8,522 matches
-
continuat expunerea zicând că ucrainenii sunt un popor de naționaliști. Aceștia nu i-au suportat niciodată pe ruși, dar i-au acceptat în vremea comunismului pentru că nu aveau încotro. "Ascultam și citeam, până acum, cu un interes profesional oarecum neutru relatările de la Kiev și analizele media aferente. Pentru că-s aproape 30 ani de când n-am mai călcat pe acolo, pentru că nu (mai) sunt legat afectiv de locurile alea, pentru că... Azi dimineață, însă, am avut o revelație. Cei mai vocali grăitori de
Ciutacu, cuvinte dureroase: "Nu-i nimic romantic. E tragic" () [Corola-journal/Journalistic/44658_a_45983]
-
Dan Stanca Subsemnatul este consternat și, pur și simplu, nu mai înțelege pe ce lume i-a fost dat să trăiască. Ar vrea să scrie relatarea aceasta la persoana întâi, dar dintr-un fel de pudoare combinată cu nevoia de autodeta- șare crede că mai nimerită ar fi persoana a treia. Se mai gândește că și alții pot păți la fel și atunci nu are rost
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
anchete” jurnalistice; o povestire în care liniaritatea story-ului e spartă de flash-back-uri rememorative sau fantasmatice și de inserturi cu texte duhovnicești. Prozatoarei îi reușește ceva care numai romancierilor adevărați le „iese”: perfecta obiectivare. Ea găsește, întîi, tonul potrivit al unei relatări omnisciente într-un stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în pielea personajelor” cărora le înregistrează cu neostentativă acuitate „vocile”. Este stilul rece, precis al prozei angloamericane, dar care se mulează, complice, pe potriva mediilor mănăstirești moldovene. Fidelitatea reconstituirii evenimentelor
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
reporterului, ci a artistului. Tatiana Niculescu Bran nu „ține partea” nimănui, ci îi înțelege simultan din interior, cu luciditate empatică, pe toți, cu motivațiile și caracterul lor, cu logica internă a vieții și a comportamentului fiecăruia în parte. Calibrată astfel, relatarea ei capătă adîncime narativă și devine tridimensională, căci „adevărul uman” al personajelor nu e conținut de nici un document: el nu poate fi reconstruit romanesc decît prin puterea și calitatea imaginației creatoare. La sfîrșitul lecturii, întrebări de genul „cine a fost
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
de 2 picioare)(65 cm), lungă de 3 picioare(97,5 cm), așezată pe patru roți, construite dintr-o singură bucată cu toporul, din gros și pe două osii de lemn”. Că a fost așa pe vremuri, o confirmă și relatarea călătorului francez, seniorul de Forquevauls François de Pavie, care în 1585, a trecut prin Moldova folosindu-se “de o căruță cum se uzitează în această țară, așa de mică și ușurică, încât la un pas greu, o poți lua pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fac și după un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor, să treacă în condică numele celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care în a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
profesorul dispărut. Prin urmare, în primele numere, pe lângă un articol despre existențialism, el a oferit spre publicare două recenzii entuziaste la ediția cursurilor naeionesciene. Blaga le-a publicat à contre cœur, căci pentru el autorul lor „nu există“. 27. Din relatările fiicei sale, știm că filozoful clujean nutrea aversiune față de oratorie și față de profesorii care, precum Nae Ionescu, își jucau parcă pe scenă rolul de profesor. La rândul său, în ultima parte a vieții, Nae Ionescu avea o „pornire cam exagerată
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
identificate aleatoriu pe stradă băiatul, posesorul/posesoarea unui revolver, mâna crescândă a acestuia, femeile din automobile, bătrânul cu ochelari, chiar ea). Oamenii străzii devin protagoniștii unor evenimente care sunt regizate de Manuela, este Creatorul unui destin la îndemâna imaginației sale. Aceste relatări, slabe în consistența lor, au rolul de a contura nevoia de a trăi a eroinei. Are nevoie de o excitabilitate emoțională pentru a-și proba simțurile. Viziunea regizorală este nemaipomenită, în descrierea posibilei crime pasionale, cu revolverul Ăce apare în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ziselor sale. Absorbit de un discurs colorat adesea cu accente pasionale, Profesorul nu poate sesiza eventuale dezaprobări în privirile Teodorei. Cu atât mai puțin intențiile de interpelare în momentele când simte că are și ea ceva de spus! Totuși, din relatarea lui P.H.L. nu reiese că Profesorul ar fi incapabil să-l asculte pe celălalt. Adeseori o urmărește atent, vădit interesat de întâmplările povestite de Teodora cu detașare, uneori cu umor. Ceea ce îi creează și ei un anume „confort” sufletesc. Scriitorul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
