38,153 matches
-
nu de a transfera, pentru că nu mai e în stare, uitarea este deja instalată): deci, acel aide-mémoire implică involuntar o selecție. Și atunci, vorba unora de la televiziunile actuale, despre ce vorbim? Să ne înțelegem - încă nu s-a inventat o religie a clipelor? Degeaba zicea Faust clipei să nu zboare? Putem să fim noi contra timpului pe care îl mai și provocăm? Exemplul cel mai edificator, până acum, mai exact, până la moartea lui Mircea Eliade, ni l-a prilejuit savantul care
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
lumea puterii divine în a aceleia pământene spuneau totul despre subordonarea politică a clerului nostru. Situația era cel puțin stranie. Prin aparatul său de propagandă, partidul ducea o luptă nemiloasă, pe față, împotriva bisericii, și a efectului de "opiu" al religiei. În exact același timp, BOR se ploconea umil la picioarelor călăilor care-o decapitaseră și-i rezervaseră rolul de perpetuu exemplu negativ, repartizându-i rolul de oaie neagră a societății. Dacă mă refer la generația mea, prea puțini dintre colegii
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
mai este ce-a fost odată... Din "vechiul" Daniel Bănulescu au mai rămas, parcă, numai titlurile scandalos-comerciale, de mare impact într-un anumit orizont de așteptare. Așa este și cel al piesei de teatru Cine a câștigat războiul mondial al religiilor?, sincronă cu disputele, atentatele și războaiele sângeroase ce transgresează ideologia. Dat fiind că întreaga acțiune se petrece, aici, într-un ospiciu, analogia e destul de limpede. Lumea întreagă este o uriașă casă de nebuni, limbajul și comportamentul actanților fiind ieșite din
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
obligat să vizualizeze cum aceasta se "întinde" cu toți gunoierii. Sfânta Psihiatrie - ca altădată Sfântul Neculai al lui Creangă - e aplicată metodic "școlarilor", până la deplina lor domesticire. Dresajul pacienților merge împreună și în același ritm cu desfășurarea "campionatului mondial" al religiilor. Patru preoți, reprezentanți ai Ortodoxiei (Paranasie), catolicismului (Ignațiu), budismului (Amanda) și islamismului (Zaid), urcă din pivnițele pavilionului (?) pentru a participa la Sărbătoarea întâlnirilor. Ei încearcă să-i convertească pe bolnavi la confesiunea pe care o apără și în numele căreia predică. Exact
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
islamismului (Zaid), urcă din pivnițele pavilionului (?) pentru a participa la Sărbătoarea întâlnirilor. Ei încearcă să-i convertească pe bolnavi la confesiunea pe care o apără și în numele căreia predică. Exact ca într-o înfruntare electorală, cu minute alocate fiecărui competitor, exponenții religiilor se întrec pentru a pune stăpânire pe sufletele și mințile pacienților. Perspectiva e însă răsturnată complet, întrucât conspiratorii conduși de Valdo ajung să preia, ei, controlul situației, arbitrând scrupulos competiția, obținând adeziunea entuziastă a spectatorilor și frângând, fără milă, orice
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
cele de cocoș. Soția mea, pe care nu am subjugat-o decât puțină vreme, timp de câteva luni, în Provence, mi le aducea sau mi le trimitea, cu o tandrețe din ce în ce mai glacială și penitentă. Dezaproba ceea ce făceam cu ele. Oribila religie o învăluia în umbra ei atotputernică. Ar fi trebuit să o conserv în dragoste așa cum confesorul ei o conserva în bigotism, să o brutalizez în ceremonii secrete, să o frământ ca pe o cocă recalcitrantă, care nu vrea să crească
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Filozofia nu este o cunoaștere umană, iar progresul științei s-a făcut în paralel cu zigzagul întîmplător al făgașului filozofiei. Filozofia e speculație lingvistică în încercarea de a dovedi niște premise pe care nu filozofia ți le poate da, ci religia sau, în zilele noastre, știința și politica. Odată se spunea că în Evul Mediu filozofia a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
au că fondatori pe Ernest Renan și pe Johann Gottfried Herder. Într-o conferință ținută la Sorbona pe 11 martie 1882, Renan 17 a arătat că o națiune nu poate fi redusă nici la rasă, nici la limba, nici la religie, nici la un anumit teritoriu, nici la o uniune vamală și nici la apartenența religioasă: "O națiune este un suflet, un principiu spiritual. Două lucruri care, într-adevăr, nu sunt în fond decât unul, constituie acest suflet, acest principiu spiritual
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
protonaționale" că "forme supralocale de identificare" (diferite culte și practici), "legături politice și vocabularul anumitor grupuri îndeaproape legate de instituții ale statului, capabile de eventuale generalizări, extensii și popularizări". Dar, în opinia sa, nici limba, nici apartenența etnică și nici religia nu pot fi criterii ale protonaționalismului, fiindcă sunt destule situații în care ele sunt infirmate. De aceea, " Singurul, cel mai important criteriu pentru protonaționalism este conștiința apartenenței, trecute sau viitoare, la o entitate politică stabilă. Cel mai bun liant protonațional
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului de stiință că un fel de preot, drept cel care a realizat contactul cu adevărul deasupra omului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală alternativă occidentală. Revoluționarii adopta ideea europeană a civilizației că pe o adevarată religie iar modernizarea că pe un crez iacobin. Kogălniceanu, romantic, voia redescoperirea europenismului adormit în interiorul societății prin revigorarea elementelor eroice ale trecutului, prin retrezirea imaginii eroilor istoriei noastre. Însă, pentru alți pașoptiști, Europa nu este altceva decât un țărm al salvării
