă și în Cluj - căci regionalismul său e, cum se vede, și moldovenesc, și ardelenesc... Dacă cineva din Chișinău ar face constatarea, adevărată, că Tîrgoviștea a dat, ea singură, mai mulți scriitori de valoare decât orice oraș - pe Eliade, pe Cîrlova, pe Gr. Alexandrescu, pe Brătescu-Voinești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moldovenesc, și ardelenesc... Dacă cineva din Chișinău ar face constatarea, adevărată, că Tîrgoviștea a dat, ea singură, mai mulți scriitori de valoare decât orice oraș - pe Eliade, pe Cîrlova, pe Gr. Alexandrescu, pe Brătescu-Voinești -, nu va fi, credem, învinuit de regionalism târgoviștean. Dar dacă acest adevăr l-ar spune un publicist din Târgoviște, nu-i așa că... "regionalism" etc.? Dar subsemnatul are la activul (ori la pasivul) său lucruri care, dacă îl pot "pune bine" cu Muntenia, îl pot strica cu Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
singură, mai mulți scriitori de valoare decât orice oraș - pe Eliade, pe Cîrlova, pe Gr. Alexandrescu, pe Brătescu-Voinești -, nu va fi, credem, învinuit de regionalism târgoviștean. Dar dacă acest adevăr l-ar spune un publicist din Târgoviște, nu-i așa că... "regionalism" etc.? Dar subsemnatul are la activul (ori la pasivul) său lucruri care, dacă îl pot "pune bine" cu Muntenia, îl pot strica cu Moldova și mai ales cu publicul politic din Moldova. Și anume, "regionalism" muntenesc. În Spiritul critic... spun
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din Târgoviște, nu-i așa că... "regionalism" etc.? Dar subsemnatul are la activul (ori la pasivul) său lucruri care, dacă îl pot "pune bine" cu Muntenia, îl pot strica cu Moldova și mai ales cu publicul politic din Moldova. Și anume, "regionalism" muntenesc. În Spiritul critic... spun că Muntenia face în veacul al XIX-lea o operă mai utilitară decât Moldova: ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea ordinii sociale, caută să transplanteze din Apus formele noi și organizează România modernă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arată că nu ne-am schimbat limba sub ocupația vremelnică, parțială și prădalnică a romanilor așa cum îți schimbi straiele iar limba cu care sînt scrise, este limba inconfundabilă a românilor pe care oricine o găsește în dicționarele de arhaisme și regionalisme. Această limbă vorbită de ei, noi o păs- trăm în limba veche și contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX și continuă și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
imagini sintetice și reale a condițiilor trecute și prezente, dar și asupra domeniilor în care se impune intervenția antropică de perspectivă. Principii care au stat la baza studiului au fost: principiul repartiției spațiale, principiul cauzalității, principiul structuralității și cel al regionalismului. Ca metode de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum ar fi: studiul geomorfologic, social-economic, ecologic
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități de pescuit desfășuratepe cursul râului : - râul Șacovăț - hidronim ce are la origine regionalismul sacoviște, sacoviță și sicaiță = instrumente de pescuit (considerăm că transformarea s-ului inițial în ș s-a făcut prin transmutare astfel: Sacoviște→ Șacoviște→Șacovăț).
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
variabile care caracterizează dezvoltarea în general și dezvoltarea regională în special, fenomene de amploare cum ar fi globalizarea și regionalizarea, influențând variația acestor variabile în spațiu. Astfel, „globalizarea [...] determină efecte de integrare a spațiilor economice naționale în sistemul global;” iar „regionalismul, rezultat din apariția unor grupuri comunitare regionale active și din întărirea unor identități regionale, [...] determină fragmentarea spațiului economic național.” Se pun întrebările: care sunt variabilele economice care exprimă cel mai bine dezvoltarea în plan regional și care sunt consecințele asupra
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
1929 până în decembrie 1938, sub conducerea lui Axente Banciu și cu sprijinul Primăriei orașului și al Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea, dezmorțirea, evidențierea valorilor și specificului acestui colț de țară, caută să aducă - prin contribuția sa - nota sa genuină, distinctă, în ansamblul
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
conducerea lui Axente Banciu și cu sprijinul Primăriei orașului și al Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea, dezmorțirea, evidențierea valorilor și specificului acestui colț de țară, caută să aducă - prin contribuția sa - nota sa genuină, distinctă, în ansamblul sufletului românesc de pretutindeni, a
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
Banciu și cu sprijinul Primăriei orașului și al Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea, dezmorțirea, evidențierea valorilor și specificului acestui colț de țară, caută să aducă - prin contribuția sa - nota sa genuină, distinctă, în ansamblul sufletului românesc de pretutindeni, a cărui parte întregitoare
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea, dezmorțirea, evidențierea valorilor și specificului acestui colț de țară, caută să aducă - prin contribuția sa - nota sa genuină, distinctă, în ansamblul sufletului românesc de pretutindeni, a cărui parte întregitoare și indisolubilă este”. Obiectivele se referă, astfel, la
