2,802 matches
-
a victimelor în comiterea actului agresional. Factorii de risc conjunctural (economici, politici, culturali), atât la nivel individual cât și la nivelul grupului au ca motivări discordanțele dintre situația economico-socială a individului și tendința modificării imediate a acesteia. Factorii de risc relațional. Caracterul subiectiv al relațiilor individuale, în cadrul existenței umane determină concordanța dintre actul agresional și efectul victimal. În acest sens, relația victimei cu agresorul e percepută în mod diferit de fiecare dintre aceștia, depinzând de condițiile sau de momentele variabile ale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
epistemic medical trei grupe de sisteme: 1) Sistemele bio-medicale (Fabrega, Genest) de natură fizico-chimică, reprezentând medicina somatică; 2) Sistemele psihologice sau psiho-medicale în care sunt cuprinse psihiatria, psihosomatica și psihanaliza sau, într-o formă sintetică, medicina vieții psihice; 3) Sistemele relaționale (Genest) de factură socio-medicală. După H. Pequignot, medicina este „întâlnirea unei tehnici științifice cu un caz”. Relația care se stabilește în această situație desemnează două câmpuri de cunoaștere și de semnificație: 1) Câmpul bolnavului, caracterizat prin suferință și conștiința propriei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificație exprimat, plecându-se de la o opțiune etiologică sau terapeutică (F. Laplantine). În sensul acesta, F. Laplantine, distinge patru grupe de modele, etiologice și terapeutice, pentru boală, organizate în perechi contrastante, așa cum se poate vedea mai jos: Modele etiologice ontologic relațional exogen endogen substractiv aditiv benefic malefic Modele terapeutice allopatic homeopatic exorcist adorcist aditiv substractiv sedativ excitant După F. Laplantine, „un model etiologic este o matrice care constă într-o anumită combinare a raporturilor sensurilor și care comandă, cel mai adesea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că boala este un „accident ontologic” în existența sau psihobiografia persoanei umane. Orice boală are o cauză care alterează substratul anatomic și care este însoțită de tulburări funcționale din care se constituie tabloul clinic al bolii respective. 2) Modelul relațional implică o tulburare a raportului „normal/patologic” și el se manifestă în următoarele forme: a) boala ca ruptură a echilibrului dintre om și el însuși; b) boala ca ruptură a echilibrului dintre om și natură; c) boala ca ruptură a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cazul unei „situații triunghiulare” de tipul celei de mai sus, prin antrenarea cooperantă a bolnavului la procesul de vindecare (Konvilinsky). În trecut, clinica, bazându-se pe observația și contactul direct cu bolnavul prin intermediul celor cinci simțuri, avea un caracter relațional perceptivo-afectiv direct (Laenec). Astăzi, introducerea laboratorului și a investigațiilor multiple și complexe ale bolnavului fac ca investigațiile paraclinice și de laborator să treacă pe primul plan, în detrimentul clinicii. În cazul acesta, medicul se transformă în experimentator, iar bolnavul devine un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
distincte, individualizate, cu caracter complimentar și apariție succesivă. Integrarea ulterioară, într-o structură coerentă a diferitelor modalități funcționale, va constitui personalitatea. Prin structurare se înțelege că personalitatea este o totalitate organizată, o „formă” sau o „configurație” (Gestalt), respectiv, un ansamblu relațional, care este cu totul altceva decât suma părților și care tinde să se perpetueze, reechilibrând și completând treptat deformațiile sale (P. Sivadon). Această organizare dinamică, implică un echilibru permanent, realizat prin menținerea identității personale (constanță) și amenajarea relațiilor interpersonale (adaptare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fugă, cu hiperactivitate, ca adoptare a unei atitudini de bravură sau de sfidare a situației traumatizante. 5) Nevroza obsesivă Nevroza obsesivă se definește prin prezența simptomelor obsesionale sau compulsive adesea multiple și cu tendință extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic sau obsesiv. Boala a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care a denumit-o la folie raisonnante sau folie morale. Contribuții în acest domeniu au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dispoziție afectivă, în raport cu tipul de personalitate „stabil-echilibrat” din punct de vedere emoțional-afectiv. Această stare de echilibru se poate manifesta în două direcții și anume: a) în sfera somatică, cerebral sau visceral, b) în sfera vieții psihice, structural (endogen) sau relațional (exogen). De aici și aspectul modificărilor psihopatologice, de factură nevrotică sau psihotică (vezi schema de la pagina 315???). În aprecierea stărilor depresive, se discută următoarele aspecte: a) Distincția bipolar - unipolar: - un singur tip de manifestări clinice (depresie sau manie). Fig. pg