l-a întrebat, dar Domnul R. „aude” aceste întrebări în sufletul său. Deși nu mai este tânăr, se 33 simte „prins” tot mai mult în această „poveste” unică din viața sa. Aici P.H.L. încearcă să dea un plus de substanță relatării sale. Iat-o pe Teodora făcând un acces de gelozie, după o mică imprudență a Profesorului. După o clipă de uimire înțelege că este obligat să menajeze sensibilitatea iubitei sale, să prevină orice suspiciune. Pentru aceasta trebuie să exerseze, să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
încercat o eschivă: nu s-a gândit decât la binele ei etc. etc. - Dar ea este acum doi! Viața ei se confundă cu vietatea aceea plămădită în pântecul ei. Chiar nu poate înțelege?... Profesorul se simte total „descoperit”. Își amintește relatarea unui naturalist despre obiceiul leului mascul de a ucide puii, încât leoaicele să intre din nou în călduri, ca să-și asigure el „descendența”. Femelele se asociază și-și păzesc fragedele genituri. Domnul R. se simte vinovat și umilit, proiectat pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
exclamat vărul C., privindu-l cu ochii lui mari și rotunzi, fără măcar să clipească. Părea sincer mirat și oarecum decepționat că evenimentul trăit de el cu atâta intensitate s-a pulverizat dintrodată. „Caz tipic de mitomanie...” - notează P.H.L. în marginea relatării Profesorului. „Mană cerească pentru scriitori gen Brătescu-Voinești, cu al său Niculăiță Minciună... Remarcabil este că majoritatea copiilor evoluează rapid, părăsesc teritoriul imaginar al jocului și al fabulației aparent gratuite, pentru a accede la jocul (dirijat) al inteligenței. Pe măsura creșterii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la urmă, după ce Nuțu a băut un fel de zeamă verzuie dintr-un flacon de plastic, a zis că poate și-ar aminti dacă s-ar mai duce o dată acolo. Ei bine, imediat după ce doctorul a ascultat și a doua relatare a lui Nuțu, s-a dus în vizită la Iancu Răgălie, cumnatul Bărzăunului, care era și arheolog pe deasupra, autor al unor lucrări de specialitate considerate foarte importante mai ales de către Pompiliu Stănescu. Tot Iancu Răgălie începuse săpăturile și la cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
făcută, și păși mai apăsat, hotărît să-și ducă grabnic misiunea la bun sfîrșit. Privi în jur. Locurile îi erau cu desăvîrșire necunoscute. Îl înconjurau copaci deosebiți de cei pe care-i cunoștea de acasă. Se strădui să-și amintească relatările înțeleptului Arus. Deseori, în ceasurile de tihnă, marele conducător le povestea copiilor despre existența unei vegetații diferite de cea care creștea pe teritoriul haitei lor. "Ăsta trebuie să fie un brad alb, iar ăsta un ulm", își zise Lupino, recunoscîndu-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
te implor, spune acum! N-ai să mă crezi. Trăiește. E bine. E întreg. Și e ajutat de lup! Ah, suflet chinuit de mamă disperată! Căprioarei nu-i trebui decît confirmarea că puiuțul a supraviețuit. Înainte de-a fi auzit relatarea pînă la capăt, se repezi către luminiș, chemîndu-și necontenit odorul: Copilul meu! Nu dură mai mult de o secundă pînă cînd animalele se treziră față în față. De această dată, încremeniră amîndouă: și Lupino, surprins să se trezească dintr-o dată
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ciudate și ținuturi nemaiîntîlnite. Și era grozav de așezat și incredibil de imparțial. În scurt timp, cuvîntul lui a devenit la fel de ascultat precum cel al marilor noștri înțelepți. Îl veneram. Lupino ascultase fără să îndrăznească a-l întrerupe. Era o relatare zguduitoare și, cumva, părea desprinsă dintr-o poveste pe care-o auzise cîndva. Nu știu de ce, puiandrul simți nevoia să plîngă. Își înăbuși suspinul și întrebă: Și unde este acest înțelept acum? Pe el nu l-ați întrebat, nu știe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de către cei lîngă care te-a aruncat destinul, dar, în tot acest timp, n-am făcut decît să mă rog ca, orice vei fi devenit, să nu ajungi vreodată să acționezi așa cum au făcut-o lupii aceia! Lupino asculta vrăjit relatarea înțeleptului. Încetul cu încetul, simți inima încălzindu-i-se. Se cutremură la auzul încercărilor prin care trecuse înțeleptul, deși încă nu reușea să le perceapă ca pe o întîmplare care să aibă legătură cu trecutul lui. Restul nu e decît
