3,299 matches
-
etnice, la nivel național La nivel național, sunt extrem de puține date empirice actuale legate de identitate. În cercetările pe eșantioane reprezentative pe România, este de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
porți: „Cultura”, „Spațiul”, „Comunitatea” și „Tehnologia”. Acestea reprezintă tot atâtea invitații la a resimți căile prin care organizațiile din Arhipelagul Nipon concep, structurează și pun În practică o strategie de cunoaștere. Ansamblul nu propune rețete propriu-zise, ci Îndeamnă la o relaționare, la o rezonanță a ceea ce se practică pe scară tot mai largă În Japonia. Concluzia pune În discuție importanța universală a acestui model japonez, prin stabilirea unor punți cu anumite trăsături ale culturii strategice franceze. Singură, Îndepărtată și unică În mijlocul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În fază cu ea, până Într-atât Încât nu se poate detașa de aceasta, considerându-i-se exterioară. Dacă se Îndepărtează de ea, pierde avantajul stimulării și al informației ce se degajă dintr-o atare legătură, iar capacitatea sa de relaționare se reduce. Ca să-l parafrazăm pe Mao Tzedun, ar fi ca mersul pe un singur picior, neținându-se seama decât de mijloacele Întreprinderii În vederea instalării Într-o relație subiect-obiect, proiectil-țintă, și nu din perspectiva cuprinzătoare și participativă subliniată anterior. Dimpotrivă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
tehnologiile informației și comunicării. Fluxurile evită actele de imobilitate, care privează de energia schimbărilor și conduc astfel la pierderea inventivității, a capacității de a răspunde inovând, nu numai În privința produselor și serviciilor, dar mai ales a modurilor de organizare și relaționare. Dihotomiei noi/ei tinde să i se substituie conceptul de noi cuprinzător și dinamic, format din interacțiuni constante, din predări și Învățări reciproce. Soluțiile generale și uniforme cedează locul unor formule personalizate, coproduse Într-un joc relațional creativ și adaptativ
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
-i Învăța și pe colegii lor ceea ce ei au studiat. Elevii sunt astfel Învățați să ofere și să primească sprijin În munca lor. Utilizarea acestei metode contribuie la creșterea Încrederii În sine a elevilor, la dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare În cadrul grupului, impulsionează și educă răspunderea individuală și de grup, duce la Întărirea coeziunii grupurilor. Întrucât fiecare are ceva de transmis și la rândul lui este interesat de ceea ce au ceilalți colegi de spus, tendințele de ierarhizare se diminuează sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Bouchet (Planchard, 1992, p. 347). Desigur, utilizarea jocurilor ca metodă de Învățare nu este lipsită de dificultăți Întâmpinate de elevi. Dificultăți de ordin cognitiv (cunoaștere, Înțelegere, logica acțiunii, de percepere a acțiunilor, operațiilor); dificultăți de atitudine, de ordin psihosocial (de relaționare, de stres, de blocaje afective, insucces etc.), dificultăți de reglaj/autoreglaj, dificultăți de ordin tactic, dificultăți de adaptare ș.a. b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)tc " b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)" Luat În sens metaforic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
baza unor criterii ce serveau optimizării performanțelor. Ambele forme focalizează încă interesul practicienilor actuali. Descompunerea unui proces de producție într-un lanț de activități înseamnă în mod uzual realizarea unei liste a acestora. Lista este o succesiune ce sugerează o relaționare relativ liniară și cronologică, excluzând anumite paralelisme ce au loc în realitate. Unii autori divizează apoi fiecare activitate într-o serie de subactivități, cu un grad aproximativ de reprezentare în realitate. Acest lucru înseamnă că o diviziune creată pentru un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sistemului de gestionare a fondurilor europene, astfel Încât să se poată formula soluții specifice Managementului Cunoașterii, care sunt capabile să deblocheze mecanismul utilizării banilor europeni. 4) Înființarea unui centru de excelență pentru studierea instrumentelor, tehnicilor și metodologiei specifice Managementului Cunoașterii În relaționarea cu fondurile europene Pentru atingerea acestui obiectiv, la nivel european, este necesară identificarea unor campioni ai cunoașterii În domeniul realizării și implementării proiectelor. Pe baza studierii activității acestui pol de excelență european, se va proceda la crearea unei structuri naționale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe creșterea rolului educației prin stimularea performanței și a atractivității pentru tineri, În condițiile Îmbunătățirii calității educaționale și a sporirii mobilității. Conștientizarea de către indivizi a avantajelor principiului „Învățării pe tot parcursul vieții” este una dintre provocările actuale ale sistemului de relaționare cu internalizarea cunoașterii. În spiritul transferului rapid și eficient de cunoaștere, trebuie făcute eforturi pentru realizarea unor rețele de comunicare din ce În ce mai complexe, adaptate la nevoile oamenilor, atât din punct de vedere al flexibilității lor, dar și al capacității de transfer