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestei evoluții la un nivel mai mult sau mai puțin deficitar (H. Ey). În ceea ce privește fixarea sau delimitarea cadrului psihopatologic, clinico-psihiatric și socio-pedagogic al stărilor de arierație mintală, H. Ey, recomandă studierea personalității deficientului mintal și, în mod particular, a aspectelor relaționale ale acestuia. Important este faptul de a considera deficientul mintal mai puțin ca pe un obiect din ordinea nosolografiei psihiatrice, redându-i în primul rând statutul de subiect în raport cu persoanele normale și considerându-l din acest punct de vedere ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nosolografiei psihiatrice, redându-i în primul rând statutul de subiect în raport cu persoanele normale și considerându-l din acest punct de vedere ca pe o persoană. În aprecierea stării de arierație mintală se discută doi factori: factorul deficitar (intelectual) și factorul relațional. Tot în cadrul deficienței intelectuale se mai notează și o dizarmonie a dezvoltării inteligenței (noțiunea de heterocronie introdusă de R. Zazzo). Separat de deficienții de intelect, se mai discută și noțiunea de pseudo-debilitate sau falșii debili (F. Dolto), prin carența afectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări afective nevrotice, tulburările de comportament, nivelul de dezvoltare intelectuală. Față de cele arătate mai sus, majoritatea specialiștilor sunt de acord în a recunoaște două grupuri principale de caracteristici psihopatologice pentru subiecții cu arierație mintală: tulburările intelectuale și particularitățile afective și relaționale. Le vom prezenta pe larg în continuare. 1) Tulburări intelectuale Debilul mintal se caracterizează prin slăbirea judecății, dificultăți importante de abstractizare și slăbirea discernământului. R. Zazzo admite că QI permite să se stabilească un diagnostic de o primă aproximație referitor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este încă mai mare la debilii profunzi decât la copiii normali, dar în plină evoluție. Toate aceste modele de comportament ale gândirii debililor joacă un rol foarte important în ansamblul organizării personalității acestora (J. de Ajuriagueira). 2) Particularitățile afective și relaționale G. Vermeylen și T. Simon disting două tipuri de debilitate intelectuală, din punct de vedere socio-comportamental și afectiv: a) Debilul armonic, al cărei întârziere intelectuală nu se complică cu tulburări de caracter, manifestând un anumit echilibru în comportament („debilul ponderat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sigure. Personalitatea bolnavului cu suferințe iatrogene Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că „întâlnirea cu medicul” poate avea riscul unei „eventuale nocivități” (P. Sivadon), prin „atitudinile iatrogene” (A. Fernandez) care apar și se dezvoltă în acest context relațional. În toate aceste situații, medicul joacă rolul de metteur en scéne al afecțiunii bolnavului respectiv. Elementul esențial care contribuie la realizarea acestui proces patogen este reprezentat de „inducția sugestivă”. Ea depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de existență: captarea mediului fizic, ambiental prin următoarele mijloace: apucarea fizică („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionare, sugestibilitate, asumarea responsabilității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici, aspectul formal, aspectul psihologic și aspectul relațional al psihozelor colective, planul valoric. Le vom analiza pe rând în continuare. 1) Factorii etiologici În această categorie sunt incluși factorii care prin acțiunea lor exercită o influență directă și repetată asupra maselor de indivizi, printr-un mecanism de persuasiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pulsională primară de factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar al acțiunii factorilor etiologici, și schimbărilor sociale și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm la importante modificări incriminate în configurarea psihozelor colective. În primul rând trebuie avut în vedere faptul că schimbarea naturii relațiilor interpersonale din interiorul grupului uman, este efectul secundar al acțiunii factorilor etiologici, și schimbărilor sociale și psihologice ale grupului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a personalului de îngrijire medicală. Dubla răspundere, medicală și morală, creează o anumită atitudine, dar și o anumită mentalitate atât pentru medic