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care cercetătorii de astăzi, oameni moderni avînd o cu totul altă viziune despre lume, nu o mai pot sesiza. Și atunci, devitalizînd credința prin trombele de subtilități fine iscate în jurul distincțiilor terminologice, cărțile de cercetare doctă pe care astăzi istoricii religiilor le scriu pe marginea unei doctrine religioase au numai menirea de a cultiva teoretic mintea cititorului, dar nu și pe aceea de a-i stimula în vreun fel viziunea. E ca atunci cînd cititorul întîlnește o mostră de rafinament teoretic
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
teoretic al cărei izvor psihologic nu-i mai poate hrăni imaginația, pînă într-atît de mare e decalajul dintre ceea ce credem noi și ceea ce au crezut credincioșii de odinioară. În acest caz, tema cărții pe care o deschidem acum este o religie a cărei credință, murind, a lăsat în locul ei o doctrină: gnosticismul. Cartea lui Ioan Petru Culianu, prin panorama pe care o oferă asupra gnosticismului, dovedește că nuanțele ultrafine, polemicile în jurul unui prefix, schismele provocate de o vocală sau anatemele reciproce
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
gnosticismului, filozoful german de origine evreiască Hans Jonas, născut la Mönchengladbach în 1903 - acela va constata chiar acest lucru: că gnosticismul, un concept prin excelență vag, e tot ce poate fi mai greu de definit în materie de istorie a religiilor. Ca anvergură în timp și ca influență exercitată în cursul istoriei, opiniile specialiștilor cu privire la acest curent sunt de o diversitate perplexantă. Pentru mulți cercetători nu există un singur gnosticism, ci mai multe curente îndreptățite să poarte acest nume, asemenea unor
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
relația dintre creștinism și gnosticism, aici lucrurile frizează confuzia: unii consideră gnosticismul ca fiind o erezie creștină, alții răstoarnă perspectiva și văd în creștinism o deformare colaterală a corpului doctrinar gnostic, cum sunt și teoreticieni pentru care gnosticismul este o religie de sine stătătoare ale cărei legături ideatice cu creștinismul sînt extrem de firave. Două sunt însă privințele asupra cărora nu planează îndoieli radicale: cînd e vorba de reprezentanții acestui curent și cînd se enumeră textele lui canonice. Ca exponenți ai gnosticismului
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
și Marx e gnostic; Freud e gnostic, dar și Jung e gnostic; toate lucrurile, precum și contrariile lor, sunt deopotrivă gnostice." Prin aceste cuvinte ironice, Culianu denunța inflația gnostică din mediile universitare europene și americane, afirmînd în fond că, asemenea unei religii din care viziunea și credința au dispărut, gnosticismul a supraviețuit sub forma unor puzderii de idei, doctrine și curente lipsite de coerență. În fond e vorba de declinul pe care credința l-a suferit în timpul unei epoci cînd Occidentul este
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
formă instituțională de articulare a Ťvoinței politiceť, fiind legată nu numai de reguli tehnice, ci și de un Ťproiect de viațăť individuală și socială, care-i conferă, de altfel, sensul" (p. 469). În plan spiritual, modernitatea depășește forma ei secularizată, religiei revenindu-i un rol catalizator. Noua ordine socială provoacă religiile lumii nu doar la dialoguri interconfesinale și interreligioase, ci și la recunoașterea autorității științei și a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci și
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
numai de reguli tehnice, ci și de un Ťproiect de viațăť individuală și socială, care-i conferă, de altfel, sensul" (p. 469). În plan spiritual, modernitatea depășește forma ei secularizată, religiei revenindu-i un rol catalizator. Noua ordine socială provoacă religiile lumii nu doar la dialoguri interconfesinale și interreligioase, ci și la recunoașterea autorității științei și a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci și ameliorarea condițiilor de viață la nivel comunitar trebuie să fie
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
dialoguri interconfesinale și interreligioase, ci și la recunoașterea autorității științei și a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci și ameliorarea condițiilor de viață la nivel comunitar trebuie să fie noul mesaj transmis de religiile lumii. Fundamentalismul, atât de mult problematizat astăzi, este privit ca un fenomen tipic modern - expresie a tensiunii create între secularizare și religie. În situația creată odată cu atacarea Americii, trebuie, mai presus de toate, să fie prestată dezbaterea" (p. 348) - afirmă
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
salvarea individuală, ci și ameliorarea condițiilor de viață la nivel comunitar trebuie să fie noul mesaj transmis de religiile lumii. Fundamentalismul, atât de mult problematizat astăzi, este privit ca un fenomen tipic modern - expresie a tensiunii create între secularizare și religie. În situația creată odată cu atacarea Americii, trebuie, mai presus de toate, să fie prestată dezbaterea" (p. 348) - afirmă filosoful român. În ce privește Europa, este cert faptul că procesul globalizării a slăbit importanța statului național, cedând locul "constelației postnaționale". Naționalismele, care de
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu poate diagnostica simplu: „sindrom maniacal cu puseuri...” sau „schizofrenie de tip paranoidal”. Cum putem să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite cu acestea. Termenul de „samsara” este strâns legat de noțiunile de „avidya” și „karman”. Samsara desemnează circuitul existenței în lume pe baza formulei naștere-moarte-renaștere. Potrivit faptelor din viața anterioară, omul se reincarnează, urmând ca și după această viață să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
precum Clinton, Bush, Berlusconi, Sarkozy sau... D.T.K.-ul FMI-ului! ...și a atâtor altora, ieșiți “din aceeași fabrică” de obrăznicie și agresivitate impostural-infernală! ...Intru triumful hartuirii, supravegherii draconice și, în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]