2,016 matches
-
slaba pregătire a personalului, ieșirile masive din sistem, limitările pe criterii cantitative la intrarea În sistem, concursurile de angajare trucate, imposibilitatea de a folosi mijloacele de stimulare pentru performanță ridicată, iar lista poate continua. Tocmai din acest motiv, importante pentru relansarea activității sunt crearea și consolidarea culturii organizaționale. La nivel de Management al Cunoașterii, acesta se bazează pe cultura organizațională, cel puțin atât cât se bazează pe tehnologie. Tehnologia singură nu poate suplini beneficiile oferite de schimbările intervenite la nivel de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Împrospăteze viziunea specialiștilor despre scopul programelor de finanțare nerambursabilă. Prin această abordare structurată În domeniul cunoașterii se creează un instrument de creștere a potențialului factorului uman. Programul Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene vine să răspundă exigențelor de relansare a activității, oferind garanția unei metodologii deja aplicate În alte domenii. Atâta timp cât acest instrument este o abordare inovativă a domeniului absorbției fondurilor de coeziune, lucrarea de față nu și-a propus să granularizeze implementarea unui astfel de program, ci doar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
treia, prin Experiență, care este și cea mai amară.” Confucius 4.1. Efort bugetar vs. absorbția fondurilor europene Acest subcapitol abordează aspectele de monitorizare ale crizei și oportunitatea unei creșteri a ratei de absorbție a fondurilor europene, ca soluție de relansare economică. Analiza punctelor de vedere exprimate oficial de Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și a reprezentanților acestora nu face decât să ofere un cadru realist de abordare a problemelor cu care se confruntă Țara noastră. Abordarea efort
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o alternativă calitativă În evaluarea cauzelor și se determină care este adevărata cauză care frânează procesul de absorbție În cazul Țării noastre. 4.2.1. Definirea ipotezei influenței vechimii În calitate de stat membru În contextul crizei actuale, o resursă puternică de relansare economică a României o constituie creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Cele 34,6 miliarde de euro alocate Țării noastre din bugetul comunitar pentru perioada 2007-2013 au fost absorbite În proporție de aproximativ 10%, conform datelor publicate În luna
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nivel UE constă În respectarea angajamentelor asumate de Țara noastră În procesul de integrare, prin derularea unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii și, implicit, crearea de efecte de angrenare pe orizontală și verticală. Instrumentele structurale sunt mijloace de relansare economică Într-un context de recesiune prelungită, În perspectiva unei dezvoltări robuste bazate pe performanță sporită. 4.2.2. Situația alocării fondurilor europene În intervalul 2010-2013 și bilanțul Midterm La nivelul anului 2011, la care a fost făcut acest studiu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
servicii celor de „rang înalt” (clasele mari); i. mecanismele senzoriale și cognitive de adaptare a individului la cerințele organizaționale, adesea limitate în fapt, datorită sistemului motivațional și a unei „reprezentări personale” a realității, pot deveni mecanisme de apărare sau de relansare a eului. Inconștientul și imaginarul pot deveni, astfel, mediatori între personalitatea individului și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mediatori între personalitatea individului și organizație; o anumită imagine despre sine și despre locul său în sistemul psihosocial al clasei (imagine relațională) îl poate ajuta pe elev să-și organizeze viața personală, să-și formeze mecanisme de adaptare, strategii de relansare în sistemul ierarhic interindividual. j. relațiile dintre diferite compartimente (surse de autoritate și influență) ale organizației și fiecare dintre membrii săi nu se pot desfășura fără un eficient sistem de comunicare. În școală se întâlnesc câteva forme specifice de comunicare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Stanislavski, 1991a, pp. 11 și 13). În vreme ce pozițiile politice influente încetau să mai ofere aceleași garanții de stabilitate ca în cursul deceniului precedent, proprietatea privată a ajuns să fie considerată o opțiune reală și, în același timp, un instrument de relansare a unei economii stagnante și un suport al unor cariere ascendente (Kryshtanovskaya și White, 1996, p. 716). Așadar, unda de șoc care a dus la schimbări de natură revoluționară în toate țările europene ale fostului „lagăr socialist” a plecat