și personalul de îngrijire, cât și pentru bolnavi aflați în suferință. Aceasta va construi o anumită atmosferă relațională între medic și bolnav, dincolo de aspectele vizibile ale actului medical. Responsabilitatea este corelată cu încrederea. Ele sunt conjuncte și creează o alianță secretă, interioară, simpatetică între medic și bolnav, încrederea este o prelungire a speranței către certitudine, convingerea că medicul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi considerate tot atâtea „arii curriculare”: simbolica (limba comună, matematica și formele simbolice nondiscursive precum gestica și ritualurile); empirica (științele lumii fizice, cultura umană, mijloacele de trai); estetica (muzica, artele vizuale, dansul, literatura); sinoetica (personal knowledge: relația eu-tu, insight-ul relațional, conștientizarea directă); etica (autoconducerea, luarea deciziilor); sinoptica (sensul ca integrator al istoriei, religiei, filosofiei). Un curriculum conceput pe baza acestei viziuni asupra omului și asupra rostului său în lume obligă, în chip fatal, la învățare interdisciplinară, iar Phenix a pledat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru R” (prin contrast cu cele patru etape ale Raționalului lui Tyler): Richness („îmbogățirea”), Recursion („reiterarea”), Relations („conectarea”) și Rigor („rigoarea”) - curriculumul postmodern ar trebui să fie bogat, recursiv, relațional și riguros. Sensurile acestor caracteristici postulate imperativ de Doll jr. necesită unele lămuriri: a) Richness definește profunzimea curriculumului: de a fi un layer of meanings, un incubator al posibilităților multiple și al interpretărilor multiple. Curriculumul postmodern trebuie să aibă dreptul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Relația importantă în acest caz este între status și consum, iar subiectele de interes sunt stilul, politicile identitare și mecanismele de producere de către industriile culturale sau de către consumatorii înșiși a înțelesului. Consumul este văzut în această paradigmă ca fiind mai relațional, cu o latură socială și ca o intervenție activă în lumea bunurilor (Pels, 1998, p. 96). În timp ce aceste preocupări reflectă contextul afluent al țărilor occidentale, pentru țările foste socialiste domeniul de interes legitim l-a constituit penuria. Literatura consistentă ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai ales nomenclatura se poate aproviziona cu mărfuri de bună calitate și fără a sta la coadă. Asupra acestui aspect, extrem de utilă este cartea lui Pavel Câmpeanu (1994), România: coada pentru hrană. Un mod de viață. „Coada” e un concept relațional, în sensul lui Becker (2002), care este mult mai bine înțeles în complementaritate cu „magazinele speciale”. Câmpeanu le pune în relație plecând de la influențarea politică a deciziilor economice, ceea ce am numit tendința de expropriere a specificității câmpului economic, care introduce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
perioada ulterioară eliberării din detenție până la schimbarea contextului politic din 1989. Unele dintre acestea au sugerat că istoria personală a abuzurilor și persecuțiilor trăite în detenție și în perioada postdetenție au generat disfuncționalități în toate domeniile vieții cotidiene: familial, profesional, relațional etc. (Ioniță, 2003). O analiză istorică de dată recentă a evidențiat existența unui fenomen caracteristic regimului comunist din România: violență extremă împotriva oricărei manifestări neconforme cu modelul comunist care a produs o reacție de obediență generalizată la nivelul întregii societăți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin dezvoltarea personalității și a reperelor morale. Jocul este simplu și cauzele nu trebuie căutate mai departe de granițele propriei ființe. Eu înțeleg interesul de a învăța, mai degrabă, limbi străine sau limbaje de programare decât pe cel intern sau relațional, însă acesta din urmă este mult mai important pentru viață în descifrarea trăirilor, emoțiilor și sentimentelor proprii. Dacă vom învăța și ne vom autoanaliza numai în situația de suferință acută, atunci vom fi tot timpul în urma evenimentelor vieții și vom
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
doar dacă ne sunt utile sau suntem pregătiți cognitiv pentru a le percepe și, din acest punct de vedere, ele pot fi „deranjate” de noi sau aranjate astfel încât să încapă în „patul cerebral” al fiecăruia - la nevoie, producem și „halucinații” relaționale inexistente în realitate, dar care pot deveni o realitate. Dacă ai foarte multe probleme și contradicțiile te sufocă, nu-ți rămâne decât soluția să faci abstracție de ele sau să-ți iei „lumea în cap”, răsturnând raporturile. Rațiunea și dreptatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]