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
teoriei sale este că potențialul de dezvoltare al individului capătă împlinire pe tot parcursul existenței. Fiecare etapă a vieții este deschisă unei noi achiziții psihosociale, ca urmare a unei noi crize de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitățile de relaționare ale persoanei și cerințele mediului social. Personalitatea umană este o construcție în timp, dilemele fiecărei etape și natura influențelor receptate putând plasa fiecare nouă achiziție între variante polare. Cele opt stadii eriksoniene acoperă perioada întregii vieți. Astfel, accepțiunea lărgită a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bun prieten” mai mult sau mai puțin stabil și pot de asemenea să își fixeze un „inamic” semistabil. Puteți folosi tehnicile sociometrice (Nicola, I., 1980) pentru a urmări relațiile de prietenie și să acordați asistență copiilor care au probleme de relaționare. Atenție la apariția și evoluția grupurilor ostile. De multe ori ele se constituie pe baza rivalității fete-băieți. Dacă o încurajați, sau vă situați pe o poziție indiferentă, riscați să vă transformați ora educativă în sală de judecată. Faceți uz de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, motivație școlară redusă) spre încălcarea normelor Acești copii par a căuta satisfacție și recunoaștere în alt cadru decât cel școlar. În ceea ce privește tulburările comportamentale, ele ating acum, ca frecvență, puncte de maxim. Conform statisticilor americane, spre exemplu, pentru copiii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efectivă în situații de afecțiune și respect mutual, și devine inexistentă în absența acestora. În relațiile de prietenie ale perioadei, fetele simt nevoia angajării reale, fiind mult mai atente și critice la aspectele pozitive și negative ale relației. Anxietatea în legătură cu relaționarea socială pare să fie mai prezentă în rândul lor, și nu numai în cazul raportării la sexul opus. 3.3.2.c. Caracteristici emoționale. Este interesant că, față de palierul de vârstă 9-12 ani, când băieții ridicau mai multe probleme, fetele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lărgește semnificativ posibilitatea aprofundării cunoștințelor noastre despre individ înainte de a planifica intervențiile necesare ameliorării nivelului său funcțional. Necesitățile practice impun alegerea avantajelor fiecărei metode și găsirea căilor de conciliere. Această tendință a fost sugerată de Scheffer (1977) și constă în relaționarea cognitiv-afectiv, găsirea unor puncte comune, decât accentuarea diferențelor. Această deschidere intenționează apropierea cognitivului de afectiv. Metodele psihometrice se axează pe ceea ce este stabil în funcționalitatea și performanța individului. Ele oferă posibilitatea predicției nivelului de funcționalitate într-o varietate de situații
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
proces judiciar” (Mira y Lopez, E., 1959, p. 5). 2. Forme ale inadaptării școlare și factorii care le explictc "2. Forme ale inadapt\rii [colare [i factorii care le explic\" Inadaptarea comportamentală a unor elevi vizează, în principal, tulburările de relaționare a elevilor în cauză cu părinții, profesorii, colegii și încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzând atât modificări comportamentale mai puțin grave sub raport juridic (penal), dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violențe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eșecul sau succesul fiecărui elev. 2. Ghidat de aceste așteptări, profesorul se comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului furnizează informații elevului asupra nivelului performanței așteptate de la el. 4. În cazul în care profesorul arată constanță în maniera sa de relaționare, iar elevul este înclinat să adere la normele școlii și să interiorizeze aprecierile profesorului, performanța elevului va ajunge să corespundă credinței profesorului. Cele două elemente fundamentale ale situațiilor de confirmare comportamentală sunt, potrivit acestui model, constanța conduitei profesorului și tendința
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Se descurcă bine cu problema respingerii (nu ia în mod personal lipsa răspunsurilor elevilor); 7. Gândește pozitiv despre sine și despre ei. Purkey admite că există patru factori care pun în lumină imaginea de sine a elevului și succesul școlar: relaționarea (cu ceilalți), afirmarea (trăirea sentimentului de autocontrol și exprimarea lui), investirea (implicarea elevilor în învățare) și adaptarea (cât de rapid și bine răspund elevii cerințelor școlare). Luate împreună, este evident că observațiile lui Patterson, Brown, Gordon și Purkey au completat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