din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comun în domeniul incluziunii sociale (JIM), elaborat de către Guvernul României și Comisia Europeană în perioada 2003-2005, numărul mare de instituții implicate care aveau de elaborat contribuții sectoriale a generat inițial un blocaj în demararea elaborării propriu-zise a documentului. Stimularea și relansarea acestui proces s-a realizat prin organizarea unor întâlniri de lucru cu grupul de experți desemnați să elaboreze contribuțiile instituțiilor pe care le reprezintă, în cadrul cărora responsabilii guvernamentali la nivel înalt au explicat natura specifică a acestui document strategic și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD-ul, a promovat centalitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importată pentru populație. Dramatizarea corupției, prezentarea ei, drept cauză a tuturor problemelor a dat o relansare a multiplelor insatisfacții care s-au canalizat pe responsabilitaea PSD, trecând neobservată lipsa unui program pozitiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și, în special, prezentarea unui comportament dinamic și hotărât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ineficiente, lipsite de viabilitate economică, urmau a fi reprofilate, redimensionate sau lichidate, însă sub administrarea statului, aceste proces neputând fi realizat spontan, pe baza mecanismelor pieței. În fine, pentru sporirea gradului de ocupare și reducere a șomajului, Guvernul își propunea relansarea investițiilor publice și sprijinirea celor private, cu capital autohton sau străin. După expirarea acordului stand-by cu FMI, în martie 1993, Guvernul recent instalat nu a încheiat un nou acord cu Fondul, căutând obținerea de finanțare externă pe cale bilaterală, de la alte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a confruntat cu incapacitatea de plată a multor astfel de întreprinderi, conducând la falimente bancare, iar din cauza dobânzilor reale peste nivelul de hiperinflație nici nu a mai putut credita economia, care, astfel, s-a văzut lipsită de stimulentul financiar necesar relansării. La rândul său, sectorul public s-a confruntat cu venituri fiscale mult mai reduse din pricina recesiunii și cu o scădere a capacității statului de a-și finanța obligațiile referitoare la serviciile publice, în special cele sociale. În cursul anilor 1997
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prezintă într-o formă comprehensivă amploarea pierderilor din economie, comparabile cu conflagrațiile mondiale. Pe latura socială, programele FMI au fost criticate: încercarea de obținere a unui echilibru financiar, în special pe seama unor cheltuieli sociale reduse, însă fără o strategie de relansare economică, a condus la o stare de subdezvoltare și de degradare a capacităților sociale ale țării (Zamfir, 2004, pp. 46-51). O perspectivă deosebită asupra reformei este dată de cei care, la un moment dat, s-au aflat în pozițiile de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comunicării Comisiei de prevenire a conflictelor (COM 211/2001 - C5-0458/2001). Totodată, pe parcursul celor 800 de ore de specializare, elevii au învățat să gestioneze asistența umanitară, să opereze în cadrul cooperării pentru dezvoltare și politicilor comerciale, externe și de securitate în vederea relansării și menținerii legalității interne, promovării dialogului interetnic și formelor alternative de gestiune a conflictelor. Parcursul formativ a prevăzut și o pregătire practică în străinătate (240 ore în total, cinci săptămâni), iar țările incluse în acest program au fost România, Kosovo
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
persoanele și grupurile vulnerabile în acord cu cerința unei vieți independente/autosuficiente. Asistentul social trebuie să facă față acestor noi provocări și să-și asume responsabilitatea rezolvării situațiilor complexe din perspectiva standardelor profesionale. După o perioadă de 16 ani de la relansarea profesiei de asistent social în România, ne reîntoarcem la dezbaterile teoretice privind statutul profesiei de asistent social în societatea contemporană și cel al funcțiilor ei practice de intervenție, prevenție și schimbare socială. Aceasta datorită faptului că dezvoltarea sistemului de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dialog social, cu caracter consultativ între administrația publică, sindicate și patronat. Atât în anul 2001, cât și 2002 a fost semnat, de către cei trei parteneri sociali, Acordul Social Tripartit („Acordul de pace socială”); obiectivele generale ale Acordului se referă la relansarea creșterii economice, perfecționarea mecanismelor economiei de piață și dezvoltarea parteneriatului social, acoperind o arie problematică foarte