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
precis numele și adresa acestei edituri, nici pe cel care o conduce ca redactor-șef. Iată, deci, rugarea mea: să faci mata investigațiile necesare și să-mi comunici, căci nu mai vreau să dau lucrarea la București. Stăruie, parcă, un regionalism, regretabil, Încă. Ce zici? Se poate? După plecarea matale am primit o scrisoare de la tov. Ilioaia - vrednicul director-adjunct al liceului „N. Gane”, prin care-mi face cunoscut, că s-a fixat Sărbătorirea Centenarului la 13, 14 și 15 septembrie. E
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muncitorii conștienți de necesitatea făuririi noii societăți) și „negative” (burghezi, „foști”, care se opun, sabotează etc), conflicte puternice care se rezolvă optimist prin triumful „noului”, o abilă și simplă retorică propagandistă, replici scurte și dure, un limbaj accesibil, pigmentat cu regionalisme și cuvinte specifice diverselor profesiuni. Omul din Ceatal (tipărită în 1948) aducea pe scenă o lume necunoscută până atunci teatrului, exotică nu numai prin localizare (Delta Dunării), ci și prin viața frustă, naturală, dură, prin conflicte puternice și deznodăminte crunte
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
tăietură topică neobișnuită), în poemele lui D. Se întâlnesc aici, de asemenea, o profuziune de termeni științifici, de cuvinte, în general, cu o sonoritate aparte: fie neologisme „proaspete”, încă uimite de limba în care au intrat („cerulee”, „bolemniți”, „proceleusmatic”), fie regionalisme verzi, pline de sevă („răvac”, „a sgârma”, „băsnaș”). Numeroase mostre din poezia lui D. par curat barbiene: „Elipse descrescând urmez în zbor / Încet, spre centru, desfăcut în cete: / Stau zile grămădite-n coridor / De vizitiul dus ca să se-mbete. Așteaptă
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Lamprecht, W. Wundt, R. Kjellen, W. Vogel, J. Ancel, J. Cvijic, K. Haushofer, H. Freyer etc. se amestecă cu mize și subiecte politice explicite și foarte actuale: problema Transilvaniei, a Dunării de Jos, a Basarabiei, integrarea culturală a regiunilor României, regionalismul și centralismul etc. O nouă imagistică este pusă în funcțiune. Noi imagini mentale ale unei Românii omogene și unitare se combină cu mai vechile probleme ale originii etnice, etnogenezei, autenticității culturii populare, primejdiilor puse de către modernizare și urbanizare etc. Texte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
suprapun parțial în antropogeografia românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice amestecului și conflictului dintre „sentimente primordiale și politici civice în noile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au fost mocanii ardeleni care au așezat târlele de oi în poienile din acele „dudeții” (Dubău, D., Op. cit.). Precizăm că cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deșucheate”, sunt și alte jocuri în versurile sale, fie ele lexicale, gramaticale sau stilistice: adjectivări amuzante („turnuri babiloane”, „dealuri împuhoiete”, „frumuseți vlahuțe”), vocative și alte forme morfologice insolite, unele suav arhaizante („gânde”, „pământe”, „liliece”, „petrecum”), vocabule inventate („tuleiște”, „oblime”, „împuhoiete”), regionalisme savuroase („furdulaș”, „fișcă”, „gruiețe”, „foastăne”, „firhonguri”, „holimburi”, „acăți”, „bolund”, „bolând”, „boșoalcă”, „a încelui”). Nu lipsesc acrobațiile verbale. Undeva, în Bătaia cu aur, poetul se amuză descompunând cuvântul „sămânță” și totodată manipulând alte vocabule: „Să, început de acțiune, / să facem ceva
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
sunt cuprinși boierii la auzul veștilor despre răscoala țăranilor (Mălurenii), sărăcia în care trăiesc cei de la sate (Îngropăciune), sărăcie ce îi silește pe părinți să-și dea copiii argați la casele boierilor (Petra) ș.a. Se remarcă dialogul dens, împănat cu regionalisme. Atât volumul Mălurenii, în care sunt adunate multe dintre creațiile în proză publicate anterior în presă, cât și celelalte nuvele și schițe rămase în diferite ziare și reviste susțin orientarea sămănătoristă al cărei adept a fost C. SCRIERI: Mălurenii, București
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
www.hhrf.org/magyarkisebbseg/0002/m000215.html" http://www.hhrf.org/magyarkisebbseg/0002/m000215.html [februarie 2007.] Larionescu, M., Mărgineanu, I., Neagu, G. (2006). Constituirea clasei mijlocii în România, București: Editura Economică. Livezeanu, Irina. (2000). Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building, and Ethnic Struggle, 1918-1930, Ithaca Cornell University Press, în limba română apărută la Editura Humanitas, 1998. Magyari T. (2005). Csak kapus kell? A Bolyai Egyetemmel kapcsolatos diskurzus története (Este nevoie doar de un portar? Istoria discursului legat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Dintr-o perspectivă istorică, trebuie să acordăm creditul ce se cuvine, de mai multe ori, extraordinarei anticipări a Părinților Fondatori ai Statutului, care au avut viziunea unei abordări cooperative regional-globale cu referire la pace și securitate, în momentul în care regionalismul era cu totul altceva decât forța motrice care este în ziua de azi. Având în vedere implicațiile și efectele profunde ale unui parteneriat de securitate regional-global mai dezvoltat, sperăm cu adevărat că actuala temă va fi preluată de un alt
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]