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
sale. Pe teritoriul românesc rușii-staroveri s-au stabilit mai întâi în Bucovina, apoi în Moldova, Basarabia, Dobrogea și Muntenia. Primele informații în legătură cu prezența staroverilor pe teritoriul Țărilor Române apar în ultimii ani ai domniei lui Petru cel Mare. În manuscrisul Relatare despre staroverții ce trăiesc în Țara Moldovei publicat de cercetătorul rus M. I. Lileev, se spune că “staroverii din Socolinți, fiind reclamați de un dregător local corupt, au fost chemați la Iași în fața domnului și Divanului pentru a da explicații
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
le-au auzit (de exemplu, povestirea unor întâmplări din viața locuitorilor orașului din timpul celui de-al II-lea război mondial, din perioada secetei sau a foametei). În cazul acestei metode este indicat ca elevii să se implice direct în relatările prezentate sau să prezinte o întâmplare asemănătoare aflată de la bunici sau din diverse surse mass-media. Descrierea oferă profesorului posibilitatea de a prezenta direct realitatea geografică, de a reda imaginea unor procese și fenomene din cadrul natural și social. Această metodă poate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
obișnuia să scrie și începu să-i împărtășească acestuia ultimele întâmplări pe care le trăise atât de intens și care o bulversaseră atât de mult. Literele se transformau în cuvinte sub vârful pixului mânuit la început cu sfială, amintirile îngreunând relatarea evenimentelor, apoi cu destindere și îndrăzneală. Erau momente în care ochii Karinei străluceau parcurgând rândurile scrise, iar pe buze se oprea adesea câte un zâmbet rușinat, discret, care uita să se mai desprindă de ele. Deși suferise în urma plecării lui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
amenințări sălbatice, Electra îi răspunde la fel; de mare efect dramatic este intrarea în scenă, chiar în acest moment, a bătrânului preceptor care descrie cu o extraordinară putere intuitivă concursul de la Delfi, la care Oreste și-ar fi pierdut viața. Relatarea este cât se poate de verosimilă. Regina triumfă, disperarea Electrei nu mai cunoaște margini. Hotărârea ei este luată: în lipsa fratelui, va face singură dreptate; este neînduplecată, nu poate lăsa nerăzbunată moartea tatălui, deși aceasta înseamnă uciderea mamei. Personajul nu se
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
luminii și sănătății. Cartea " Matricea Divină - Comunicatorii" nu este un produs comun al meu și al Alexandrei, ci un interviu astral la care Întrebările și răspunsurile au fost date de ei: Arhanghelii Mihail, Gabriel și Metatron. Ei au solicitat ca relatările lor să fie expuse sub formă de comunicări, așa după cum urmează. Dragă cititorule, această carte se odihneste acum În mâinile tale pentru că ai avut vibrația necesară să o primești. Este alegerea ta dacă vei parcurge paginile ei, dacă o vei
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
sunt îmbrățișate. Scot Rank, director de management olimpic mondial, compania Cocacola, 25 mai 1999. „Vânzările transportului aerian pentru Jocurile Olimpice de la Sydney rămân vârful previziunilor noastre. Publicitatea nu a fost afectată de evenimentele recente. Atenția lor a fost asupra Jocurilor și relatărilor sportivilor și nimic nu a schimbat această parte. Însuși cercetarea NBC-ului subliniază marea anticipare și agitație pe care publicul din USA o are pentru JO .” - Dick Ebersol , președintele NBC Sports, 2 iunie 1999. „Sunt puține instituții în lume care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
TV azi, strategia noastră recunoscând că esența și puterea Olimpiadelor merge bine dincolo de aceste 3 săptămâni.” - Phil Gurascio, vice-președinte al departamentului de publicitate și marketing, General Motors, 11 mai 1999. Speculația și dezinformarea au rezultat în raportarea unui număr de relatări eronate despre sponsori care s-au retras de la Olimpiadă - compania americană care furnizează produse farmaceutice, Johnson&Johnson, nu a mai semnat o scrisoare preliminară de intenție înaintea alegerii din diferite motive nerelatate de a pune capăt negocierilor cu Comitetul de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]