abordarea nostră metodologică în cadrul spectrului larg de abordări posibile, este necesară o scurtă trecere în revistă. Trebuie să menționăm omisiunea deliberată a studiilor ce aparțin unui domeniu numit psihobiografie. Excludem acest domeniu pentru că se ocupă, în principal, cu personalitatea și relaționarea socială - fără să aducem acuze, ci drept o consecință logică a loialității față de cercetarea procesului creativ și a persoanei creative în timpul creației. În unele dintre însemnările noastre am clasificat studiul da față ca „studiu de caz cognitiv”, nu pentru a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care instituțiile devin stabile în termenii patternurilor integrate de comportament, atitudine și cultură. În același timp, consider necesară distincția între aspectele interne și externe ale acestui proces, primele referindu-se la dezvoltările proprii ale instituției, în timp ce ultimele fac referire la relaționarea instituției cu societatea în care se dezvoltă, incluzând alte instituții și direcțiile de dezvoltare pe care acestea din urmă le implică (vezi izomorfism instituțional). Importanța instituționalizării pentru dezvoltarea socială Sistemele politice și birocratice ale noilor democrații din ECE au întâmpinat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și Powell, este necesară analizarea unui caz concret. În acest sens, consider importantă evoluția partidelor, organizații care reprezintă și agregă interesele cetățenilor, tranformându-le, prin diverse mecanisme, în propuneri de politici care influențează fundamental dezvoltarea socială. În același timp, este necesară relaționarea izomorfismului cu instituționalizarea, un alt concept esențial în dezvoltarea unei organizații. Unitatea de analiză pentru acest exemplu aplicat este România, iar perioada considerată este reprezentată de începutul tranziției (prăbușirea comunismului în 1989). O primă observație cu caracter general vizează faptul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
imediat următoare tranziției, o mare parte dintre foștii funcționari ai instituțiilor de tip socialist au rămas în continuare în cadrul sistemului, având însă, ca punct de plecare în crearea noilor comportamente din cadrul instituțiilor democratice de stat în formare, vechile tipuri de relaționare cu cetățeanul. Acest fapt, corelat cu inerția generală a sistemului, a dus mai degrabă la percepția că administrația de stat este rigidă, ermetică din punct de vedere al modernizării organizaționale, și de foarte multe ori, ineficientă. Astfel, sistemul administrativ nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
forme de excluziune socială, pentru că, de fapt, se referă la deprivare relativă: „oamenii sunt deprivați relativ dacă ei nu pot accesa, deloc sau în mod suficient, condițiile de viață, adică alimentația, bunurile și serviciile care să le permită îndeplinirea rolurilor, relaționarea cu ceilalți, practicarea obiceiurilor care sunt așteptate de la ei în virtutea faptului că sunt membri ai colectivității” (apud Luzzi, 2005, p. 2). Opiniile cercetătorilor cu privire la s. relativă conturează ideea că, deși persoana supraviețuiește biologic, aceasta nu poate participa la viața comunității
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Slum-urile pot fi caracterizate ca zone ale sărăciei accentuate, ale locuințelor insalubre, ale lipsei locurilor de muncă, foametei, lipsei de igienă și asistență medicală (vezi structură urbană). Deși pot fi observate diferențe în ceea ce privește caracterul acestor cartiere sărace și modul de relaționare a autorităților vizavi de acestea în cazul diferitelor țări, putem spune totuși că ele sunt prezente atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în țările Europei de Est sau Vest sau în SUA. Termenul de ghetou, deși deseori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reteoretizarea independenței/dependenței, a subordonării, excluderii, a invizibilității, a puterii sau a lipsei ei, plecând de la asumarea identității feminine a teoreticienelor, a experiențelor specific feminine relevante pe un plan mai larg și a valorilor recunoscute ale universului feminin, precum valoarea relaționării, experiența dependenței în ambele posturi, de exemplu, în calitate de soție și mamă simultan. Pentru a rezuma una dintre liniile de argumentare importante ale feminismului perspectival, J. Ann Tickner, una dintre primele și cele mai reputate autoare feministe din relațiile internaționale, afirmă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un pas conceptual care poate duce la deconflictualizarea domeniului relațiilor internaționale, la regândirea legăturilor dintre comunități, state, umanitate în ansamblu (iar aici orice feministă perspectivală are în vedere inclusiv comuniunea cu generațiile care vin, tocmai în spiritul grijii și al relaționării). Un pas mai departe în inventarea unui concept alternativ de putere este realizat prin postularea puterii proactive, adică a puterii de a da putere, preluată și ea din experiențele de viață comune femeilor prin naștere, îngrijire, susținere morală a copiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]