largă: rata inflației, șomajul, creșterile salariale, ocuparea forței de muncă, educația și cercetarea, politicile de sănătate, ordinea publică și siguranța națională, reforma administrației publice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acesteia, precum și cîteva elemente ale istoriei recente. Cel de al doilea este nivelul diagnozei Întocmite pentru criza disciplinei istoriei În România și al identificării simptomelor acestei crize. Ultimul nivel este acela al căutării unor soluții pentru această criză și pentru relansarea disciplinei nu numai pe plan academic, dar și social. Structura tematică respectivă corespunde doar formal celor trei părți ale cărții, aceste teme putînd fi regăsite de-a lungul Întregului eseu. Eseul lui Bogdan Murgescu are o calitate semnificativă. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bilaterale, în special datorită faptului că durata de existență a cabinetului Averescu a fost una limitată, de aproximativ un an de zile, atmosfera mai relaxată din raporturile româno-maghiare111 a fost interpretată de unele cercuri din Ungaria ca fiind propice pentru relansarea proiectului unei uniuni personale între cele două țări112. Se pare că existau și în România unii susținători ai planului, chiar în interiorul guvernului de la București 113. Presa din România și Ungaria, ca și mediile diplomatice au înregistrat cu uimire, în vara
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
același tratament ca și Eminescu, spre exemplu, și nu a fost selectat pentru a legitima prin criticismul său evoluția „necesară“ spre comunism, faptul se datorează accidentului istoric al exilului. Într-un alt context am fi asistat, cel puțin în anii relansării naționalismului cultural, la o lectură „critică“ în registrul ideologic a operei sale antebelice. Exemplul atâtor autori recuperați în anii ’60 nu lasă loc dubiilor cu privire la posibilitatea unui experiment asemănător și în cazul operei cioraniene. • Idem, Scrisoare către un prieten îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înțelese ca o confirmare a eșecului proiectului comunist de recuperare a diferenței de prosperitate față de lumea occidentală și de revenire la traseul „normal” al modernizării societăților est-europene. Revoluțiile anului 1989 din Europa Centrală și de Est au ca funcție esențială relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă la una manifestă și consistentă între domenii diferite. Liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă la una manifestă și consistentă între domenii diferite. Liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării modernizării (Sandu, 2000, pp. 29-30). Aceste exemple ilustrează faptul că unul dintre termenii ecuației - cel puțin cel referitor la obiectivele tranzițiilor din societatea românească - era îndreptat către achiziționarea prosperității occidentale. Nu neapărat a vreuneia dintre celelalte caracteristici ale sale, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ce s-a întâmplat în societatea românească postcomunistă într-o perioadă de 8 ani, între 1992 și 2000, prima indicație pe care o obținem este aceea că, în ciuda evoluțiilor oscilante, între anul celei mai mari crize postbelice (1992) și anul relansării economiei (2000), economia românească a avut o creștere semnificativă, de la 1.240 $ la 1.680 & pe cap de locuitor, adică de 35%. Această creștere a fost inegal distribuită între cei mai bogați și cei mai săraci dintre români. În aceeași
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al Biroului teritorial de presă „Expres magazin”. Din 1992 este redactor la „Transylvanian Review” și la publicațiile Centrului de Studii Transilvănene, înființate de Fundația Culturală Română. Seriozitatea și un anume echilibru intelectual și sufletesc au fost, se pare, determinante în relansarea sa, fiindcă în 1996 devine nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
salariul mediu a crescut cu 1,6% În Statele Unite ale Americii, totuși mai puțin decât creșterea În șapte dintre țările europene. Majoritatea acestor creșteri În Statele Unite ale Americii au fost anulate de căderea bursei din anul 20006. Chiar În cursul relansării economice rapide din a doua jumătate a anului 2003, salariul mediu pe oră pentru pozițiile nemanageriale din birourile și fabricile americane a crescut cu numai trei cenți, după cum arată Bureau of Labor Statistics - de abia suficient pentru a ține pasul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD, a promovat centralitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care s-au canalizat spre responsabilitaea PSD, deși discursul lui Băsescu nu pare să fi oferit un program pozitiv foarte atractiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]